Obligare emitere act administrativ. Sentința 658/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr.658

Ședința publică de la 18.02.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe

GREFIER - - -

...

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamant reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, personal, lipsind pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, pârâtul a depus la dosar în data de 22.01.2009 încă 2 exemplare ale întâmpinării și reclamantul a depus la dosar diferența taxei judiciar de timbru de 15 lei, prin serviciul registratură.

Curtea anulează diferența taxei judiciar de timbru de 15 lei.

Reclamantul, personal, arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării. Nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.

Curtea, nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul, personal, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, recunoașterea examenului de definitivat susținut în luna mai 2006 și asimilarea acestuia cu examenul de capacitate susținut de magistrații asistenți, obligarea pârâtului la modificarea Ordinului ministrului justiției nr.508/C/26.02.2008, în sensul precizării calității de consilier juridic definitiv și obligarea pârâtului la plata sumelor aferente diferenței dintre drepturile salariale care se cuvin consilierilor juridici definitivi și cei stagiari, începând cu data de 15.02.2008. Invocă art.19 din Legea nr.51/1995.

Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 3.10.2008, sub nr.5832/2, reclamantul, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să-i fie recunoscut examenul de definitivat din profesia de avocat susținut în sesiunea mai 2006, și asimilarea acestuia cu examenul de capacitate susținut de magistrații asistenți; obligarea pârâtului la modificarea ordinului de numire în funcție nr.508/C/26.02.2008, în sensul precizării calității de consilier juridic definitiv și obligarea aceleași părți la plata sumelor aferente diferenței dintre drepturile salariale care se cuvine consilierilor juridici definitivi și cei stagiari, începând cu 16.02.2008.

În motivarea acțiunii, scutită de obligația achitării taxelor judiciare de timbru, reclamantul arată că urmare a concursului organizat de pârâtul Ministerul Justiției, în perioada noiembrie-decembrie 2007, pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică, asimilat, potrivit legii, magistraților, a fost numit, începând cu data de 15.02.2008, în funcția de consilier juridic stagiar, în cadrul Direcției pentru relația cu Ministerul Public și de Prevenire a și a Corupției.

Ulterior emiterii ordinului nr.508/C/26.02.2008 i s-a adus la cunoștință faptul că examenul de definitivat în avocatură nu poate fi recunoscut, deoarece au fost abrogate dispozițiile legale care prevedeau această posibilitate (art.58 alin.4 din Lg.92/1992, abrogate prin art.107 alin.2 din Lg.303/2004).

Având în vedere că, la data încadrării avea calitatea de avocat definitiv ca urmare a promovării examenului de absolvire a Institutului Național pentru pregătirea și perfecționarea avocaților, consideră că ar fi trebuit să fie numit în funcția de consilier juridic definitiv.

Arată că în actuala redactare a Lg.nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost menținute, pe de o parte, acele dispoziții care prevăd că perioada în care ". judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat- asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar" constituie vechime în magistratură, iar, pe de altă parte, au fost abrogate acele articole ale Legii nr. 92/1992, care prevedeau recunoașterea examenului de definitivat susținut de avocați, și asimilarea acestuia cu examenul de capacitate susținut de magistrații stagiari.

Pe de altă parte, potrivit dispozitiilor art. 33 din Legea nr. 303/2004, "pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2), persoanele care au îndeplinit funcția de judecător, procuror și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, persoanele care au . funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din lnvățărnântul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, precum și magistrații - asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 5 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile".

Din dis ozitiile p. art. 33 din Le ea303/2004și având în vedere practica Consiliului Superior al Magistraturii, examenul de definitivat sustinut în avocatură este recunoscut la numirea în functia de magistrat. De altfel, în practică, prin ordinele nr. 746/Cdin 16 martie 2006 și nr.508/Cdin 26.02.2008, mai multe persoane cu vechime în magistratură de minim 5 ani, care susținuseră examenul de definitivat în avocatură, au fost numite, începând cu data de 15 martie 2006, în funcția de consilier juridic definitiv

Apreciază reclamantul că din coroborarea dispozițiilor art.33 cu cele ale art.86, mai sus citate, reiese clar că legea recunoaște persoanelor care au desfășurat, anterior intrării în magistratură, activitatea de avocat, toate drepturile dobândite în timpul profesiei de avocat. Pe cale de consecință, în conformitate cu regula potrivit căreia ubi eadem est ratio, ibi eadem solutia esse debet, consideră că acest examenul de definitivat susținut în avocatură trebuie recunoscut și în condițiile unei vechimi mai

mici de 5 ani, deoarece, în caz contrar, s-ar realiza, o gravă încălcare a principiului consacrat de art. 16 alin.1 din Constituție: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Mai susține că nu în ultimul rând, o aplicare contenciosului administrativ literam a dispozițiilor din Lg.303/2004, fără a se face o interpretare în coroborare cu alte norme, care să respecte unitatea dintre litera și spiritul legii, conduce la o soluție dogmatică și injustă, deoarece o lege nu poate prevedea și anticipa toate cazurile concrete la care urmează să se aplice, pentru că legea conține reguli de conduită generale.

Acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.1 și urm. din Lg.554/2004.

În susținere a atașat copia documentelor la care a făcut referire.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a cerut respingerea cererii ca neîntemeiată.

Ministerul Justiției a depus copia actelor care au stat la baza actelor administrative contestate.

Curtea reține următoarele:

Prin plângerea adresată instanței, reclamantul solicită recunoașterea examenului e definitivat susținut În sesiunea mai 2006, și asimilarea acestuia cu examenul de capacitate susținut de magistrații asistenți, obligarea Ministerului Justitiei și Libertăților la anularea Ordinului ministrului justiției nr. 508/C/26.02.2008 în sensul precizării calității de consilier definitiv, iar pe cale de consecință obligarea pârâtului Ministerului Justiției și libertăților la plata i sumelor aferente diferentei dintre drepturile salariale care se cuvin consilierilor juridici definitivi și cei stagiari, începând cu 15.02.2008.

Or, referitor la primul capăt al cererii de chemare în judecată, se reține că în mod greșit susține reclamantul că prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Național pentru pregătirea și perfecționarea avocaților, trebuia să fie numit în funcția de consilier juridic definitiv.

Potrivit disp.art.86 din Lg.303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de

, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat magistraților pe durata . funcției.

Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile și . magistraților,inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluare anuală a activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare se aplică în mod corespunzător și personalului de specialitate juridică prevăzut la alin. (1).

Conform art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 25 din actul normativ invocat, durata stagiului este de 1 an, iar după încheierea acestei perioade, judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate.

Potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2006 (Regulament, care potrivit art. 45, se aplică în mod corespunzător și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției), perioada de stagiu începe din ziua în care judecătorii stagiari și procurorii stagiari au fost numiti în aceste functii.

Prin urmare, în calculul duratei stagiului nu intră perioada în care o persoană a . alte funcții decât cea de judecător, procuror sau personal asimilat, așa cum este și cazul reclamantului care a . anterior profesia de avocat.

Pe de altă parte, este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, modificată și completată, perioada în care o persoană a îndeplinit profesia de avocat constituie vechime în magistratură, dar pentru numirea acesteia în funcția de judecător, procuror sau personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor definitiv, legea prevede, pe lângă alte condiții, o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani (art. 33 din lege).

In consecință, reclamantul neîndeplinind condiția vechimii în profesia de avocat de cel puțin 5 ani, nu se poate bucura de dispoziția art. 33 din Legea 303/2004 prin care se statuează că: "Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87alin. (1), a vocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din Învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o vechime În specialitate de cel putin 5 ani."

Legea nr. 303/2004, reglementează două modalități pentru numirea n funcția de judecător, procuror și personal de specialitate juridică definitiv și anume: 1) fie ca urmare a promovării examenului de capacitate; fie ca urmare promovării concursului de admitere în magistratură, dacă persoana respectivă are o vechime ăn funcțiile expres prevăzute de art. 33 din lege de cel puțin 5 ani.

În prezent, legea nu prevede posibilitatea numirii în funcția de personal de specialitate juridică definitiva persoanei care a promovat examenul de definitivat în profesia de avocat, dacă aceasta nu are o vechime de cel puțin 5 ani În funcțiile la care am făcut referire mai sus.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004, numirea în funcția de personal de specialitate juridică definitiv a foștilor avocați care au promovat concursul de ocupare a posturilor vacante de această natură, de la nivelul Ministerului Justiției, s-a făcut întrucât aceștia aveau o vechime în specialitate de minim 5 ani și nu în considerarea faptului că promovaseră examenul de definitivat În profesia de avocat.

În ceea ce privește, susținerea reclamantului că se creează o situație de superioritate a magistratilor față de celelalte categorii profesionale (avocați, consilieri juridici), fapt ce contravine prevederilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și rațiunii avute în vedere de legiuitor la definirea statutului profesiei de consilier juridic asimilat magistraților, dedusă din împrejurarea că art. 19 alin.1 din Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, potrivit căreia; se recunoaște calitatea de avocat definitiv persoanelor, inclusiv magistraților, care la; data intrării în avocatură au fost definitivați în funcția juridică pe care au exercitat-o înainte.

Se reține în primul rând că Iegiuitorul a creat un beneficiu pentru alte categorii de practicieni, absolvenți de facultăți de specialitate acreditate, prin acordarea posibilității de a putea trece în urma promovării concursului de ocupare a posturilor vacante, ca personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor definitiv în condițiile îndeplinirii art.33 din Lg.303/2004; și în al doilea rând, faptul că criteriile bazate pe vechimea în specialitate, modalitatea de accedere în magistratură cuprind reglementări diferite față de cele prevăzute pentru alte categorii de practicieni de drept, precum avocații, notarii, asistenții judiciare, consilierii juridice.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților la plata sumelor aferente diferenței dintre drepturile salariale care se cuvin consilierilor juridici definitivi și cei stagiari, începând cu 15.02.2008, fiind un capăt accesoriu, urmează a fi respins ca urme a principiului accesorium sequitur principale.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului, domiciliat în O, str.ral nr.8,.8,.4, județ B, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, cu sediul în-, sector 5,

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 18.02.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.GG

EF/4ex.

28.05.2009

Președinte:Grecu Gheorghe
Judecători:Grecu Gheorghe

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: