Obligare emitere act administrativ. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 442
Ședința publică din data de 17 martie 2009
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- G -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții și G, domiciliați în B,-,. 17,.23, sector 6 și pârâtul Primarul municipiului P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 580 din data de 23 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin.1 Cod pr.civilă a amânat pronunțarea la 17 martie 2009, dată la care apronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, reclamanții și G au solicitat obligarea Primarului municipiului P să emită dispoziții de desființare a construcției nelegal edificate în P- și să procedeze la desființarea acesteia în baza Legii nr. 50/1991, rep. iar în subsidiar obligarea pârâtului să pună în executare decizia nr. 975/2002 a Tribunalului Prahova.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin decizia nr. 975/2002 s-a dispus demolarea construcției în litigiu, Consiliul Local P fiind abilitat să o demoleze pe cheltuiala numitului, care a edificat-o fără autorizație de construire.
S-a mai arătat că deși există această hotărâre, construcția nu a fost încă demolată, prejudiciindu-i astfel pe reclamanți care se învecinează cu imobilul în litigiu.
La data de 7.10.2008, instanța a pus în vedere reclamanților necesitatea introducerii în cauză a proprietarului construcției a cărei demolare se solicită, instanța luând act de refuzul reclamanților de a-l introduce în cauză pe proprietar.
În urma probelor administrate în cauză Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința nr. 580/23.12.2008 prin care a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să emită dispoziție de desființare a construcției situate în P,- și a respins cererea de obligare a pârâtului de a desființa acea clădire,
în baza art. 33 din Legea nr. 50/1991 rep. precum și de obligare a pârâtului să pună în executare decizia nr. 975/2002 a Tribunalului Prahova ca inadmisibilă.
Instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că prin decizia nr. 975/2002 pronunțată de Tribunalul Prahovas -au admis cererea Consiliului Local P și cererea de intervenție în interes propriu formulată de și -, dispunându-se demolarea construcțiilor situate în P,-, abilitând reclamanta să demoleze pe cheltuiala numitului imobilul edificat fără autorizație de construire.
Demolarea acestei construcții nu poate fi efectuată decât pe baza unei autorizații de demolare, sub acest aspect cererea reclamanților fiind întemeiată, a fost admisă ca atare.
Celelate capete de cerere din acțiune au fost respinse pe considerentul că tribunalul nu poate obliga pârâtul să demoleze imobilul situat parțial pe terenul proprietate privată, atâta timp cât nu există o delimitare a construcției care este edificată și pe terenul public, fiind o imposibilitate practică de a se dispune demolarea numai a părții situate pe domeniul public.
Cu privire la capătul de cerere ce privește punerea în executare a deciziei nr. 975/2002 pronunțată de Tribunalul Prahova, instanța de fond a reținut că hotărârea nu poate fi executată silit, pârâtul neavând calitatea de debitor, ci pe aceea de debitor a obligației materializate prin această hotărâre.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal reclamanții și pârâtul, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Reclamanții au criticat soluția pentru faptul că nu au fost admise cele 2 capete de cerere privind obligarea primarului de a pune în executare decizia nr. 975/2002 a Tribunalului Prahova și cererea de obligare a pârâtului de a desființa clădirea amplasată pe domeniul public.
În opinia recurenților-reclamanți nu există niciun impediment de ordin tehnic de a pune în aplicare dispoziția de desființare, iar motivarea instanței de fond nu reprezintă altceva decât o salvare a intereselor pârâtului, care în acest mod își justifică pasivitatea, încurajând pe viitor încălcarea domeniului public.
Recurentul-pârât a criticat soluția instanței de fond pentru faptul că admis în parte acțiunea, fără a ține seama de probatoriul administrat în cauză și din care rezultă că beneficiarul construcției în litigiu - a fost notificat în repetate rânduri prin intermediul Direcției Generale de Dezvoltare să desființeze construcția edificată fără autorizație și să intre în legalitate, fără ca acesta să se conformeze.
În opinia recurentului, autoritatea publică locală poate desființa pe cale administrativă numai construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, iar nu și pe cele edificate pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. În speță, construcția edificată de este situată pe un teren proprietate personală, potrivit actelor depuse la dosar și numai în parte construcția a acaparat domeniul public.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în recurs, Curtea reține următoarele:
Asupra recursului declarat de reclamanți;
Criticile formulate de reclamanți împotriva sentinței pronunțate de prima instanță sunt nefondate întrucât Tribunalul Prahovaa admis în parte acțiunea și a
dispus ca pârâtul să emită dispoziție de desființare (demolare) a construcției situate în P,-, dând astfel eficiență deciziei nr. 975/2002 a Tribunalului Prahova.
Faptul că instanța de fond nu a admis și celelalte capete de cerere este pe deplin justificat în condițiile în care este vorba de un garaj edificat parțial pe un teren proprietatea privată a numitului, iar în parte pe domeniul public, în cauză neexistând niciun fel de probe din care să rezulte suprafața terenului acaparat din domeniul public și modalitatea în care să se efectueze această demolare.
În baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și G.
Asupra recursului declarat de pârât;
Critica invocată de pârât vizând admiterea în parte a acțiunii reclamanților în mod eronat este nefondată, întrucât în baza deciziei nr. 975/2002 a Tribunalului Prahovas -a dispus demolarea construcțiilor executate fără autorizație de pârâtul, Consiliul Local P fiind obligat să desființeze pe cheltuiala pârâtului construcțiile respective.
Potrivit Legii nr. 50/1991, demolarea oricărei construcții se face numai pe baza dispoziției de desființare/demolare a construcției așa cum în mod corect a reținut și prima instanță prin sentința ce se solicită a fi modificată.
Faptul că această construcție este amplasată parțial pe terenul proprietate privată a numitului și parte pe domeniul public, nu constituie un impediment pentru punerea în executare a deciziei nr. 975/2002 a Tribunalului Prahova, pârâtul având la îndemână mijloace legale pentru a pune în executare această decizie.
În baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului Primarul municipiului
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții și G, domiciliați în B,-,. 17,.23, sector 6 și pârâtul Primarul municipiului P, cu sediul în P,-, jud. P împotriva sentinței nr. 580 din data de 23 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- - - - G -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red..A / - 2 ex./ 23.03.2009
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond.
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
