Obligare emitere act administrativ. Decizia 561/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.561/CA
Ședința publică de la 06 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de intervenienții Municipiul și Consiliul Local, cu sediul în M,-, județ C, împotriva sentinței civile nr. 803 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - -, cu sediul în M, str.-, -8, județ C și intimatul pârât Consiliul Județean, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 23.10.2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, pentru a acorda posibilitate apărătorului intimatului reclamant - -, a amânat pronunțarea la data de 30.10.2008 și 06.11.2008.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanta -""- a chemat în judecată la data de 23.04.2007 pe pârâtul Consiliul Județean C și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat a-i elibera certificatul de atestare dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1359,16 mp aferent unității nr.104 Complex Comercial.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a luat ființă prin Decizia nr. 593/1990 emisă de Prefectura Județului C, începând cu 15.10.1990, prin reorganizarea fostei Mixtă M, iar unitatea nr.104 Complex Comercial se află în proprietatea sa conform protocolului încheiat la 1.11.1990.
Prin HCL 134/1995 Consiliul Local Maî nsușit și aprobat documentația tehnică depusă conform HG 834/1991 pentru reclamantă, emițând acord favorabil pentru trecerea în proprietate a terenului în suprafață de 1659,26 mp aferent unității, iar ulterior, prin HCL 9/1997 Consiliul Local Mam odificat HCL 134/1995 în sensul reducerii suprafeței de teren de la 1659,26 mp la 1359,16 mp.
La data de 12.12.2006 a înaintat documentația necesară eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate Consiliului Județean, dar acesta nu a formulat nici un răspuns.
La data de 10.10.2007 Municipiul M și Consiliul Local M au formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat să se constate că reclamanta nu este proprietara activului Unitatea nr.104, neputând fi beneficiara HG 834/1991, cererea de intervenție în interes propriu fiind admisă în principiu prin încheierea din 22.11.2007.
Intervenienții au invocat și lipsa calității procesuale active a - -, excepția care a fost respinsă prin încheierea din 16.01.2008 a instanței.
În drept aui fost invocate dispozițiile art.1 și 8 alin.1 din 554/2004.
Prin sentința civilă nr.803/14.03.2008, Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei - - în contradictoriu cu Consiliul Județean C și intervenienții Consiliul Local M și Municipiul M, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții Municipiul M și Consiliul Local al Municipiului M și a obligat pârâtul Consiliul Județean C să elibereze reclamantei certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1359,16 mp aferent Unității nr.104 Complex Comercial situat în M -, județ
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1359,16 mp aferent unității nr.104 Complex Comercial, depunând în acest sens întreaga documentație și întrucât cererea sa nu a fost soluționată în conformitate cu art.1, 8 și 18 din 554/2004 a formulat acțiunea prin care a solicitat obligarea pârâtului la emiterea certificatului de proprietate.
Raportat la acestea, s-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art.1 din HG 834/1991 coroborate cu art.5 din HG 834/1991 și având în vedere că reclamanta a întocmit documentația conform HG 834/1991, Consiliul Local M prin hotărârea nr.134/1995 și-a însușit și aprobat documentația tehnică întocmită conform HG 834/1991 de către reclamantă și a emis acord favorabil pentru terenul în suprafață de 1659,26 mp aferent activului Unitate nr.104 Complex Comercial (ulterior suprafața modificată la 1359,16 mp) conform hotărârii nr.9/1997 a Consiliului Local
În consecință, s-a reținut că reclamanta a depus la pârâtă documentația completă, conform HG 834/1991, iar aceasta nu a eliberat certificatul de proprietate conform art.5 din HG 834/1991 în termen legal, fiind îndeplinite cerințele dispozițiilor art.1 din 554/2004 potrivit cărora orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, ca și cele ale art.8 și 18 din lege.
În ceea ce privește cererea în interes propriu formulată de Consiliul Local M și Municipiul M prin care s-a solicitat să se constate că reclamanta - - nu este proprietara imobilului, instanța a respins-o ca neîntemeiată, întrucât din înscrisurile depuse rezultă că reclamanta avea în patrimoniu la data înființării, terenul ce face obiectul litigiului, aceasta fiind beneficiara HG 834/1991.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs intervenienții în interes propriu Municipiul M și Consiliul Local M, arătând prin critici aduse hotărârii recurate prin prisma art.304 al.1 pct.8 și 9 Cod pr.civilă că greșit prima instanță a respins cererea de intervenție și a admis acțiunea reclamantei.
În motivarea recursului, se susține în esență că în ce privește legitimarea procesuală activă a reclamantei, pretenția acesteia nu se înscrie în condițiile (elementele) dreptului la acțiune, deoarece încă din anul 1993 reclamanta a înstrăinat către -"-RA" SRL activul Unitatea 104, situat în, județ C, lipsind astfel dreptul acesteia subiectiv afirmat în persoana celui ce pretinde realizarea dreptului, nefiind întrunită cerința identității între persoana reclamantei și persoana care se consideră titulara dreptului subiectiv, pentru ca efectul să constea în recunoașterea acestui drept.
Astfel, prin înstrăinarea activului, reclamanta nu mai îndeplinește cerința din art.1 din HG 834/1991, aceea ca terenul să-i fie necesar desfășurării activității.
În acest sens, susținerea că prin contractul de vânzare-cumpărare s-a înstrăinat numai o parte din imobil, nu este concludentă, întrucât din cuprinsul actului nu rezultă acest lucru.
