Obligare emitere act administrativ. Sentința 53/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 53
Ședința publică din 6 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare, în vederea pronunțării, acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 30 ianuarie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Reclamantul prin cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului Mas olicitat instanței să constate caracterul nejustificat și nelegal al refuzului exprimat de pârâți prin adresa IPJ nr.- din 15.10.2008 și prin adresa MIRA nr.- din 13.11.2008 de a aproba încetarea raportului de serviciu al reclamantului în temeiul art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 să fie obligat pârâtul MIRA să emită un ordin prin care să se dispună încetarea raporturilor de serviciu începând cu data de 1.10.2008 în temeiul art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 și la plata cheltuielilor de judecată aferente acestui proces.
Motivarea acțiunii promovate a fost realizată prin invocarea împrejurării că reclamantul a fost încadrat de la data de 23.07.2004 în cadrul MIRA până la data de 29,09.2008, desfășurându-și activitatea în cadrul IPJ M în calitate de ofițer de poliție judiciară.
Prin hotărârea plenului din 13.11.2008 au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, fiind declarat admis și dobândind începând cu data de 1.10.2008 calitatea de auditor de justiție astfel că reclamantul a solicitat încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a numirii într-o altă funcție publică însă această cerere a fost respinsă arătându-se că auditorul de justiție nu este o funcție publică.
Reclamantul a învederat instanței că auditorul de justiție în raport de dispozițiile art.11 din OUG nr.100/2007 care modifică art.86 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor îndeplinește o funcție publică deoarece s-a stabilit în mod expres că va constitui vechime în magistratură perioada în care judecătorul a îndeplinit funcția de auditor de justiție și de altfel auditorul de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcție de judecător stagiar și procuror stagiar.
Argumentele suplimentare invocate de reclamant în susținerea acțiunii promovate sunt cele referitoare la existența unor decizii pronunțate de către instanțele de judecată anterior în sensul solicitat de reclamant, în raport de persoane aflate în situații identice cu a sa respectiv absolvenți ai Academiei de Poliție B care subsecvent au promovat examenul de admitere la iar ulterior au absolvit cursurile fiind numiți judecători sau procurori și cărora pârâții le-au recunoscut dreptul de a înceta raporturile de serviciu în condițiile art.69 lit.e din Legea nr.360/2002 astfel că invocă existența aplicării discriminatorii a legii de către pârâți în ceea ce îl privește.
reclamantul a depus un înscris cuprinzând precizări ale acțiunii introductive de instanță arătând că în completarea argumentelor referitoare la faptul că auditorul de justiție ocupă o funcție publică sunt și dispozițiile art.2 din OUG nr.195/2008 care modifică dispozițiile art.20 din Legea nr.303/2004 potrivit cărora în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător și procuror stagiar absolvenții care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de auditor de justiție și de asemenea a mai învederat că potrivit dispozițiilor art.1 din Regulamentul acesta este o Instituție publică aflată sub coordonarea și nu face parte din sistemul național de învățământ și educație.
Interpretarea dispozițiilor art.39 alin.2 și 4 din Tratatul Comunității Europene coroborate cu dispozițiile art.13 alin.2 lit. din Legea nr.303/2004 relevă aceeași concluzie a împrejurării că funcția de auditor de justiție este un serviciu public întrucât singurul domeniu în care la încadrarea în muncă se pot face discriminări pe baza cetățeniei este cel al serviciilor publice ori din textele indicate și nemodificate subsecvent aderării se deduce această concluzie.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii formulate iar în justificarea acestei poziții procesuale a învederat că dispozițiile art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 stabilesc că raporturile de serviciu încetează în cazul numirii sale într-o altă funcție publică iar dispozițiile art.4 alin.1 din Legea nr.188/1999 stabilesc că raporturile de serviciu ale funcționarului public se și se exercită pe baza actului administrativ de numire emis în condițiile legii iar în cazul reclamantului nu a fost emis un astfel de act întrucât din conținutul Legii nr.303/2004 nu rezultă că în urma promovării examenului de admitere în candidații declarați admiși sunt numiți într-o funcție publică ci doar faptul că dobândesc calitatea de auditori de justiție.
Referitor la pretinsa discriminare în raport cu un alt fost polițist care a urmat cursurile și al cărui raport de serviciu au încetat în temeiul art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 pârâtul a învederat că acest lucru s-a realizat urmarea unei hotărâri judecătorești irevocabile poziția sa fiind aceeași astfel că nu se poate vorbi de discriminare.
Discriminarea, în viziunea pârâtului nu poate fi reținută nici în raport cu persoanele numite în funcții publice în cadrul altor ministere întrucât nu este îndeplinită condiția de bază respectiv aceea ca persoanele să se afle în situații identice.
Inspectoratul de poliție al județului M prin întâmpinarea formulată a solicitat să se constate, pe cale de excepție că IPJ M nu are calitate procesuală pasivă în raport de dispozițiile art.69 alin.1 raportat la dispozițiile art.15 alin.1 lit.b din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului astfel că instituția nu a emis actul dedus judecății și în consecință nu are calitate procesuală pasivă.
Adeverința emisă la data de 266.11.2008 de către Institutul Național al Magistraturii vizată sub nr.13355 din 26.11.2008 de către Consiliul Superior al Magistraturii atestă că potrivit dispozițiilor art.16 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție iar d-nul urmează cursurile de formare profesională la în perioada 1.10.2008 - 30.06 2010.
