Obligare emitere act administrativ. Sentința 228/2009. Curtea de Apel Oradea

ROM .

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Comercială și de Contencios

Administrativ și Fiscal

Dosar nr.993 /35/CA/2009 -

SENTINȚA NR.228/CA/2009 -

Ședința publică din 24.11.2009

PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal - primă instanță - formulată de reclamanții, cu domiciliul în O,-, județ B, cu domiciliul în O,-, județ B și cu domiciliul în O,-, județ B în contradictoriu cu pârâțiiAutoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților -cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202 și Guvernul României - cu sediul în B, sector 1, nr.1, având ca obligare emitere act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este legal timbrată cu suma de 4 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 23.11.2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra fondului, concluzii care au consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, având nevoie de timp în vederea deliberării, a fost amânată pronunțarea pentru acest termen, când:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin cererea înregistrată la instanță la 06.08.2009, legal timbrată, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României - B și Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților B solicitând să se constate refuzul nejustificat al instituțiilor administrative de a emite decizia reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilul situat în O,- cuprins în CF 5721 nr. top 4811/21 O care nu a putut fi restituit în natură în cadrul unui termen rezonabil. De asemenea a solicitat obligarea pârâtei B să emită decizia cu titlu de despăgubire pentru suma de - lei pentru imobilul preluat în mod abuziv de către Stat și care nu poate fi retrocedat în natură, sumă ce urmează a reactualizată până la data plății conform dispozițiilor în vigoare, precum și la plata unor daune morale în cuantum de 20.000 Euro.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în calitate de moștenitori legali ai numitului au solicitat despăgubiri pentru terenul care a fost expropriat abuziv de către stat, motivând că prima faza a demersurilor făcute în baza Legii nr.10/2001 a început la data de - și în cele din urmă au obținut Decizia nr.- emisă de către Primarul Municipiului O prin care s-au acordat despăgubiri în cuantum de - lei.

Reclamanții au precizat că nu au primit nici o despăgubire, comunicându-li-se că dosarul se află la Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, unde nu s-a făcut nimic, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr.3703/CC.

Au considerat că refuzul instituțiilor administrative abilitate de lege de a soluționa o cerere de mai bine de 8 ani de zile constituie un abuz și o încălcare gravă a prevederilor art.52 alin.1 din Constituție, iar pentru stresul la care au fost supuși de către autorități pe parcursul a 8 ani de zile, în care nu au avut posibilitatea de a se folosi de bani, au solicitat suma de 20.000 euro daune morale.

În drept au invocat art.8 pct.1 alin.2 din Legea nr.554/2004.

Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că după cum este formulată cererea de chemare în judecată, nu reiese că există în sarcina Guvernului vreo obligație rezultată dintr-un raport juridic cu reclamanții, care să determine angajarea răspunderii acestuia.

Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii de chemare în judecată a reclamanților ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că în cuprinsul art.2 din Hotărârea Guvernului nr.361/2005, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității, și anume în privința aplicării Legii nr.10/2001, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001, republicată.

De asemenea a mai precizat că Autoritatea asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, secretariat care asigură lucrările comisiei, iar atribuțiile conferite acestuia constau în centralizarea dosarelor conținând decizii/dispoziții în care s-au consemnat/propus despăgubiri, precum și în analizarea acestora din punctul de vedere al legalității respingerii cererii de restituire în natură, atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005.

Prin urmare, în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, procedură reglementată de Titlul VII din Legea nr.247/2005, a menționat că nu Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților a fost învestită cu emiterea deciziei conținând titlu de despăgubire, ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Pârâta a menționat că, prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, au fost reglementate atât sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr.10/2001, cât și înființarea unei entități, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu atribuții în privința emiterii deciziilor conținând titlurile de despăgubire, atribuții care sunt exercitate în cadrul și după urmarea procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor, prevăzute în Capitolul V Titlul VII al actului normativ menționat.

A precizat că procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 presupune parcurgerea mai multor etape - etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, această etapă fiind prevăzută de dispozițiile art.16 alin.1 și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și completat prin nr.OUG81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, - etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării și etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va transmis evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlu de despăgubire și valorificarea acestui titlu în condițiile prevăzute de pct.26 din nr.OUG81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005 Capitolul1, secțiunea I intitulată " Valorificarea titlurilor de despăgubire".

Prin urmare, în cauza dedusă judecății, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va emite decizia conținând titlul de despăgubire numai după parcurgerea procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, procedură ce presupune evaluarea imobilelor, și nu în cuantumul stabilit prin Dispoziția 3445/02.08.2005 a Primăriei Municipiului O, așa cum au solicitat reclamanții.

Totodată, a menționat că dispozițiile legale în vigoare, ce reglementează modalitățile de acordare în numerar a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, nu prevăd posibilitatea actualizării cuantumului despăgubirilor, stabilit în cursul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, la data achitării acestora, așa cum în mod greșit au susținut reclamanții.

În privința acordării daunelor morale în cuantum de 20.000 euro, a subliniat faptul că pentru nașterea obligației de reparare a daunelor morale trebuie să fie întrunite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale.

Prin urmare a precizat că, cel prejudiciat trebuie să facă dovada condițiilor cerute de lege pentru antrenarea răspunderii pârâtei, în acest caz sarcina probei revenind reclamanților, conform dispozițiilor art.1169 din Codul Civil. Prin urmare a considerat că reclamanții trebuie să dovedească existența și întinderea prejudiciului suferit, legătura cauzală dintre prejudiciul cauzat și fapta pârâtei, precum și vinovăția pârâtei.

Pârâta a arătat că în cazul de față, reclamanții nu au făcut dovada existenței și întinderii prejudiciului suferit, cum de altfel nu a dovedit nici vinovăția pârâtei, în speță Președintele Autorității Naționale Pentru Restituirea Proprietăților, fapta ilicită, precum și legătura cauzală dintre prejudiciul cauzat și fapta pârâtei.

În drept a invocat Legea nr.10/2001, republicată, art.115-119 din Cod procedură civilă, Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, nr.OUG81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Examinând cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Guvernul României și Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților B, în temeiul prevederilor art.137 Cod procedură civilă, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Guvernului României, instanța constată că în speță,nu se contestă legalitatea unui act administrativ emis de Guvern, iar reclamanții nu se află în fața unui refuz nejustificat din partea acestei autorități în sensul art.1 din Legea nr.554/2004, acesta neputând figura ca parte în litigiul dedus judecății. Guvernul nu este chemat în cauză să răspundă în condițiile legii speciale a contenciosului administrativ pentru actele adoptate pe baza și în vederea executării legii.

Din modul cum este formulată acțiunea reclamanților, nu reiese că există în sarcina Guvernului vreo obligație rezultată dintr-un raport juridic cu reclamanții care să determine angajarea răspunderii acestuia.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților B, instanța reține că potrivit art.2 din HG nr.361/2005, cu modificările și completările ulterioare, în privința aplicării Legii nr.10/2001, B acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001, republicată.

De asemenea, P asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, secretariat care asigură lucrările acestei comisii și ale cărei atribuții îndeplinite în cadrul procedurii administrative sunt prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005.

Prin urmare, în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, procedură reglementată de Titlul VII din Legea nr.247/2005,nu a fost investită cu emiterea deciziei conținând titlu de despăgubire, ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Cele două instituții auatribuții diferiteși nu se suprapun, cum greșit susțin reclamanții, astfel că legitimitate procesuală pasivă în cauză are Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, întrucât potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005 aceasta va emite decizia conținând titlu de despăgubire după parcurgerea procedurii administrative ce presupune evaluarea imobilelor.

În consecință în baza considerentelor expuse, constatând că nu există identitate între persoanele părților și cei despre care se pretinde că sunt obligați în raportul juridic dedus judecății, instanța va admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Guvernul României și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și va respinge acțiunea reclamanților, și ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admiteexcepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții Guvernul României și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

Respingeacțiunea formulată de reclamanții, domiciliați în O,-, împotriva pârâților Guvernul României, cu sediul în B, sector 1, nr.1 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 24.11.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.sent -

În concept - 24.11.2009

Tehnored. 7 exemplare - 25.11.2009

5 comunicări

reclamantă -, cu domiciliul în O,-, județ B,

reclamant - cu domiciliul în O,-, județ B

reclamant - cu domiciliul în O,-, județ B

pârâtă - Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților - cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.202

pârâtă - Guvernul României - cu sediul în B, sector 1, nr.1,

Președinte:Blaga Ovidiu
Judecători:Blaga Ovidiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Sentința 228/2009. Curtea de Apel Oradea