Obligare emitere act administrativ. Sentința 1599/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1599
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 03.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 10.04.2009.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 20.01.2009, reclamanții și, au chemat în judecată pe pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor solicitând:
- obligarea acesteia la numirea unui evaluator pentru evaluarea clădirii și a magaziei ce au existat în B,-, sector 5, clădire ce a avut subsol și parter, construită din cărămidă, acoperită tabla cu o suprafață desfășurată de 147,3 1 mp.;
- să fie obligată pârâta să emită decizie conținând titlul de despăgubire la nivelul stabilit prin raportul de evaluare;
- să fie obligată pârâta la plata unei penalități de 50 lei pe zi întârziere până la aducerea la îndeplinire a hotărârii de la rămânerea definitivă a acesteia.
În motivare, reclamanții au arătat că mama și bunica lor a fost înzestrată prin actul de donație autentificat sub nr. 5173 din 24 martie 1916 cu imobilul descris mai sus. -se, aceasta a devenit și a avut 2 fiice: subsemnata, și. Aceasta din urmă decedează și subsemnatul, sunt unicul moștenitor.
Ca urmare a exproprierii în baza Decretului nr. 253/1984, imobilul a fost demolat. Pentru clădire au primit o despăgubire de 50.017 lei ce urmează a fi scăzută, după actualizare, din suma ce va fi stabilită ca reprezentând valoarea de plată a clădirii demolate.
La apariția Legii nr. 10/2001, mama și bunica, a notificat Primăria Municipiului B, solicitând să i se restituie în natura terenul și în echivalent clădirea.
Întrucât nu a primit nici un răspuns în acest sens, răstimp în care mama și bunica, a decedat, și sora sa, au acționat în justiție Primăria Municipiului B, solicitând obligarea acesteia la restituirea terenul de pe-, sector 5 și să stabilească cuantumul despăgubirilor pentru clădirea demolată.
În timpul procesului decedează și, iar în calitate de unic moștenitor, i-a continuat acțiunea.
Prin sentința civilă nr. 1349 din 24 octombrie 2007 Tribunalul București obligă Primăria Municipiului B să-i restituie suprafața de 286,50 mp de teren și respinge capătul de cerere cu privire la stabilirea întinderii despăgubirilor.
Ca urmare a apelului formulat de reclamanți împotriva sentinței civile a Tribunalului București, Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin decizia civilă nr. 381A din 22 mai 2008 constată că sunte persoane îndreptățite la masuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată și în virtutea hotărârilor judecătorești susmenționate, reclamanții au notificat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru ca, în baza art. 2 alin. 2 și art. 10 alin.8 din Legea nr. 10/2001 să dispună evaluarea clădirii și emiterea deciziei privitoare la titlurile de despăgubire.
La 12.03.2009, pârâta a depus întâmpinare invocând excepția prematurității cererii introductive de instanță formulată de reclamanți.
În cauza dedusă judecății, printr-o notificare formulată în temeiul Legii nr.10/2001, autoarele reclamanților au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Municipiul B,-, Sector 5.
Din cererea introductivă de instanță, rezultă că notificarea nu a fost soluționată de către Primăria Municipiului B, în calitate de entitate notificată, motiv pentru care reclamanții s-au adresat instanței de judecată.
Astfel, prin Sentința Civilă nr.1349/24.10.2007, Tribunalul București - Secția a III a Civilă a constatat refuzul Primăriei Municipiului B prin Primar General de a soluționa notificarea depusă de autoarele reclamanților, dispunând și restituirea în natură a terenului în suprafață de 268,50 mp, situat în Municipiul B,-, Sector 5.
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și Familie, prin Decizia nr.381/22.05.2008, a admis apelul reclamanților în sensul că a constatat că aceștia sunt îndreptățiți să primească măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată, care s-a aflat la adresa amintită mai sus.
Menționează că, împotriva deciziei Curții de APEL BUCUREȘTI, la care a făcut referire, a promovat recurs Primăria Municipiului B, cu termen de judecată la data de 19.02.2009, așa cum rezultă din informațiile postate pe site-ui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de aspectele expuse și prin raportare la solicitările reclamanților privind obligarea Comisiei Centrale la desemnarea unui evaluator pentru efectuarea raportului de evaluare a imobilului notificat, precum și la emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, subliniază faptul că, prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, au fost reglementate atât sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât și înființarea unei entități, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu atribuții în privința emiterii deciziilor conținând titlurile de despăgubire.
Astfel, procedura administrativă prevăzută de actul normativ amintit presupune parcurgerea mai multor etape și anume: - etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, această etapă fiind prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, - etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării și etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct. 26 din U G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr. 247/2005, Capitolul VI, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".
- Pe cale de consecință, parcurgerea etapelor enunțate mai sus implică soluționarea unei notificări formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 de către entitatea învestită cu
soluționarea notificării/unitatea deținătoare, iar ulterior finalizării procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 10/2001, deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor însoțite de întreaga documentație ce a stat la baza adoptării lor, vor fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale.
Or, în cauza dedusă judecății, procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu a fost finalizată, întrucât notificarea reclamanților, având drept obiect Municipiul B, str. -. nr.67. Sector, nu a fost soluționată printr-o dispoziție motivată, care să fie emisă de unitatea deținătoare, respectiv Primăria Municipiului B, și astfel nu se poate declanșa și urma procedura privind acordarea măsurilor reparatorii prevăzută în Titlul VII din Legea nr.247/2005, în cadrul căreia Comisia Centrală emite decizia conținând titlul de despăgubire.
Potrivit prevederilor pct.16.5, teza finală din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, aprobate prin nr.HG 1095/2005, cu modificările și completările ulterioare,în toate cazurile urmarea procedurii prevăzute de titlul amintit presupune definitivarea procedurilor privind soluționarea notificărilor - prevăzută de Legea nr. 10/2001, aspect ce implică, după caz, și definitivarea procedurilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, proceduri cauzate de nemulțumirile solicitanților asupra deciziilor/dispozițiilor adoptate în procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001".
Mai mult, în prezent, această comisie nu este învestită cu atribuțiile legale, deoarece procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr.247/2005 se declanșează numai după transmiterea dosarului complet de către entitatea notificată (în speță Primăria Municipiului B) Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Până atunci, Comisia Centrală nu poate cădea în pretenții, întrucât pârâtul, care poate fi obligat la executarea unei obligații în cadrul unui proces, trebuie să fie titularul unei obligații legale sau convenționale. Or, cum nu există vreo obligație în acest sens, în sarcina Comisiei Centrale, instanța nu poate obliga o parte la o prestație imposibil de adus la îndeplinire.
Având în vedere aspectele expuse, subliniază faptul că, în speță, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va desemna un evaluator în vederea efectuării raportului de evaluare a imobilului notificat și va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire numai după finalizarea procedurii administrative prevăzute de Legea nr.10/2001 și după urmarea procedurii administrative reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, la care am făcut referire mai sus.
Față de solicitarea reclamantei privind obligarea Comisiei Centrale la plata de unei penalități de 50 RON pe zi de întârziere până la aducerea la îndeplinire a hotărârii de la rămânerea definitivă a acesteia, învederăm onoratei instanțe următoarele aspecte:
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 (Legea contenciosului administrativ), persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei operațiuni administrative necesare pentru exercitarea dreptului sau interesului legitim.
Or, în speță nu poate fi vorba de refuzul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, având în vedere aspectele expuse în cuprinsul prezentei întâmpinări.
Totodată, învederează onoratei instanțe faptul că, potrivit dreptului civil, daunele cominatorii se aplică numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligațiilor de a face și de a nu face.
Astfel, faptul de a nu fi fost emisă decizia reprezentând titlu de despăgubire, nu poate constitui o neexecutare din partea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din moment ce procedura administrativă prevăzute de Legea nr. 10/2001 nu a fost finalizată și astfel nu poate fi urmată nici procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
În același context, subliniază faptul că, potrivit dispozițiilor art. 5802din Codul d e Procedură Civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare prin încheiere irevocabilă să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Menționăm, în același sens, și dispozițiile art. 580 din Codul d e Procedură Civilă, potrivit cărora debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea obligației prin aplicarea unei amenzi civile, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune interese.
Prin urmare, raportat la textele legale mai sus menționate, învederează instanței faptul că la plata de unei penalități de 50 RON pe zi de întârziere până la aducerea la îndeplinire a hotărârii de la rămânerea definitivă a acesteia este inadmisibilă.
În drept, pârâta își întemeiază apărarea pe Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Titlului VII,Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005, art. 115-119 din Codul d e procedură civilă. Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Din probele administrate, Curtea reține că prin sentința civilă nr. 1349 din 24 octombrie 2007 Tribunalul București obligă Primăria Municipiului B să-i restituie suprafața de 286,50 mp de teren și respinge capătul de cerere cu privire la stabilirea întinderii despăgubirilor.
Ca urmare a apelului formulat de reclamanți împotriva sentinței civile a Tribunalului București, Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin decizia civilă nr. 381A din 22 mai 2008 constată că reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată și în virtutea hotărârilor judecătorești susmenționate.
Având în vedere că această hotărâre este executorie, la 13.10.2008, reclamanții au notificat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru ca, în baza art. 2 alin. 2 și art. 10 alin.8 din Legea nr. 10/2001 să dispună evaluarea clădirii și emiterea deciziei privitoare la titlurile de despăgubire.
Prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, au fost reglementate atât sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, cât și înființarea unei entități, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu atribuții în privința emiterii deciziilor conținând titlurile de despăgubire.
Astfel, procedura administrativă prevăzută de actul normativ amintit presupune parcurgerea mai multor etape și anume: etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, această etapă fiind prevăzută de dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv;
- etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării și etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct. 26 din U G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr. 247/2005, Capitolul VI, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".
Pe de altă parte, potrivit art. 6 Din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la rezolvarea cauzei sale într-un termen rezonabil. Cauza reclamanților privind restituire imobilului în natură sau prin echivalent a debutat prin notificarea nr. 5216/2001 și nu s-a finalizat nici până în prezent. Apreciind că termenul de 8 ani scurs de la data depunerii notificării și până în prezent depășește orice termen rezonabil, Curtea va admite cererea reclamanților și va obliga pe pârâtă să numească un evaluator pentru evaluarea clădirii și magaziei ce au existat in B,-, sector 5 și să emită o decizie cu privire la cuantumul despăgubirilor.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004, este posibilă acordarea de penalități și dacă nu s-a soluționat în termen o cerere. Este tocmai cazul de față în care pârâta nu a soluționat o cerere a reclamaților în termen. Pe ce altă parte, art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, instanța poate stabili penalități pe fiecare zi de întârziere dacă obligă autoritatea publică să emită un act sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Din aceste motive, în baza art. 8 și 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite și cererea de plată a penalităților și, in consecință, va obliga pe pârâtă la plata unor penalități de 50 lei pe fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri până la numirea unui evaluator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT Ǎ ǍȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanții și cu domiciliul ales la avocat în B, str. -. -, nr. 5, sector 1 în contradictoriu cu pârâta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR cu sediul în B, Calea, nr. 202, sector 1.
Obligă pe pârâtă să numească un evaluator pentru evaluarea clădirii și magaziei ce au existat in B,-, sector 5 și să emită o decizie cu privire la cuantumul despăgubirilor.
Obligă pe pârâtă la plata unor penalități de 50 lei pe fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri până la numirea unui evaluator.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./30.04.2009
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