Refuzul recunoașterii încetării raporturilor de serviciu în temeiul dispozițiilor art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 al pârâtului MIRA a fost justificat prin raportare la prevederile art.4 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici potrivit cărora raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se și se exercită în baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii.
Actul enunțat anterior nefiind emis și întrucât din conținutul Legii nr.-303/2004 nerezultând că în urma promovării examenului de admitere la candidații admiși sunt numiți într-o funcție publică s-a apreciat cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată.
Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție iar formarea profesională inițială in cadrul Institutului Național al Magistraturii consta in pregătirea teoretică si practica a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori potrivit dispozițiilor art.16 din Legea nr.303/2004.
de justiție beneficiază de o bursa având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori iar bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului si a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum si obligația angajatorului si a asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate. de justiție beneficiază de indemnizație si in perioada vacantelor, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.303/2004 împrejurare raportat la care asimilarea regimului dintre cele două funcții apare ca evidentă.
De altfel, perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime in funcția de judecător sau procuror în conformitate cu prevederile art.17 alin.5 astfel că asimilarea dintre cele două funcții nu poate fi pusă la îndoială.
de justiție care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiți, potrivit legii, de regula, in funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri in cadrul Institutului Național al Magistraturii în baza prevederilor art.19.
Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar - potrivit art. 86 din Legea nr.303/2004, dispoziții în raport de care echivalența este încă odată probată.
Interpretarea textelor legale enunțate pledează pentru recunoașterea unui statut special în favoarea auditorilor de justiție, asimilat sub anumite aspecte statutului magistraților.
Alegațiile pârâtului MIRA referitoare la interpretarea dispozițiilor art.69 alin.1 lit.e doar în sensul în care acestea devin incidente numai în ipoteza în care persoana este numită funcționar public nu pot fi susținute cu argumente pertinente.
Concepția tradiționalistă doar suprapune expresia de funcție publică numai funcționarului public când în fapt aceasta vizează ansamblul regimurilor juridice aplicabile personalului administrației de stat, ori funcționarii publici nu constituie decât o parte a acestui personal.
Determinarea naturii juridice a funcției de auditor de justiție înseamnă operația de stabilire a categoriei regimului juridic aplicabil și vizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească subiectele aspecte de ordin procedural referitoare la selectarea persoanei, drepturi și obligații, disciplina și răspunderea, ori așa cum s-a reținut anterior din textele legale enunțate funcția de auditor de justiție apare ca fiind o funcție publică.
Funcția publică a fost definită ca fiind situația juridică a persoanei fizice investite cu atribuții în realizarea competenței unei autorități publice ce constă în ansamblul drepturilor și obligațiilor care formează conținutul juridic complex dintre persoana fizică respectivă și organul care l-a investit, drepturi și obligații stabilite pe cale unilaterală din care rezultă că nu suntem în prezența unui acord de voință ci a unei instituții a dreptului public.
Drepturile și obligațiile instituite în sarcina persoanei ce exercită o funcție publică sunt create și organizate în vederea realizării puterii publice, acestei sfere nefiindu-i circumscrise decât persoanele care îndeplinesc activități tehnice, în schimb fiind circumscrise persoanelor care realizează puterea de stat sau care concură la realizarea acesteia, care se verifică și în ceea ce privește auditorul de justiție.
Persoanele care exercită o funcție publică s-a admis că intră într-un complex de raporturi juridice care se stabilesc între el și organul care l-a investit, raporturi și răspunderi enunțate anterior între auditorii de justiție și.
În concluzie definiția funcției publice ca fiind funcția îndeplinită de o persoană fizică în vederea realizării competenței organului din structura căruia face parte funcția respectivă se verifică și în ceea ce privește auditorul de justiție.
Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenta de acordare a gradelor profesionale și are loc: (.) d) la cerere; e) la numirea într-o alta funcție publica (.) potrivit dispozițiilor art.69 alin.1 din Legea nr.360/2002.
Pârâtul MIRA prin actul administrativ contestat și-a exprimat în mod manifest refuzul acordării beneficiului încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului în condițiile art.69 alin.1 lit. din Legea nr.360/2002, refuz care apare ca fiind unul nejustificat, emis cu exces de putere, ilegal în mod subiectiv prin raportare la drepturile persoanelor fizice.
Apărările pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului privind excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile art.15 alin.1 lit.b din Legea nr.360/2002 care determină competența la numirea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor nu pot fi primite având în vedere că efectele încetării raportului de serviciu se produc și în ceea ce privește persoana juridică în cadrul căreia se desfășoară raporturile de serviciu.
Considerentele enunțate anterior au confirmat temeinicia pretențiilor deduse judecății de către reclamant care au justificat îndreptățirea recunoașterii încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului în temeiul dispozițiilor art.69 alin.1 lit.e din Legea nr.360/2002 astfel că instanța potrivit dispozițiilor art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004 va admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul promovată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului M și va obliga pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative să emită un ordin prin care să se dispună încetarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 01.10.2008, în temeiul art. 69 alin. 1 lit. e din Legea nr. 360/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul promovată în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului.
Obligă pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative să emită un ordin prin care să se dispună încetarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 01.10.2008, în temeiul art. 69 alin. 1 lit. e din Legea nr. 360/2002.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./04.03.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan
