Obligare emitere act administrativ. Decizia 591/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 591

Ședința publică de la 18 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Morina

Grefier -

La ordine a venit în pronunțare recursul contencios administrativ promovat de recurentul - reclamant, împotriva sentinței civile nr. 416 din 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1861/-.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 iunie 2008.

INSTANȚA

-deliberând-

Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

Prinacțiuneaînregistrată sub nr. 412/110/21.06.2007 la Secția civilă a Tribunalului Bacău, reclamantul a chemat în judecată pârâții Municipiul B, Primăria municipiului B, Primarul municipiului B - Comisia de concurs numită prin dispoziția primarului în vederea organizării concursului din 14.06.2007, în contradictoriu cu care a solicitat următoarele:

- constatarea dreptului său, respectiv îndeplinirea condițiilor legale minime de 5 ani vechime într-o funcție de specialitate administrativă, pentru înscrierea la concursul organizat de angajator la 14.06.2007;

- constatarea dreptului său, urmare a îndeplinirii condițiilor de vechime în specialitate, de a accede la concursul organizat de pârâtă la data de 14.06.2007 pentru ocuparea postului vacant de inspector de specialitate gradul I la Direcția Administrația Piețelor din cadrul Primăriei B;

- constatarea refuzului netemeinic și nelegal manifestat de angajator privind cererea sa de înscriere la concurs în vederea promovării și ocupării unui post de nivel superior corespunzător pregătirii dobândite, în condițiile în care pârâta nu a manifestat bunăvoința să procedeze legal și din oficiu, prin întocmirea unui referat cu propunerea de promovare în funcție, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea pronunțată la data de 30.10.2007 Tribunalul Bacăua considerat necesar a fi pusă în discuție excepția necompetenței materiale a Secției civile a Tribunalului Bacău, iar prin 23.11.2007 a admis excepția necompetenței secției civile, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre competență soluționare Tribunalului Bacău - Secția de Contencios Administrativ.

Împotriva acestei încheieri a promovat recurs reclamantul motivat de faptul că atât postul pe care-l ocupă cât și cel pentru care a dorit să participe la concurs fac parte din categoria personalului contractual și ca urmare competența de soluționare a cauzei aparține Secției Civile a Tribunalului Bacău și nu Secția de Contencios Administrativ.

Prin decizia nr. 203/03.03.2008 Curtea de APEL BACĂUa respins recursul ca nefundat, reținând că litigiul este de competența Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Bacău deoarece nu se întemeiază pe calitatea de angajat a recurentului, ci pe neîndeplinirea unor condiții de fond vizând înscrierea și participarea la un concurs de ocupare a postului de inspector de specialitate grad profesional I la Direcția Administrația Piețelor.

La Tribunalul Bacău -Secția de Contencios Administrativ cauza a fost înregistrată sub nr. 1761/110/25.03.2008. pentru termenul din 23.04.2008 reclamantul a formulat,completări - precizări" la acțiune prin care a reiterat convingerea că prezenta cauză este de competența Tribunalului Bacău - Secția Civilă-complet specializat de drepturi de muncă deoarece acțiunea a fost promovată împotriva Primarului Municipiului B, în calitatea acestuia de angajator, având în vedere că între părți este încheiat un raport contractual de muncă în temeiul dispozițiilor Codului Muncii, iar respingerea cererii de înscriere la concurs este o acțiune săvârșită de Primăria Municipiului B și Primarul Municipiului B, în calitate de angajator și nu în funcție de organ al autorității administrației publice.

Prin sentința civilă nr. 416 din 17.09.2008Tribunalul Bacăua respins excepția necompetenței materiale; a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău - Secția de Contencios Administrativ se impune a fi respinsă având în vedere că nu se poate vorbi de un conflict negativ de competență între secțiile aceleași instanțe, iar pe de altă parte, Curtea de APEL BACĂU, prin decizia nr. 203/03.03.2008, a stabilit în mod definitiv că Tribunalul Bacău - Secția de Contencios Administrativ este competent a soluționa prezenta cauză.

Reclamantul este angajat la Primăria Municipiului B - Direcția Administrația Piețelor din anul 1996, conform dispoziției nr. 730/02.09.1996 pe postul de administrator I, post cu studii medii în Administrația Publică Locală. Prin Dispoziția nr. 1331/14.05.1999 a fost promovat pe postul de șef de Administrația Pieței și Gară și definitivat pe acest post prin Dispoziția nr. 2377/26.07.1999.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului B nr. 121/30.04.2007 s-au aprobat, începând cu data de 01.05.2007, funcțiile publice, organigrama, numărul de personal și statul de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului și ale serviciilor publice de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului B, prin Anexa nr.3 fiind înființat și un post de inspector de specialitate grad I cu studii superioare.

Ca urmare, reclamantul prin cererea înregistrată sub nr. 67468/13.06.2007 a solicitat înscrierea la concursul organizat în data de 14.06.2007 pentru ocuparea postului de inspector de specialitate grad I la Direcția Administrația Piețelor B, dar pârâtul i-a comunicat, prin adresa nr. 67468/15.06.2007, că nu îndeplinește cerințele pentru ocuparea acestui post, respectiv condiția de minim 5 ani vechime în specialitatea studiilor superioare.

Condițiile pentru participarea la concursul organizat în data de 14.06.2007 au fost publicate în "Ziarul de B" din data de 25.05.2007 acestea fiind: studii superioare de lungă durată și vechime în specialitatea studiilor de 5 ani, în urma acestui anunț depunându-și candidaturile reclamantul și .

Prin Dispoziția Primarului nr. 2889/2007 s-a constituit comisia de concurs, care în urma selecției dosarelor, a respins în faza de selecție, dosarul reclamantului pentru neîndeplinirea condiției de vechime în specialitatea studiilor de 5 ani.

Reclamantul este absolventul Universității " " B, Facultatea de management, licențiat în științe administrative, profilul științe administrative, specializarea administrație publică, în iulie 2005; ca urmare, nu îndeplinea condiția de vechime în specialitatea studiilor de 5 ani, pentru a putea participa la concursul organizat în data de 14.06.2007 pentru ocuparea postului de inspector de specialitate grad

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile legale (HG. nr. 775/1998 modificată și completată, Legea nr. 154/1998, HG. nr. 157/1999, OUG nr.24/2000, OG nr. 10/2007, Legea nr.53/2003) ordonatorul principal de credite are latitudinea de a stabili condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru ocuparea unui post aprobat prin Statul de funcții, organigrama instituției. Însă, dar ca urmare a studiilor superioare absolvite reclamantul poate fi promovat într-un post corespunzător studiilor prin transformarea postului în care acesta este încadrat, într-un post de nivel superior prin examen sau concurs în condițiile art. 12 din HG nr.775/1998 și art. 7 din OG nr.10/2007.

În termen legal împotriva tribunalului, reclamantul a promovat prezentul recurs în motivarea căruia a arătat următoarele:

Instanța de contencios administrativ a greșit atunci când s-a declarat competentă material să judece cauza. Atât postul pe care este încadrat, cât și cel scos la concurs fac parte din categoria personalului contractual, iar pentru salariații din această categorie drepturile și obligațiile care izvorăsc din contractele individuale de muncă sunt supuse reglementărilor din Codul muncii. Sunt de reținut următoarele dispoziții legale: art. 1, 30, 248, 249, 281 și 284 din Codul muncii; art. 5 alin. 4 și ale anexa 12 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993; art. 2, 3, 5, 6, 67, 71 și 82 din Legea nr. 168/1999; art. 2 din Codul d e procedură civilă; art. 1, 2, 6 și 109 din Legea nr. 188/1999.

Potrivit prevederilor legale aplicabile la data sesizării instanței cauza trebuia soluționată de urgență și cu precădere, în acest sens fiind dispozițiile art. 17 din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 262/2007. Ori, instanța a acordat termene de judecată lungi, hotărârea a fost redactată după 76 zile de la pronunțare, fiindu-i astfel încălcat dreptul la soluționarea cauzei într-un termen legal. Acesta este motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.

Compunerea completului de judecată este stabilită de legiuitor - art. 54 din Legea nr. 304/2004 - și nu poate fi modificată. O astfel de modificare atrage nulitatea hotărârii și constituie motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 din Codul d e procedură civilă.

Cauza a fost soluționată în lipsa părților, deși nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Au fost încălcate principiile contradictorialității și al dreptului la apărare, ceea ce determină nulitatea hotărârii și constituie motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.

Hotărârea recurată este nelegală și netemeinică și în fond.

Sunt de reținut sub acest aspect dispozițiile art. 13 și 18 din Legea nr. 554/2004. Instanța nu a cerut pârâtei să prezinte sau să indice actul normativ elaborat de Guvernul României în temeiul art. 30 alin. 1 și 4 din Codul muncii și nici nu a stăruit să ceară pârâtei regulamentul privind organizarea concursurilor în vederea angajării personalului contractual aprobat prin act normativ al Consiliul local al municipiului

Instanța nu a dorit să afle ce prevede art. 2 din Regulamentul intern pentru salariații din cadrul Direcției Administrației Piețelor aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 39/24.02.2004 și a omis să cerceteze conținutul adresei nr. 401 din 16.11.2007 emisă de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și nici nu s-a pronunțat asupra punctului de vedere al Direcției de Legislație a din această adresă.

Prin neadministrarea tuturor probelor utile cauzei instanța a încălcat principiul rolului activ al judecătorului.

Instanța nu i-a comunicat precizările pârâtei cu privire la necompetența materială a instanței, nu a asigurat egalitatea părților, contradictorialitatea și respectarea dreptului la apărare.

Instanța nu s-a pronunțat asupra capătului principal de cerere privind nelegalitatea condiției specifice de 5 ani vechime în specialitatea studiilor impusă de pârât la concursul din 14.06.2007, reținând doar că această condiție a fost înserată în anunțul publicitar; de aceea, hotărârea este nemotivată, lipsită de temei legal și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, ceea ce reprezintă motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 și 9 din Codul d e procedură civilă.

Instanța a reținut în mod greșit că angajatorul avea puterea de a stabili condițiile pe care trebuie să le îndeplinească candidatul în vederea participări la concurs, fără a motiva convingător și pertinent hotărârea, ceea ce constituie motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă. De altfel, prevederile legale enumerate de instanță - Hotărârea Guvernului nr. 775/1998, Hotărârea Guvernului nr. 157/1999, Legea nr. 154/1998, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/200 și Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 - reglementează numai procedura de stabilire a salariului între limite și procedura privind avansarea sau promovarea pentru salariații din sistemul bugetar și nu reglementează în nici un fel organizarea și desfășurarea concursului în vederea angajării salariaților. Singurele prevederi sub acest aspect sunt cele cuprinse în art. 30 din Codul muncii și cele cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 281/1993.

Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia sprijinindu-se pe motive contradictorii, printr-o motivare insuficientă, precum și pe încălcarea principiilor procesului civil și a normelor legale de procedură.

Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs invocate,curtea de apelconstată următoarele:

Motivul prevăzut deart. 304 pct. 3din Codul d e procedură civilă nu poate fi reținut ca întemeiat întrucât, sub acest aspect, există o hotărâre irevocabilă prin care s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, că litigiul dedus judecății nu este un conflict de muncă. Astfel, prin decizia civilă nr. 203 din 3.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU - Secția civilă, familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins ca nefondat recursul formulat de reclamantul împotriva încheierii din 23.11.2007 pronunțate de Tribunalul Bacău în dosarul nr- prin care se dispusese scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la Secția de contencios administrativ a Tribunalului Bacău. S-a reținut că litigiul dedus judecății nu se întemeiază pe calitatea reclamantului de angajat al Primăriei B, astfel încât să poată fi încadrat în vreuna din situațiile reglementate de art. 4 și 5 din Legea nr. 189/1999 ori art. 67 și 68, ci pe neîndeplinirea unor condiții de fond vizând înscrierea și participarea la un concurs de ocupare a postului de inspector de specialitate grad I la Direcția Administrația Piețelor.

Prin urmare, această instanță nu mai poate da eficiență, sub aspectul naturii litigiului, faptului (rezultând din adresa nr. 38070/5.06.2008 a Primarului municipiului B) că atât postul de inspector de specialitate gradul I, cât și postul de administrator la Direcția Administrația Piețelor, ocupat în prezent de reclamant, sunt funcții specifice personalului contractual.

Nu poate fi reținut nici motivul prevăzut deart. 304 pct. 1din Codul d e procedură civilă întrucât completul de judecată a fost alcătuit dintr-un singur judecător, astfel cum se prevede prin art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, text potrivit căruia cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. Litigiul dedus judecății, astfel cum s-a reținut prin considerentele referitoare la motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3, nu este un conflict de muncă. Ca instanță de contencios administrativ, tribunalul judecă în primă instanță tot în complet format dintr-un singur judecător, căci dispozițiile art. 10 alin. 1 teza ultimă din Legea nr. 554/2004 - text potrivit căruia completul de judecată este format din doi judecători - au fost în vigoare doar în perioada 2.08.2007 - 18.04.2008, fiind abrogate prin Legea nr. 97/2008; prin urmare, la data soluționării cauzei - 17.09.2008 - completul a fost legal constituit dintr-un singur judecător.

Însă, motivul prevăzut de art.304 pct. 5din Codul d e procedură civilă este întemeiat, cu toate că doar unele dintre argumentele invocate evocă situații și împrejurări care pot determina soluția casării hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Astfel, deși cu privire la competența de soluționare a cauzei în primă instanță era ținut de decizia civilă nr. 203 din 3.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacăua repus în discuție această excepție - reiterată de reclamant - amânând cauza pentru acest motiv de două ori (de altfel, singurele două termene de judecată acordate după pronunțarea deciziei 203/2008), fiind singura chestiune asupra căreia a rămas a se pronunța, în lipsa părților, la termenul din 17.09.2008. Cu toate că a rămas în pronunțare doar în ceea ce privește excepția de necompetență materială a instanței, tribunalul s-a pronunțat, prin sentința civilă nr. 416 din 17.09.2008, și asupra fondului cauzei, respingând acțiunea ca nefondată. Procedând în acest fel tribunalul a încălcat principiul contradictorialității, nefiind supuse dezbaterii părților ceea ce era de esența procesului și anume fondul cauzei. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Barbera, și Jarabado Spania (hotărârea din 6.12.1988) reținând că,sarcina judecătorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile să influențeze soluționarea pe fond a litigiului să facă obiectul unei dezbateri în contradictoriu între părți".

Principiul contradictorialității a fost încălcat și pentru că litigiul a fost soluționat în lipsa părților în condițiile în care, până la termenul la care au avut loc dezbaterile niciuna dintre părți nu solicitase judecata în lipsă. Cererea prin care pârâta a făcut precizări cu privire la excepția pusă în discuție și prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă a fost depusă la dosar după dezbateri, astfel cum rezultă din mențiunea olografă făcută de judecătorul cauzei pe cerere; prin urmare, această cerere nu putea fi avută în vedere în momentul în care instanța a hotărât că se impune soluționarea cauzei în lipsa părților. În acest fel, a fost încălcat și principiu oralității, principiu consacrat expres de art. 127 din Codul d e procedură civilă.

Încălcarea acestor principii au avut ca efect încălcarea dreptului la apărare al reclamantului, iar înlăturarea vătămării care i-a fost cauzată în acest fel nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii recurate, în conformitate următoarele art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă. Prin urmare, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, în temeiul art. 312 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare tribunalului. Această soluție nu mai face necesară analiza motivelor de modificare a hotărârii recurate invocate de recurent - art. 304 pct. 7, 8 și 9 din Codul d e procedură civilă - tribunalul urmând a judeca cauza în fond ținând seama de toate motivele invocate de părți, în conformitate cu art. 315 alin. 4 din Codul d e procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul contencios administrativ promovat de recurentul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 416/17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1761/- în contradictoriu cu intimații - pârâțiPRIMĂRIA MUNICIPIULUIșiPRIMARUL MUNICIPIULUI

Casează sentința civilă nr. 416 din 17.09.2008 a Tribunalului Bacău.

Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Red.

3 ex. 22 iunie 2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU


Str.- - nr.1. - -

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -

Nr-

din 24.06.2009

Către,

TRIBUNALUL BACĂU

- SECȚIA COMERCIALĂ ȘI CONTENCIOS ADMINISTRATIV -

Vă trimitem alăturat spre soluționare dosarul acestei instanțe nr-, conținând un număr de 88 file, privind pe recurentul-reclamant, așa cum s-a dispus prin decizia nr. 591 din 18 iunie 2009.

La dosarul anterior menționat sunt atașate următoarele dosare:

- nr- al Tribunalului Bacău, conținând un număr de 44 file;

- nr- al Curții de APEL BACĂU, conținând un număr de 14 file;

- nr- al Tribunalului Bacău, conținând un număr de 172 file.

PREȘEDINTE,

- GREFIER,

Președinte:Mona Gabriela Ciopraga
Judecători:Mona Gabriela Ciopraga, Vera Stănișor, Morina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia 591/2009. Curtea de Apel Bacau