Obligația de a face. Decizia 1236/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--09.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1236
Ședința publică din 19 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantele recurente - SRL A, - Internațional SRL și - SRL împotriva sentinței civile nr.141/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Primăria Orașului, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamante avocat în substituirea av., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentelor depune la dosar împuternicire avocațială de substituire av. și note de ședință.
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul, atât asupra excepției de necompetență materială a instanței de contencios administrativ, cât și în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentelor solită respingerea excepție de necompetență materială pentru motivele arătate în notele de ședință și admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.141/9.VI.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada respins acțiunea formulată de reclamantele - SRL A, - Internațional SRL și - SRL împotriva pârâtei Primăria orașului, având ca obiect obligarea acesteia la înregistrarea în evidențele fiscale sentinței civile nr.901/6 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria G, în dosar nr-, și eliberarea certificatului fiscal pentru suprafața de 784; 307 mp. cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reținut că reclamantele - SRL A, - Internațional SRL și - SRL au dobândit, prin cumpărare de la manufactura, suprafața de 538.500 mp. pe care vânzătoarea a adjudecat-o în baza unei licitații publice, aprobată de Consiliul Local al orașului prin Hotărârea nr.77/30.09.2003.
Prin sentința civilă nr.901/6.12.2006, pronunțată de Judecătoria G în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea reclamantelor, fără ca orașul să fie chemat în judecată, în sensul că s-a dispus rectificarea suprafeței respective în suprafață de 784.307 mp. Ulterior orașul a promovat acțiune în grănițuire, care face obiectul dosarului nr- al Judecătoriei
În consecință, având în vedere că orașul nu a fost parte în hotărârea judecătorească prin care s-a dispus rectificarea nr.1526 în ce privește suprafața de 538.500 mp. cu nr.top 606/A/1/1/, suprafața de 784.307 mp și că, în realitate, conform hotărârii Consiliul Local al orașului nr.77/2003, a aprobat vânzarea numai a suprafeței de 538.500 mp, instanța a constatat justificat refuzul orașului de înregistrare în evidențele fiscale a întregii suprafețe și de eliberare a certificatului fiscal pentru ea "având în vedere că suprafața respectivă cuprinde și suprafața de 233.807 mp. proprietatea orașului.
Pentru aceste considerente, instanța a respins acțiunea reclamantelor în baza art.18 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În baza art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamantele să-i plătească pârâtei suma de 4500 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
În cauză au declarat recurs reclamantele SRL A, - Internațional SRL A și - SRL A solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivare recurentele critică prima instanță pentru netemeinicie pentru că nu s-a avut în vedere că au cumpărat dreptul real de proprietate strict asupra suprafeței de teren corespunzătoare nr. topografic 606/a/1/1. Faptul că parcelarea s-a făcut incorect și nu s-au rectificat în CF suprafețele la momentul vânzării nu înseamnă că intimata este proprietara de drept a diferenței de teren din nr.top.606/a/1/1.
Suprafața de teren înscrisă în CF nr.1526 nr.top.606/a/1/1 este în realitate mai mare decât figurează în evidențele de carte funciară și respectiv ale pârâtei, iar deficitul de suprafață se datorează faptului că, în urma parcelărilor din numărul inițial s-au evidențiat suprafețelor noilor topografici incorecți, necorectându-se suprafața inițială a top.606/a/. Astfel în anul 1995 se desparte top.606/a/1 în două parcele și anume 606/a/1/1 plantație tânără cu pomi fructiferi de 538.500 mp. și 606/a/1/2 pășune la. Această pășune este o parte din nr.top.608/ Practic suprafața nr.top.606/a/1 a fost parcelată incorect și nu s-au rectificat în CF suprafețele la momentul respectiv, motiv pentru care recurentele au solicitat instanței de judecată rectificarea suprafeței respective.
Suprafața de teren cuprinsă în CF nr.1526 nr.top.606/a/1/1 a cărei rectificare s-a cerut, a fost cumpărată de reclamantele recurente de la - și nu de la intimata pârâtă, prin urmare procedura necontencioasă în care s-a judecat rectificarea suprafeței a fost corectă, pârâta neavând nicio calitate în a sta în judecată și a fi citată, cu atât mai mult cât rectificarea nu a adus nicio atingere terenului înscris în CF nr.379 cu top.606/b/1 proprietatea pârâtei intimate. Documentația de rectificare a suprafeței din CF nr.1526 se referă strict la suprafața inițială a topograficului 606/a din care a rezultat o eroare de parcelare în anul 1995, când se desparte top 606/a/1 în două parcele și anume 606/a/1/1 și 606/a/1/2, or, pârâta nu poate susține că diferența de 233.807 mp. aferentă nr. topo. 606/a/1/1 aparține nr.topo 606/b/1 proprietatea ei.
Pârâta intimată nu este proprietara diferenței de teren rezultată din rectificare deoarece nu a făcut dovada vreunui drept asupra acestei diferențe de 233.807 mp.
Acțiunea în grănițuire inițiată de pârâtă nu are legătură cu prezenta cauză deoarece este evident că aceasta se referă la stabilirea hotarului dintre cele două proprietăți cu respectarea suprafeței proprietarilor și nu la rectificarea suprafețelor nr.top.606/a/1/1 proprietatea recurentelor și nr.top.606/b/1 proprietatea intimatei.
Având în vedere că instanța a constatat diferențe între suprafața înscrisă în actul de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile legii cadastrului și publicității imobiliare, în mod corect și cu respectarea legii, recurentelor, au solicitat pârâtei intimate să înregistreze în evidențele fiscale sentința civilă 901/6 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria G în dosar nr- și eliberarea certificatului fiscal pentru suprafața de 784.307 mp.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se va admite, se casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria G, pentru că:
Obiectul acțiunii formulate de reclamante, împotriva pârâtei Primăria orașului, îl constituie obligarea acesteia la înregistrarea în evidențele fiscale a sentinței civile nr.901/6 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria G, în dosar nr-, și eliberarea certificatului fiscal pentru suprafața de 784; 307 mp.
Temeiul de drept al acțiunii îl constituie Legea nr.554/2004 așa cum se precizează în conținutul acesteia.
Art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 prevede că obiectul acțiunii în contencios administrativ îl constituie cererile celui ce se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cererii, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins, sau a interesului legitim și repararea pagubei produse.
Acțiunea de față urmărește punerea în executare a sentinței civile nr.901/6.XII.2006 pronunțată de Judecătoria G privitor la rectificarea terenului înscris în nr.1526, cu nr.top.606/a/1/1 și eliberarea certificatului fiscal pentru suprafața de 784, 307 mp. deci, obiectul acesteia privește punerea în executare a unei sentințe civile, cerere care nu se încadrează în prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, chiar dacă pârâta Primăria orașului a refuzat punerea în executare a hotărârii judecătorești, refuz care nu s-a născut într-un raport de drept administrativ, ci de unul civil.
Cum punerea în executare a sentințelor civile este reglementată prin dispozițiile Codului d e procedură civilă și nu prin Legea nr.554/2004, competența de soluționare a acțiunii revine instanței de drept comun, care este judecătoria.
Așa fiind, constatându-se că sentința atacată s-a pronunțat cu încălcarea unor norme de competență materială, se admite recursul reclamantelor așa cum s-a menționat anterior, cu aplicarea art.312 alin.5 Cod procedură civilă raportat la art.1 pct.1 Cod procedură civilă și se trimite dosarul la Judecătoria
În soluționarea cauzei este irelevantă calitatea pârâtei Primăria orașului, de autoritate publică, pentru că acesta poate sta în procese și în raporturi de drept civil, nu numai de natură administrativă, așa cum rezultă de altfel și din prevederile Legii nr.215/2001 modificată, privind administrația publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantele SRL A, - Internațional SRL A și - SRL A împotriva sentinței civile nr.141/9.VI.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la Judecătoria
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 19.XI.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
red. -20.11.2008
tehnored. -27.11.2008; 2 ex.
prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător: G
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Mircea Ionel Chiu, Rodica
