Obligația de a face. Decizia 1405/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1405/2008
Ședința publică de la 11 iunie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 557 din 28 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI C - SERVICIUL POLITIEI RUTIERE, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal și asistat de avocat, din cadrul Baroului B cu delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurentul depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, aspect față de care instanța constată că recursul este legal timbrat la acest termen.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, recursul este legal timbrat, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul recurentului depune la dosar un set de acte din dosarul de urmărire penală, respectiv procesul-verbal din data de 9.04.2008, procesul verbal din data de 17.08.2007, rezoluția de începere a urmăririi penale împotriva recurentului din 29.01.2008, ordonanța de efectuare a unei expertize tehnice auto. Totodată invederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită instanței admiterea recursului și casarea sentinței civile nr. 557/28.03.2008 pronunțată de către Tribunalul Cluj, rejudecarea acțiunii în fond și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat șeful Poliției Rutiere din cadrul C să-i elibereze reclamantului o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere cu drept de circulație pe drumurile publice și de a prelungi cu câte 30 de zile această dovadă, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. 569/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, temeiul de drept al acestei cereri fiind prevăzut de art. 111 alineat 6 din OUG195/2002, fără cheltuieli de judecată. Totodată mai relevă faptul că reclamantului îi este necesară această dovadă întrucât este conducător profesionist fiind angajat al Ocolului Silvic, în calitate de conducător auto.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 557/28.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, a fost respinsă acțiunea reclamantului, îndreptată împotriva pârâtului șeful Poliției Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la eliberarea unei dovezi înlocuitoare a permisului său de conducere, cu drept de circulație pe drumurile publice, conform art. 111 alin. 4 și 6 din OUG nr. 195/2002, însă în dovada eliberată s-a menționat că nu se acordă dreptul de circulație.
Prima instanță a respins acțiunea, cu motivarea reclamantul a fost implicat într-un accident auto, din care a rezultat decesul a trei persoane, iar împotriva acestuia s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, dreptul de circulație putându-se prelungi doar până la momentul începerii urmăririi penale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate, rejudecarea litigiului în fond și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea șefului Poliției Rutiere din cadrul C să-i elibereze o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, cu drept de circulație pe drumurile publice și de aop relungi cu câte 30 de zile, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului 569/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că la data de 17 august 2007 fost implicat într-un accident de circulație pe DJ 108, -, în timp ce conducea auto-camionul -, proprietatea Direcției Silvice C, unde era angajat în calitate de conducător auto, intrând într-o benzinărie, situată pe partea a drumului, pe direcția mea de deplasare, H -, iar în timp ce se afla cu autocamionul în incinta benzinăriei, complet în afara părții carosabile, în partea din dreapta a autocamionului a intrat autoturismul VW Passat cu nr. -, condus de. În urma impactului a decedat acesta, soția lui, și fiul lor.
Totodată, reclamantul a mai arătat că s-a efectuat cercetarea locului faptei, s-a dispus și efectuat autopsierea celor trei victime și i s-a luat o declarație olografă, înregistrându-se cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, sub numărul 569/P /2007.
De asemenea, reclamantul a menționat că, deși de la producerea accidentului au trecut mai bine de 5 luni, în cauză nu s-a început urmărirea penală față de el decât la 29.01.2008, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpă, prev. de act 178 alin. 2 și 5 din Codul penal.
În aceste condiții, reclamantul a arătat că i s-a reținut permisul de conducere, eliberându-i-se o dovadă înlocuitoare, fără drept de circulație pe drumurile publice, deși nu s-a reținut în sarcina sa comiterea vreunei încălcări a prev. nr.OUG 195 din 2002 sau din Regulamentului de aplicare al acesteia, dovadă fiind faptul că nu i s-a întocmit vreun proces-verbal de sancționare contravențională.
În continuare, reclamantul a arătat că în data de 25.11.2007, s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, solicitând, în temeiul prevederilor 111 din nr.OUG 195/2002, să propună șefului Poliției Rutiere din cadrul C eliberarea unei dovezi de înlocuire a permisului de conducere cu drept de circulație, așa cum era normal și legal, eliberându-i-se dovada seria - nr. - cu drept de circulație, ce a fost prelungită succesiv, în condițiile legii, la propunerea parchetului, până la data de 18.01.2008.
La această dată, șeful poliției rutiere i-a eliberat altă dovadă, fără drept de circulație, motivat de faptul că potrivit inspecției făcute la autocamionul condus de reclamant la data accidentului, acesta prezenta defecțiuni la sistemul de frânare, caz în care dovada de înlocuire a permisului se dă fără drept de circulație și că în mod nelegal a beneficiat de acest drept.
Reclamantul a susținut că această explicație i-a fost oferită verbal, iar pe noua dovadă, nu s-a efectuat nici o mențiune în acest sens.
Având în vedere aceste considerente, reclamantul relevă că inspecția tehnică periodică a autocamionului era valabilă până la data de 5.12.2007, că autoturismul condus de a intrat în autocamionul reclamantului chiar în locul unde se află conductele de frână, defecțiunea constată putându-se datora acestui fapt, iar dacă frânele ar fi fost defecte dinainte, acest lucru ar fi trebuit să aibă legătură cauzală cu accidentul pentru a atrage eliberarea unei dovezi fără drept de circulație, conform art. 111 alin. 4 din Regulament, dar în condițiile în care autocamionul eram practic oprit pe loc, nu au relevanță eventualele defecțiuni la sistemul de frânare.
În privința acestor aspecte, reclamantul consideră că decizia șefului poliției rutiere trebuia să fie dată în scris și motivată, prin raportare la o contravenție care să atragă automat eliberarea unei dovezi fără drept de circulație, contravenție care să fie consfințită într-un proces verbal pe care să îl poată ataca legal.
Reclamantul a mai susținut că a învederat aceste aspecte și instanței de fond, care a pronunțat însă o sentință netemeinică și nelegală, prin invocarea unor prevederi legale ce nu își au aplicarea în situația sa. Astfel, art. 111 alin. 6 din nr.OUG 195/2002 arată clar că prelungirea dreptului de circulatie, atunci când dovada înlocuitoare eliberata în conditiile alin. 4 prevede acest drept, se poate dispune, cu câte 30 de zile, de către seful politiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instantei de judecată care solutionează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale ori scoaterii de sub urmărire penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii judecătoresti, de unde rezultă clar că putem vorbi și de o cauză cu urmărirea penală începută.
Reclamantul a arătat că în soluționarea cauzei, instanța de fond a invocat acest text de lege, pe care însă trebuia să-l interpreteze strict gramatical, constatându-se că se vorbește de o obligație a șefului poliției rutiere în cursul urmăririi penale, dar instanța a confundat două reglementări diferite, aplicabile unor situații diferite, arătând în finalul motivării sentinței că reclamantului îi poate fi restituit permisul doar urmându-se procedura prev. de art. 219 alin. 2 din nr.HG 1391/2006, adică Regulamentul de aplicare al nr.OUG 195/2002, care se referă însă la restituirea permisului de conducere însuși, când, ridicat și înlocuit cu o dovadă cu sau fără drept de circulație, s-a pronunțat în cauză o soluție procedurală de exonerare de răspundere penală sau contravențională a unei persoane. Este vorba de actul în sine și nu de dreptul pe care îl atestă, drept care poate fi recunoscut provizoriu, în baza textelor invocate în acțiune și în prezentele motive.
Din motivarea soluției atacate rezultă că instanța a considerat inadmisibilă acțiunea, deși a respins-o practic ca nefondată deși art. 111 alin. 7 din nr.OUG 195/2002 prevede expres contrariul.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente.
La data de 17 august 2007, reclamantul a fost implicat într-un accident de circulație pe DJ 108, H -, în timp ce conducea auto-camionul -, proprietatea Direcției Silvice C, respectiv acesta a intrat în coliziune cu autoturismul VW Passat cu nr. -, condus de. În urma impactului a decedat acesta, soția lui, și fiul lor.
Reclamantul a relevat în cuprinsul memoriului cuprinzând motivele de recurs că organele competente au efectuat cercetarea locului faptei, s-a dispus și efectuat autopsierea celor trei victime și i s-a luat o declarație olografă, înregistrându-se cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, sub numărul 569/P /2007.
Relevant este faptul că la acel moment nu s-a reținut în sarcina sa comiterea vreunei încălcări a prev. nr.OUG 195/ 2002 sau a Regulamentului de aplicare al acesteia, dovadă fiind faptul că nu i s-a întocmit vreun proces-verbal de sancționare contravențională.
De asemenea, s-a menționat că în cauză s-a început urmărirea penală față de reclamant la data de 29.01.2008, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de act 178 alin. 2 și 5 din Codul penal.
În aceste condiții, reclamantul s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, solicitând, în temeiul prevederilor 111 din nr.OUG 195/2002, să propună șefului Poliției Rutiere din cadrul C eliberarea unei dovezi de înlocuire a permisului de conducere cu drept de circulație, eliberându-i-se dovada seria - nr. - cu drept de circulație, ce a fost prelungită succesiv, în condițiile legii, la propunerea parchetului, până la data de 18.01.2008.
La această dată, șeful poliției rutiere i-a eliberat reclamantului o altă dovadă, fără drept de circulație, motivat de faptul că, potrivit inspecției făcute la autocamionul condus de reclamant la data accidentului, acesta prezenta defecțiuni la sistemul de frânare, caz în care dovada de înlocuire a permisului se dă fără drept de circulație și că în mod nelegal a beneficiat de acest drept.
Reclamantul a susținut că această explicație i-a fost oferită numai verbal, întrucât pe noua dovadă nu s-a efectuat nici o mențiune în acest sens.
Demersul judiciar al reclamantului se întemeiază pe disp. art. 111 alin. 7 din nr.OUG 195/2002, solicitându-se ca pârâtul să fie obligat să se conformeze prev. art. 111 alin. 4 și 6 din același act normativ.
Aceste texte legale prevăd următoarele: " (4) de conducere al conducatorului de autovehicul sau tramvai, implicat intr-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vătamarea corporala a unei persoane, se retine de catre politia rutiera daca autorul accidentului a încălcat o regula de circulatie, eliberandu-se dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulație, in conditiile stabilite in regulament.
(6) Prelungirea dreptului de circulatie, atunci cand dovada inlocuitoare eliberata in conditiile alin. (4) prevede acest drept, se poate dispune, cu cate 30 de zile, de catre seful politiei rutiere pe raza careia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectueaza urmarirea penala sau care exercita supravegherea cercetarii penale ori la propunerea instantei de judecata care soluționează cauza penala ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la dispunerea neinceperii urmaririi penale ori scoaterii de sub urmarire penala sau, dupa caz, pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti.
(7) Decizia sefului politiei rutiere privind prelungirea dreptului de circulatie poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta de orice persoana interesata. Procedura prealabila nu este obligatorie".
Din cuprinsul acestor prevederi rezultă că, în situația specifică a reclamantului, Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 este cel care stabilește dacă dovada înlocuitoare se eliberează cu sau fără drept de circulație.
Or, analizând acest din urmă act normativ, Curtea constată că nu se prevede expres că, în cazul în care au rezultat victime în urma accidentului, dovada se eliberează fără drept de circulație pe drumurile publice. Numai în ipoteza în care se reține în sarcina persoanei care solicită eliberarea dovezii săvârșirea unor contravenții sau infracțiuni care sunt expres reglementate, se poate elibera această dovadă fără drept de circulație.
În acest context, reclamantul a susținut în mod corect că nu s-a reținut în sarcina sa săvârșirea vreunei contravenții care să justifice atitudinea pârâtului, iar începerea urmăririi penale s-a dispus pentru infracțiunea de ucidere din culpă, la care nici OUG nr. 195/2002 și nici Regulamentul de aplicare nu fac vreo referire.
Rezultă astfel că prima instanță a făcut o greșită aplicare a disp. art. 111 alin. 4 și 6 din OUG nr. 195/2002, fiind incidente prev. art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 teza I pr.civ, motiv pentru care se va admite recursul, cu consecința modificării în tot a sentinței recurate și a admiterii acțiunii reclamantului.
Astfel, va fi obligat pârâtul șeful POLIȚIEI RUTIERE din cadrul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN să elibereze o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere cu nr. C- J, seria - nr. - cu drept de circulație pe drumurile publice și de aop relungi cu câte 30 de zile, însă numai în condițiile art. 111 alin. 6 din nr.OUG 195/2002.
Această ultimă precizare a fost considerată necesară raportat la modul în care reclamantul a formulat acțiunea introductivă, din cuprinsul căreia rezultă implicit că s-a dorit obligarea necondiționată a pârâtului la eliberarea dovezii, însă o astfel de interpretare nu poate fi primită, această obligație existând numai în condițiile în care există o propunere a procurorului care efectuează urmărirea penala sau care exercita supravegherea cercetării penale ori a instanței de judecată care soluționează cauza penală, până la dispunerea scoaterii de sub urmărire penala sau, după caz, pana la rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii judecătorești.
Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare și faptul că eliberarea dovezii fără drept de circulație nu a fost motivată în vreun fel de către pârât, ceea ce, văzând și atitudinea anterioară a acestuia, contravine principiului unei bune administrații, iar, pe de altă parte, susținerea conform căreia acest lucru se datorează faptului că au fost descoperite noi elemente în cursul urmăririi penale, nu poate fi primită.
Aceasta întrucât ar fi încălcat principiul prezumției de nevinovăție, de care reclamantul trebuie să beneficieze, cu atât mai mult cu cât defecțiunile la sistemul de frânare nu au fost constatate decât în urma unei expertize de specialitate, dispuse în dosarul penal, iar nu la momentul efectuării cercetării locului accidentului, când ar fi trebuit atestate printr-un proces-verbal, care să dispună și măsurile de sancționare corelative.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 557 din 18 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică în tot și în consecință:
Admite acțiunea reclamantului și obligă pârâtul șeful POLIȚIEI RUTIERE din cadrul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN C să elibereze o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere cu nr. C-J, seria - nr. -, cu drept de circulație pe drumurile publice și de aop relungi cu câte 30 de zile, însă numai în condițiile art. 111 alin. 6 din nr.OUG 195/2002.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact. /3 ex./
Jud.fond:,
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
