Obligare emitere act administrativ. Sentința 3048/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL
SECTIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3048
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 06.10.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Daniel Severin
GREFIER: - -
Pe rol se află spre soluționare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Justiției și Libertăților.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, prin registratura secției, s-au depus la dosar întâmpinări, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor solicitând judecata cauzei în lipsă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.06.2009 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Justiției și Libertăților să se constate calitatea de cetățean român și în subsidiar să se constate data la care a pierdut această cetățenie.
În motivarea acțiunii reclamantul arătat că s- născut la data de 16.10.1925 la V - din părinți cetățeni români.
La data de 19.01.1949 și- schimbat prenumele din în.
În timpul celui de-al doilea război mondial a fost deportat împreună cu familia în.
Reclamantul mai arată că este îndreptățit la despăgubiri, conform Legii nr. 189/2000, însă condiția să aibă statutul de cetățean român.
solicitat Ministerului Justiției să îi elibereze o astfel de adeverință care să ateste statutul său de cetățean român, însă i s-a recomandat să se adreseze Ministerului Administrației și Internelor.
De la Ministerului Administrației și Internelor obținut o adeverință din care rezultă că părinții săi au părăsit România ca cetățeni români.
Reclamantul mai afirmă că emigrat în Israel în 1947 de teama unui nou holocaust și a primit cetățenia israeliană, din oficiu, fără să fi pierdut cetățenia română.
La dosar s-au depus acte privind demersurile întreprinse de reclamant.
Pârâții au formulat întâmpinare invocând excepția necompetenței materiale și excepția inadmisibilității acțiunii.
Cu privire la acțiunea formulată, Curtea, verificând înscrisurile depuse și dispozițiile legale aplicabile, constată următoarele:
Potrivit art. 21 alin.1 din Legea nr. 21/1991 "Dovada cetățeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, pașaportul ori cu certificatul prevăzut laart. 19alin. 4".
Așadar, singurele acte prin care se poate face dovada cetățeniei române sunt cartea de identitate (sau buletinul de identitate), pașaportul sau certificatul prevăzut de art. 19 alin. 4 (în cazul dobândirii sau redobândirii cetățeniei române).
În aceste condiții, reclamantul poate solicita pentru dovedirea calității sale de cetățean român eliberarea unuia dintre aceste acte, după caz. Mai precis, fiind vorba de persoană care se pretinde cetățean român dar are domiciliul în străinătate, se poate solicita eliberarea unui pașaport.
În cadrul procedurii de eliberare pașaportului, se fac verificări la solicitarea autorităților competente pentru stabilirea calității de cetățean român a reclamantului.
Astfel, art. 35 din Legea nr. 248/2005 prevede că "Cetățeanului român care are domiciliul în străinătate și solicită autorităților competente române eliberarea documentelor de identitate, de călătorie sau de stare civilă, dar nu poate face dovada cetățeniei române, i se eliberează documentele respective, în condițiile legii, numai după ce se atestă de către Direcția Generală de Pașapoarte, la cererea acestor autorități, faptul că solicitantul este cetățean român".
În concluzie, dovedirea calității de cetățean român nu se poate face nici pe calea unei acțiuni în constatare (instanța neputându-se substitui autorității publice competente să emită unul dintre actele care potrivit legii fac dovada cetățeniei române) și nici printr-o cerere adresată unei instituții publice pentru eliberarea unui altfel de act decât cele menționate la art. 21 din Legea nr. 21/1991 pentru dovedirea cetățeniei române.
În aceste condiții, acțiunea formulată apare ca inadmisibilă.
Mai trebuie spus faptul că această excepție are caracter prioritar față de excepția de necompetență întrucât cât timp o acțiune nu poate fi formulată în fața instanțelor de judecată constatarea acestui aspect nu poate fi de competența unei anume instanțe ci instanța sesizată cu acțiune ce nu poate fi formulată în fața niciunei instanțe de judecată este competentă să constate inadmisibilitatea respectivei cereri.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B, șos. - nr. 27, -. 1,. 2,. 10, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr. 1A, sector 1 și Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, str. - nr. 17, sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.DS
Tehnored.CB/ 5 ex.
05.11.2009
Președinte:Daniel SeverinJudecători:Daniel Severin
