Obligare emitere act administrativ. Sentința 3583/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3583
Ședința publică de la 28 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN, prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de 7octombrie 2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 14 octombrie 2009, 21 octombrie 2009 și apoi la 28 octombrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
Prin cererea inregistrata la 29.01.2009 sub nr- reclamantul a chemat in judecata pe paratul STATUL ROMÂN, prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea la emiterea unei decizii privind modificarea in parte a deciziei nr. 2961/2.09.2008, respectiv stabilirea in cadrul art. 1 al acesteia a actualei valori de piata a imobilului situat in-, mun. C, jud.
A mai solicitat obligarea paratelor la plata sumei de bani ce rezulta din raportul de evaluare ce va fi realizat in cadrul procesului.
In fapt, reclamantul a aratat ca prin sentinta civila rn. 303/6.05.2005 pronuntata de Tribunalul Caf ost admisa contestatia sa impotriva dispozitiei Primarului Mun. C si s-a constatat ca valoarea masurilor reparatorii in echivalent este de -,70 lei in locul sumei de - lei acordata prin dispozitia contestata.
In urma sentintei sus indicate, ramasa definitiva si irevocabila, parata a emis decizia contestata stabilind cuantumul masurilor reparatorii la suma de -,70 lei.
Reclamantul a invocat dispozitiile art. 11 al. 5 si 6 di legea nr. 10/2001 modificata si a aratat ca data solutionarii notificarii este data de 2.09.2008, iar data la care s-a stabilit valoarea masurilor reparatorii este de 6.05.2005.
A considerat ca titlul de despagubire acordat prin decizie trebuia actualizat potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii.
A formulat plangere prealabila prin care a solicitat modificarea in parte a deciziei nr. 2961/2.09.2008, dar nu a primit nici un raspuns.
In drept, a invocat dispozitiile legii nr. 554/2004, art. 11 al. 5 si 6 din legea nr. 10/2001, Titlul VII din legea nr. 247/2005.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus sentinta civila sus indicata, decizia contestata, plangerea prealabila.
La 12.03.2009 parata a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pe capatul de cerere privind obligarea la plata sumei de bani.
A solicitat respingerea celuilalt capat de cerere privind modificarea deciziei nr. 2961/2008 ca neintemeiat.
Au fost depuse si actele care au stat la baza emiterii deciziei a carei modificare se solicita.
La 18.03.2009 reclamantul si-a precizat cererea de chemare in judecata in sensul ca a solicitat obligarea paratului la plata despagubirilor banesti exhivalent cu valoarea de piata a imobilului la data de 2.09.2008 actualizate pana la data platii efective, obligarea la emiterea unei decizii privind modificarea in parte a deciziei atacate in sensul aratat in precedent, obligarea paratului la emiterea unei decizii de modificare in parte a deciziei in sensul actualizarii despagubirilor acordate cu indicele de inflatie pana la data emiterii deciziei si obligarea la plata despagubirile actualizate pana la data platii efective.
Obligarea paratului la plata sumei de 100 lei pe zi de intarziere in situatia in care nu executa in 30 de zile hotararea pronuntata.
La 15.04.2009 reclamantul a depus cerere de introducere in cauza a cu motivarea ca aceasta acorda despagubirile.
Parata a depus concluzii scrise la 26.05.2009.
Parata a invocat ca cererea de introducere a sa in cauza este tardiv formulata, inadmisibila.
Solicitarea reclamantului privind plata despagubirilor banesti echivalente cu valorea de piata a imobilului actualizate cu indicele de infolatie este neintemeiata in opinia aceleiasi parate.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca actiunea reclamantului astfel cum a fost precizata la 18.03.2009 si 15.04.2009 este intemeiata numai in parte.
Se are in vedere in primul rand faptul ca sentinta prin care a fost stabilita valorea masurilor reparatorii in echivalent a fost pronuntata la data de 6.05.2005 (fila 4), sentinta ramanand definitiva si irevocabila.
Asadar notificarea reclamantului formulata in baza legii nr. 10/2001 a fost solutionata in mod definitiv si irevocabil in 2005 si nu asa cum sustine reclamantul in actiunea sa la 2.09.2008, data emiterii deciziei a carei modificare se solicita.
Prin urmare solicitarea reclamantului in sensul obligarii paratei la emiterea unei decizii de modificare a deciziei nr. 2961/2008 in sensul acordarii despagubirilor banesti la valoarea de piata a imobilului de la 2.09.2008 nu este intemeiata.
Daca am aprecia ca valoarea de piata a imobilului trebuie stabilita in fiecare etapa, niciodata nu s-ar putea stabili definitiv valoarea despagubirilor avand in vedere si fluctuatiile pietei imobiliare si s-ar incalca si autoritatea de lucru judecat, tinand cont de faptul ca la 6.05.2005 a fost pronuntata o sentinta civila care a avut deja in vedere valoarea de piata a imobilului pentru care se stabileau masuri reparatorii in echivalent.
In mod corect parata Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a invocat faptul ca dispozitiile art. 16 Titlul VII din legea nr. 247/2005 nu e aplica in sensul ca nu se efectueaza o noua evaluare a despagubirilor ce urmeaza a fi acordate daca dispozitiile emise anterior in baza legii nr. 10/2001 au fost contestate, asa cum a stabilit ICCJ in recursul in interesul legii prin decizia nr. LII/2007.
Decizia paratei atacata nr. 2961/2008 este insa nelegala sub un alt aspect si anume acela ca nu a avut in vedere actualizarea despagubirilor intre data la care au fost stabilite prin sentinta civila nr. 303/2005 a Tribunalului C si data emiterii deciziei reprezentand titlu de despagubire emis in baza legii nr. 247/2005, adica 2008.
Intre data 2005 si 2008, o perioada de 3 ani moneda nationala a suferit un proces de devalorizare, proces confirmat prin indicii de inflatie stabiliti de Institutul National de Statistica.
Astfel reclamantul prin emiterea deciziei nr. 2961/2008, la mai bine de 3 ani de la data pronuntarii sentintei civile nr. 303/2005 prin care a fost stabilit cuantumul masurilor reparatorii in echivalent a suferit o vatamare a drepturilor sale, deoarece despagubirea stabilita prin decizia contestata nu a avut in vedere aceasta devalorizare.
Nici un text legal si nici decizia ICCJ in interesul legii nu interzice, ca in cazul in care decizia reprezentand titlu de despagubire este emisa la o perioada indelungata de timp, aceasta sa cuprinda valoarea actualizata in functie de indicele de inflatie.
O justa despagubire este numai aceea care are in vedere si acoperirea prejudiciului cauzat prin devalorizarea monedei nationale intre data la care au fost stabilite despagubirile printr-o sentinta judecatoreasca si data emiterii titlului de despagubire ce va sta la baza emiterii titlului de plata si a platii efective a acestora.
Numai in cazul in care titlul de despagubire ar fi fost emis in acelasi an in care a fost stabilit cuantumul masurilor reparatorii, era justificat ca intre cuantumul stabilit de instanta si cel din decizie sa fie identice.
Nu se pot retine sustinerile paratei in sensul ca in cazul in care reclamantul nu era de acord cu cuantumul despagubirilor stabilite de instanta acesta trebuia sa atace sentinta civila, deoarece reclamantul nu a sustinut nici un moment ca nu era de acord cu acest cuantum la data pronuntarii sentintei, ci ca nu este de acord ca la mai bine de 3 ani sa nu se aiba in vedere la stabilirea sumei de plata si a devalorizarii datorate trecerii unei perioade de timp in care a fost in continuare lipsit de suma de bani stabilita de instanta.
Culpa in ceea ce priveste neprimirea despagubirilor la nivelul anului 2005 apartine paratei care a emis decizia cuprinzand titlu de despagubire la circa 3 ani de la data la care acestea au fost stabilite de instanta, desi fata de faptul ca fusese emisa o hotarare judecatoreasca in acest sens nu era necesara o evaluare proprie a paratei nici cu privire la dreptul reclamantului de a beneficia de masuri reparatorii si nici cu privire la cuantumul despagubirilor.
In atare conditii decizia atacata putea fi emisa automat chiar in cursul anului 2005 si astfel nu mai era necesara nici actualizarea masurilor reparatorii in functie de indicele de inflatie.
Asa fiind in baza art. 1, 18 din legea nr. 554/2004 va admite in parte cererea reclamantului precizata si va obliga parata la emiterea unei decizii prin care sa acorde reclamantului si contravaloarea actualizarii sumei de 42606,23 lei de la data pronuntarii sentintei civile nr. 303/2005 pronuntata de Tribunalul C si pana la data emiterii deciziei contestate nr. 2961/2.09.2008, actualizare in functie de indicele de inflatie.
Din dispozitiile legii nr. 247/2005, Titlul VII, reiese ca parata are ca atributii numai emiterea deciziilor privind titlu de despagubire nu si plata sumelor de bani din aceste titluri.
Asa fiind se constata intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate pe capatul de cerere privind plata despagubirilor, motiv pentru ca va admite aceasta exceptie si va respinge acest capat de cerere de obligare a paratei la plata despagubirilor ca fiind introdus impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Cu privire la exceptia tardivitatii cererii de introducere in cauza a se retine ca aceasta exceptie este neintemeiata deoarece nu este vatamata in nici un fel prin introcerea cererii in dosarul de fata nu odata cu actiunea principala ci ulterior.
In raport de dispozitiile legii nr. 247/2005, cererea de obligarea a la plata despagubirilor nu poate fi tardiva, deoarece atata timp cat decizia privind titlu de despagubire a fost contestata nu se poate vorbi de tardivitatea cererii prin care se solicita valorificarea titlului de despagubire prin solicitarea platii sumei.
Pe de alta parte tocmai avand in vedere ca a fost contestata decizia privind titlu de despagubire parata nu putea emite titlul de plata conform dispozitiilor art. 19 si cap.1din Titlul VII al legii nr. 247/2005 si cu atat mai putin poate fi obligata la plata despagubirilor in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de titlul sus indicat al legii.
Astfel cererea reclamantului de obligare a la plata despagubirilor este prematur introdusa.
Sunt neintemeiate astfel si celelelalte solicitari ale reclamantului privind obligarea paratelor la plata de despagubiri si la plata despagubirilor pe zi de intarziere, constatandu-se ca, institutia abilitata de lege cu plata acestora nu are nici o culpa in neplata pana la acest moment a despagubirilor, iar am vazut ca nu are calitate procesuala pasiva pe capetele de cerere privind plata despagubirilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite in parte actiunea precizata de reclamantul, domiciliat in C, str. -, -. 2,. 2, jud. C in contradictoriu cu paratul STATUL ROMÂN, prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR cu sediul in B, Calea nr. 202, sector 1.
Obliga parata la emiterea unei decizii prin care sa acorde reclamantului si contravaloarea actualizarii sumei de 42606,23 lei de la data pronuntarii sentintei civile nr. 303/6.05.2005 pronuntata de Tribunalul C si pana la data emiterii deiciziei contestate nr. 2961/2.09.2008, actualizare in functie de indicele de inflatie.
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pe capatul de cerere privind plata despagubirilor si respinge acest capat de cerere ca fiind introdus impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Respinge exceptia tardivitatii cererii de introducere in cauza a AUTORITATII NATIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR cu sediul in B, Calea nr. 202, sector 1.
Respinge cererea de obligare a la plata despagubirilor ca prematur introdusa.
Respinge in rest actiunea reclamantului.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28.10.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
RED. CP (5 EX)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