De asemenea, nu este întrunită nici cerința legii, conform căreia societatea comercială solicitantă să fie cu capital de stat (în cauză societatea este privatizată în procent de 100%), iar terenurile aflate în patrimoniul său nu îi mai este necesar pentru desfășurarea activității, de vreme ce activul a fost înstrăinat și terenul indisponibilizat, cel mult reglementarea raporturilor juridice urmând a se face între dobânditoarea activului și unitatea administrativ teritorială în calitatea sa de titular al dreptului de proprietate asupra terenului litigios.
Se mai susține că greșit nu s-a avut în vedere HCL 115/15.09.1998, soluția fiind întemeiată pe o hotărâre revocată.
Se mai exprimă considerații asupra diminuării suprafeței, ceea ce are drept consecință nevalabilitatea documentației, întrucât prin emiterea acordului se însușește documentația, recunoscându-se și vecinătățile, ori aceasta nu a fost însușită și chiar dacă a fost însușită, s-a revenit asupra acestei decizii.
Consecința celor de mai sus este aceea că sunt aplicabile dispozițiile art.4 din HG 834/1991, terenul fiind proprietatea sa.
Recursul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, temeiul legal invocat de reclamantă și probatoriul administrat, se constată că legal prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul Consiliul Județean C să elibereze acesteia certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1359,16 mp aferent unității nr.104, Complex Comercial, situat în M -, județul C, în aplicarea și considerarea dispozițiilor art.1, 8 și 18 din 554/2004, coroborate cu dispozițiile art.1 și 5 din HG 834/1991, respingând cererea de intervenție în interes propriu a intervenienților Municipiul M și Consiliul Local
În ce privește criticile aduse hotărârii recurate de către intervenienții în interes propriu, se constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, în ce privește critica în referire la legitimarea procesuală activă a reclamantei,în sensul că aceasta, datorită înstrăinării activului nu mai îndeplinea cerința prevăzută de art.1 din HG 834/1991, aceasta este nefondată, deoarece - - a luat ființă prin reorganizarea conform 15/1990 (art.17 și 39) prin decizia nr.593/26.10.1990 a Prefecturii C, iar potrivit art.20 alin.2 din 15/1990 "bunurile din patrimoniul societăților comerciale sunt proprietatea acestora, cu excepția celor dobândite cu alt titlu".
La data intrării în vigoare a HG 834/1991 - - era o societate cu capital integral de stat și deținea activul "Unitatea 104 - Complex Comercial", conform anexei la Decizia 593/1990, conform art.20 al.2 din 15/1990.
Din contractul de vânzare-cumpărare în care - - societate pe acțiuni cu capital de stat, rezultă că terenul aferent activului înstrăinat urmează a face obiectul unei negocieri separate (fila 62 dosar tribunal C), afirmația recurenților că susținerea în acest sens nu este concludentă, din cuprinsul actului nerezultând aceasta, necorespunzând realității.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.834/1991 reclamantei intimate - -, se constată că toată legislația privind privatizarea societăților comerciale începând cu 58/1991 și 55/1995, respectiv HG 331/ 1992, HG 457/1997, OUG 88/1997, 99/1999 și în continuare atestă împrejurarea conform căreia înstrăinarea activului nu are drept consecință schimbarea societății îndreptățite a solicita eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, ci dimpotrivă, în sensul că societatea care a avut inițial capital integral de stat este cea care poate solicita aplicarea dispozițiilor HG 834/1991, condițiile trebuind a fi îndeplinite de solicitant la data apariției acestui act normativ.
Prin urmare toate susținerile privind neîndeplinirea cerințelor HG 834/1991 în persoana reclamantei intimate - - sunt nefondate și vor fi înlăturate.
Având în vedere că - - este proprietara terenului aferent activului "Unitatea 104 - Complex Comercial ", pentru considerentele sus expuse se constată și că susținerile privind aplicarea art.4 din HG 834/1999 în ceea ce-i privește pe recurenți sunt nefondate, aceștia neputând fi în același timp proprietarii aceleiași suprafețe de teren, condițiile prevăzute de acest text de lege nefiind îndeplinite.
Prin urmare, sunt nefondate și criticile privind neînsușirea documentației (sau potrivit căreia, deși însușită, s-a revenit asupra acesteia) sunt nefondate, deoarece revocarea unui act administrativ nu mai poate interveni după ce acesta a intrat în circuitul civil, producându-și efectele, singura hotărâre avută în vedere de instanță corect fiind aceea de diminuare (cu acordul societății) a suprafeței de teren aferente activului, de la 1659,26 mp la 1359,16 mp prin HCL 9/1997), acordul favorabil fiind emis anterior.
În concluzie, cum reclamanta intimată avea la data înființării sale calitatea de societate cu capital integral de stat, în temeiul art.20 din 15/1991 fiind și proprietara bunurilor aflate în patrimoniul său, terenul aferent activului 104 fiindu-i necesar desfășurării activității, la data apariției HG 834/1991 este beneficiara aplicării dispozițiilor acestui act normativ și deci legal prima instanță a admis acțiunea sa întemeiată pe dispozițiile art.1, 8 și 18 din 554/2004.
Pentru aceste considerente, se constată că toate criticile aduse hotărârii recurate sunt nefondate, urmând ca în aplicarea art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de intervenienții Municipiul și Consiliul Local, cu sediul în M,-, județ C, împotriva sentinței civile nr. 803 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - -, cu sediul în M, str.-, -8, județ C și intimatul pârât Consiliul Județean, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
07 2008
Jud.fond-;
Jud.red--/19.12.2008
Dact.gref.CV/30.12.2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica