Obligația de a face. Sentința 122/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Sentința nr. 122/F/2008 Dosar Nr-
Ședința public din data de 18 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta - ȘI - în contradictoriu cu pârâții Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 1 septembrie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 8 septembrie 2008 și din lipsă de timp pentru data de 15 septembrie 2008 și apoi pentru data de 18 septembrie.
CURTEA
Curtea, asupra acțiunii de față constată că:
La data de 29.02.2008 reclamanta și B, a formulat acțiune în contencios administrativ în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând instanței de judecată ca în baza probelor ce se vor administra să fie obligate pârâtele să emită împreună un ordin comun în condițiile art. 18 din Legea nr. 137/2002 prin care să se acorde reclamantei înlesnirile la plata obligațiilor bugetare la care se consideră îndreptățită potrivit legii și ofertei de privatizare făcută de reclamantă în sensul că:
a) să fie scutită la plata sumei de 358.587,13 RON reprezentând un procent de 95 % din obligațiile reclamantei la bugetul de stat;
b) eșalonarea la plată pe o perioadă de 5 ani, cu termen de grație de 6 luni a sumei de 18.873 RON reprezentând diferența de 5 % din obligațiile de la punctul a;
c) scutirea la plata sumei de 625.295, 98 RON reprezentând 95 % din impozitul pe veniturile din salarii restant la data de 31.10.2001;
d) eșalonarea la plată pe o perioadă de 5 ani cu termen de grație de 6 luni a sumei de 32.910,31 RON reprezentând diferența de 5 % din obligațiile indicate la punctul c;
e) scutirea la plata sumei de 2. 661.664,41 RON reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor indicate la pct. c;
f) scutirea la plata sumei de 599.013,34 RON reprezentând dobânzi și penalități aferente obligațiilor de la pct. a calculate până la data privatizării reclamantei (7.10.2002);
g) scutirea la plata dobânzilor și a oricăror penalități de întârziere aferente obligațiilor bugetare restante la data de 31.12.2001, calculate de la data privatizării 7.10.2002 până la data emiterii ordinului comun.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a cerut în nenumărate rânduri pârâtelor să emită un nou ordin deoarece ordinul emis inițial a fost dat cu încălcarea dispozițiilor legale și că ordinul comun emis cu privire la reclamantă nr. 130 - 1089 emis de AVAS și MEF la data de 08.03.2003 a fost atacat în instanță iar instanța a constatat pe calea excepției de nelegalitate nelegalitatea acestui act administrativ - ordin comun.
Se mai arată că pârâtele ulterior au emis un ordin privind încetarea aplicabilității ordinului comun emis inițial cu încălcarea prevederilor legale.
Însă, reclamanta a solicitat ca pârâtele să emită un nou ordin comun care să respecte prevederile art. 18 din Legea nr. 137/2002 luându-se în considerare că societatea Baf ost privatizată în anul 2002 solicitând astfel ca prin ordin să fie scutită la plata sumelor cuprinse la punctele a - g din acțiune.
Reclamanta a considerat că refuzul pârâtelor de a emite ordinul comun solicitat este nejustificat și că acesta este îndreptățită la obținerea acestui ordin comun prin obligarea pârâtelor pe calea contenciosului administrativ în baza art. 1 din Legea nr.554/2004 și art. 18 din Legea nr. 137/2002.
În probațiune, reclamanta a depus înscrisuri filele 7-41 dosar.
La rândul său, pârâta AVAS a formulat întâmpinare filele 56-59 dosar și fila 61prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei:
Pe cale de excepție a invocat lipsa competenței materiale și teritoriale a Curții de Apel Brașov în soluționarea acestei cauze, susținând că această cauză are o natură comercială față de obiectul cererii reclamantei.
A invocat excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din legea nr. 554/2004.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată pe motivul că reclamanta a invocat practic propria culpă prin solicitarea încheierii uni nou nr. comun în condițiile în care aceasta nu a respectat clauzele din ordinul comun nr. 130-1089/2003 legal încheiat între AVAS și MEF.
Față de această situație, pârâta AVAS a arătat că întru-cât reclamanta nu a achitat ratele din graficul de eșalonare anexă la Ordinul Comun sus menționat, nu mai poate beneficia de un nou ordin comun privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor de stat deoarece a pierdut aceste înlesniri la plată.
În concluzie, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei pe excepție și după caz respingerea pe fond ca neîntemeiată.
În susținerea apărării formulate prin întâmpinare pârâta AVAS a depus în probațiune înscrisuri (filele 66-73 dosar), potrivit cărora reclamanta B nu a achitat ratele din eșalonare la cele 3 ordine comune emise privind înlesnirile la plată ( fila 73 dosar).
Față de acțiunea reclamantei Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat Întâmpinare prin Administrația Finanțelor Publice B (filele 81 - 85 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și nelegală depunând în apărare înscrisuri (filele 86-97 dosar).
În cauză instanța, în baza art. 137.pr.civ s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate de pârâtă, prin Încheierea de ședință din 04.06.2008, motivată în fapt și în drept, respingând excepțiile invocate și reținând cauza spre soluționare pe fond la această instanță ( filele 111-114).
Pe fondul cauzei, pentru pârâta MFP a formulat Note de ședință Administrația Finanțelor Publice B solicitând respingerea acțiunii reclamantei ( filele 117-118).
La rândul său, reclamanta și Baf ormulat Concluzii scrise, solicitând admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în contradictoriu cu pârâtele, și obligarea acestora la emiterea Ordinului comun cu acordarea înlesnirilor la plată a sumelor solicitate la punctele a-g din acțiune.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de fapt și de drept ale acțiunii reclamantei și față de dispozițiile legale aplicabile constată că acțiunea reclamantei pe fond este neîntemeiată și nelegală pentru următoarele considerente:
În fapt, reclamanta și B s-a privatizat în anul 2002 prin metoda vânzării, cumpărării pachetului majoritar de acțiuni.
Potrivit art. 18 din legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării s-a stabilit obligația instituțiilor publice implicate în privatizare de a acorda anumite tipuri de înlesniri societăților privatizate.
Aceste înlesniri se refereau la scutirea totală sau parțială la plata obligațiilor restante la bugetul de stat la data de 31.12.2001, scutirea totală sau parțială a obligațiilor restante la data de 31.12.2001 către bugetele locale, scutirea la plata dobânzilor și penalităților de orice fel aferente obligațiilor bugetare datorate și neachitate la data de 31.12.2001 calculate până la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor.
Cu privire la reclamantă, au fost emise 3 ordine comune și anume Ordinul comun nr. 130/08.08.2003 - 1089/08.08.2003, Ordinul comun nr. 251/16.12.2003 - 699/16.12.2003,și Ordinul comun nr. 32/23.04.2003-200/23.04.2003, ordine care nu au fost însă respectate de către reclamantă în ce privește plata ratelor eșalonate stabilite în graficele la ordinele comune menționate.
Acest lucru rezultă din înscrisul de la fila 73 și 97 depus de pârâta AVAS și
Așadar, întru-cât prin ordinele comune i s-au acordat reclamantei o serie de înlesniri la plata datoriilor bugetare, iar acestea nu au fost nerespectate de către reclamantă, conform adresei de la fila 72 dosar, emisă de ANAF către AVAS cu nr. 90479/28.09.2006 și potrivit înscrisului de la fila 73 dosar, rezultă că, reclamanta a pierdut înlesnirile la plată acordate de pârâte prin ordinele comune nr. 130/08.08.2003 - 1089/08.08.2003, ordinul nr. 251/16.12.2003 - 699/16.12.2003 și ordinul 32/23.04.2003 - 200/23.04.2003 pentru motivul că nu achitat ratele din graficele de eșalonare.
În cauză, se constată că prin Ordinul comun nr. 130/08.08.2003 - 1089/08.08.2003 încheiat între AVAS și MFP i s-au acordat reclamantei înlesniri la plată, ordinul fiind emis în baza art. 18 din legea nr. 137/2002 ( filele 38-40 dosar).
Acest ordin a fost atacat în instanță de către reclamantă pe calea excepției de nelegalitate, iar prin sentința civilă nr. 160/F/06.07.2006, s-a constatat nelegalitatea acestui ordin.
Ca urmare a acestui fapt, pârâtele au emis un nou ordin de încetare a valabilității Ordinului comun nr. 130 - 1089/2003 emis de pârâte.
Însă, sentința respectivă a fost casată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 1365/06.03.2007, așa încât afirmația reclamantei că sentința civilă nr. 160/ F/06.07.2006 a Curți de Apel Brașov de constatare a nelegalității ordinului comun sus menționat nu este reală deoarece aceasta nu este irevocabilă fiind casată de
Cum însă ordinul comun și-a încetat valabilitatea printr-un alt ordin comun emis de pârâte ca urmare a sentinței Curții de Apel Brașov, rezultă că aceasta s-a datorat în primul rând reclamantei care deși nu și-a achitat ratele de eșalonare a ratelor stabilite în graficul la Ordinul comun, totuși l-a atacat în instanță și l-a condus la situația încetării efectelor Ordinului nr. 130 - 1089/2003 emis de pârâte privind înlesnirile la plată de care trebuia să beneficieze reclamanta, dacă respecta condițiile prevăzute în acest ordin comun.
Faptul că reclamanta nu a respectat aceste condiții, consecința legală conform art. 969 cod civil și a clauzelor din ordinul comun în discuție, a fost pierderea înlesnirilor la plată acordate prin ordinul comun menționat.
Reclamanta a solicitat prin acțiunea de față obligarea pârâtelor să emită un ordin comun prin care să se acorde reclamantei înlesnirile la plata obligațiilor bugetare în condițiile art. 18 din Legea nr. 137/2002.
Ori, din actele dosarului se constată că s-a emis un astfel de ordin pe numele reclamantei, ba mai mult s - a emis și un act adiționat la actul comun conform înscrisului de la fila 41 dosar, ambele acte nerespectate de reclamantă și a clauzelor din ordin.
Verificând dispozițiile art. 18 din Legea nr. 137/2002 rezultă că reclamanta a beneficiat de un ordin comun privind acordarea facilităților, a înlesnirilor la plata datoriilor la bugetul de stat, dar a pierdut aceste înlesniri din culpa sa, pentru că nu a achitat ratele din graficul de eșalonare ceea ce a atras anularea înlesnirilor acordate prin ordinul comun sus menționat.
Această lege nu prevede posibilitatea emiterii mai multor ordine comune în temeiul art. 18 din Legea 137/2002 privind acordarea de înlesniri la plată a obligațiilor la bugetul de stat.
Din dispozițiile art. 18 din Ordinul 92/2002 privind punerea în aplicare a Consiliilor Concurenței elaborate în baza legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, rezultă că acest ajutor se acordă o singură dată unei societăți.
În speță, reclamantei i s-au acordat facilitățile, înlesnirile la plată dar, din culpa ei le-a pierdut. Oad oua oară nu i se mai pot acorda aceste facilități față de dispozițiile mai sus arătate.
De asemenea, se constată că susținerea pârâtei AVAS din întâmpinare, în sensul că, începând cu data de 01.01.2007 odată cu aderarea României la Uniunea Europeană se impune aplicarea Legislației Europene în domeniul ajutorului de stat invocând art. 87 "din Tratatul de instituire a Comunității Europene, care prevede la pct. 1 că ajutorul de stat este incompatibil cu piața comună este întemeiată, și că ajutorul de stat acordat de mai multe ori contravine prevederilor legale comunitare, așa încât și sub acest aspect cererea reclamantei de a i se emite un nou ordin privind înlesnirile la plata obligațiilor bugetare este neîntemeiată și nelegală.
Nu se poate reține susținerea reclamantei în sensul că pârâtele au refuzat nejustificat să-i acorde înlesniri a plată și că refuzul pârâtei de a-i emite ordinul comun produce o vătămare reclamantei ca societate ce s - a privatizat din anul 2002.
Dimpotrivă, din întreg probatoriu administrat în cauză, rezultă că în fapt și în drept culpa îi aparține însăși reclamantei și nu celor două pârâte ANAF și MEF.
Așa fiind, față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța apreciază că acțiunea reclamantei este neîntemeiată și nelegală și că se impune respingerea acesteia.
Cât privește întinderea înlesnirilor solicitate prin acțiune la punctele a-g,în sumele precizate de reclamantă,instanța apreciază că nu se impune analizarea acestora cu titlu de scutire sau eșalonare la plată,câtă vreme chestiunea de bază aceea a emiterii unui nou ordin comun nu este legală și întemeiată.
Referitor la apărarea formulată prin întâmpinare de pârâtele AVAS și B pentru MEF instanța constată că susținerile acestora sunt justificate și legale față de actele depuse la dosar și de dispozițiile legii privatizării raportat și la Regulamentul Consiliului Concurenței și la art. 87 alin.1 din Tratatul Uniunii Europene.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - și - ( ) cu sediul în B,-, județ B, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu sediul în B,--11, sector 1și Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) B,- acțiune având ca obiect:
Obligarea pârâtelor să emită un ordin comun (în condițiile art. 18 din Legea nr. 137/2002, prin care să-i acorde reclamantei înlesnirile la plata obligațiilor bugetare potrivit legii și ofertei de privatizare a - și - ( -)
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. -13.10.2008
Dact. -14.10.2008/6 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche
