Obligația de a face. Decizia 156/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 156/2010
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, contestația în anulare formulată de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 1760 din 10.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj în contradictoriu cu intimații AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, și, având ca obiect obligația de a face.
În data de 22 ianuarie 2010 s-a depus la dosarul cauzei concluzii scrise din partea contestatorului și a intimaților prin mandatar -, și .
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 ianuarie 2010, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA:
Prin decizia civilă nr.1760 din 10.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, a fost admis recursul declarat de recurentul, în calitate de vicepreședinte al, împotriva sentinței civile nr.709 din 18.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, care a fost modificată în sensul respingerii acțiunii promovate de către reclamanții, și.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că rin p. sentința civilă nr. 709/18.04.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul reprezentat de, și.
S-a aplicat pârâtului, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților o amendă de 100 RON pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 08.12.2007 și până la executarea sentinței civile nr. 562/2.03.2007 a Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ.
S-a respins cererea reclamanților pentru acordarea despăgubirilor materiale și morale.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că sentința civilă nr. 562/2007 nu a fost executată, deși reclamanții au depus toate actele necesare impuse de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG1643/2004, indicând numărul contului în care să fie virate sumele.
Demersul judiciar inițiat de reclamanți a fost apreciat drept fondat din perspectiva incidenței prevederilor art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs pârâtul, în calitate de vicepreședinte al B, solicitând reformarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii introductive de instanță.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, reținând că sunt justificate daunele pentru întârziere aplicate conducătorului autorității publice.
În esență s-a relevat că neexecutarea hotărârii judecătorești în termenul prevăzut de lege este direct imputabilă reclamanților care nu au depus documentele impuse de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1988 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea a reținut că reclamanții, au formulat acțiune împotriva Statului Român prin Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru si a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea Ordinului 224/2006 a Cancelariei Primului Ministru prin care s-a validat Hotărârea nr. 2762/2004 a Comisiei Municipiului B, pentru aplicarea Legii 9/1998.
Ulterior, în cauză au fost introduși moștenitorii reclamantului, decedat la data de 28.08.2006 si anume: soție supraviețuitoare, fiu, fiică, fiică fiică, fiu, R fiică și soție a fiului G, decedat, fiică, înțelegând să își mențină cererea de chemare în judecată doar împotriva Guvernului României - Cancelaria Primului Ministru.
Prin sentința civilă nr. 562/2007 s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, R, împotriva pârâților Statul Român prin Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru și Ministerul Finanțelor Publice.
A fost obligat pârâtul Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru să modifice Ordinul 224/13.01.2006, în sensul de a stabili compensațiile bănești la valoarea de 306.482,77 RON. A fost obligat Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru să achite reclamanților suma de 5.380 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial si onorariu expert.
Prin cererea din 19 martie 2008 reclamanții, reprezentant prin procură judiciară de, și au solicitat obligarea pârâtului în calitate de vicepreședinte a la plata unor despăgubiri materiale și morale de 200 RON pe fiecare zi de întârziere și a unei amenzi de 20% pe fiecare zi de întârziere în temeiul art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 08.12.2007. Reclamanții au motivat prin aceea că vicepreședintele nu a pus în executare sentința civilă nr. 562/2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în contencios administrativ.
Curtea a solicitat reclamanților lămuriri în vederea stabilirii corecte a stării de fapt și le-a cerut să precizeze calitatea în care au solicitat compensațiile bănești în discuție.
Audiați nemijlocit, aceștia au arătat că s-a refugiat din Bulgaria, fiind obligat să-și abandoneze bunurile a căror valoare se solicită a se achita. S-a relevat că este părintele reclamanților,. - au precizat că a avut 5 descendenți în linie dreaptă, de gradul I, decedat la 28.08.2006, decedat înaintea exercitării acțiunii înregistrate sub nr-, în procedura judiciară fiind reprezentant de soția supraviețuitoare, și, și reprezentat prin soția sa. S-a învederat de asemenea, că, decedat în cursul procedurii judiciare înregistrate sub nr-, a fost căsătorit cu și a avut 8 descendenți în linie dreaptă de gradul I, dintre care trăiesc 7, respectiv:, R, și pentru fratele decedat G soția acestuia.
Prin cererea înregistrată sub nr. -/2007 reclamanții au solicitat autorității competente punerea în executare a sentinței civile nr. 562/2007.
Prin adresa nr. 10659/2007 - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prin vicepreședintele, a comunicat reclamanților că în vederea soluționării favorabile a cererii, sunt necesare o serie de documente și anume: copia de pe buletinele de identitate, dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la CEC, procura notarială prin care toți beneficiarii împuternicesc pe unul dintre ei sau o terță persoană să primească plata întregii sume, actul notarial din care rezultă cotele în care vor fi împărțite despăgubirile între beneficiari și anume contractul de partaj sau declarația prin care se realizează împărțirea pe cote.
Raportat la această stare de fapt, Curtea a apreciat că refuzul conducătorului autorității implicată în procedura de executare a ordinului prin care s-au stabilit compensațiile bănești, așa cum a fost el modificat prin sentința civilă nr. 562/2007 este unul justificat, dispozițiile art. 24 din legea contenciosului administrativ fiind în mod greșit aplicate.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea a reținut că în speță reclamanții nu au respectat dispozițiile art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/19998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004.
Transmisiunea moștenirii ce i se cuvenea lui după tatăl său, s-a făcut, fie în temeiul legii pe seama descendenților în linie dreaptă și a soției supraviețuitoare în măsura acceptării exprese sau tacite a moștenirii, fie pe cale testamentară.
Existând premisele unei devoluțiuni succesorale legale, regula este aceea a indiviziunii succesorale, împărțeala moștenirii nu a fost făcută, iar toți cei 7 succesori în viață ai defunctului nu au dat mandat fratelui lor să încaseze partea ce li s-ar fi cuvenit din moștenire.
Faptul că, unul din fiii lui, a fost împuternicit în timpul vieții de către și, să îndeplinească formalitățile pentru încasarea despăgubirilor, nu are aptitudinea de a produce efecte după moartea mandantului, dat fiind specificul contractului de mandat.
În speță, vocație universală la moștenirea defunctului au, în principiu, conform datelor existente la dosarul cauzei, toți descendenții în linie dreaptă de grad Aceștia nu au împuternicit pe fratele lor să îi reprezinte în procedura de restituire a compensațiilor bănești.
cu vocație universală la moștenirea defunctului, nu au depus toți declarațiile cerute de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004 și nu l-au împuternicit pe să le reprezinte tuturor interesele în această procedură.
De aceea, refuzul autorității de a executa dispozițiile sentinței civile nr. 562/2007 este unul justificat.
Împotriva acestei decizii, în înteriorul termenului legal, s-a înregistrat contestație în anulare, formulată de către, care a solicitat anularea ei, cu consecința rejudecării recursului declarat de către pârât și a respingerii acestuia.
În motivare, s-a relevat că, ulterior pronunțării deciziei din recurs, au fost îndeplinite toate formalitățile cerute de prevederile art.7 alin.7 din Legea nr.9/1998 și art.8 alin.3 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr.1643/2004, astfel încât refuzul pârâtului de plată a despăgubirilor cuvenite contestatorului, în temeiul actului normativ mai sus arătat, este nejustificat, fiind incidente prev.art.24 al.2 din Legea nr.554/2004.
In concret, s-a arătat că a fost întocmit certificatul de moștenitor nr.119 din 10.10.2008, fiind depuse și declarațiile notariale din care rezultă cotele în care vor fi împărțite despăgubirile între beneficiari, depuse la în perioada cuprinsă între 20.10.2008 și 1.03.2009.
Ca atare, se justifică solicitarea de obligare a la plata imediată a despăgubirilor și cheltuielilor de judecată ce i se cuvin, în cotă de 1/5 parte, respectiv suma totală de 62.372 lei.
Contestatorul a solicitat instanței să oblige pârâtul și la actualizarea acestei sume, conform indicelui de inflație, pe perioada decembrie 2006 și până la data efectivă a plății.
Cum această obligație nu a fost adusă la îndeplinire în termen de 30 de zile, care a început să curgă la data de 1.03.2009, dată la care documentația a fost completată integral, se justifică amendarea vicepreședintelui, începând cu data de 1.04.2009, precum și plata unei despăgubiri de 100 lei pe fiecare zi de întârziere.
În probațiune, au fost depuse înscrisurile pe care se întemeiază prezenta contestație în anulare, respectiv certificat de moștenitor nr.119/2008 și declarațiile notariale ale moștenitorilor celor îndreptățiți la acordarea despăgubirilor (10 și urm.).
Totodată, prin intermediul concluziilor scrise, s-a relevat că instanța de recurs a făcut o greșită aplicare a prevederilor art.71 pr.civ. în condițiile în care procura nr.424/2003 eliberată pe numele lui nu a fost revocată de către moștenitorii defunctului.
La termenul din data de 18.01.2010, Curtea a solicitat contestatorului să indice care este temeiul de drept al cererii formulate. Cu acea ocazie, petentul a relevat instanței că documentația depusă la a fost completată și că instanța de recurs nu a greșit la momentul când a pronunțat hotărârea, însă solicită a se lua act de faptul că și-a adus la îndeplinire obligațiile prev.de art.7 al.7 din Legea nr.9/1998.
În acest context, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii, care, va fi admisă pentru considerentele mai jos expuse:
După cum s-a relevat în doctrină, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de drept de executare, ce poate fi promovată numai pentru motivele strict și delimitativ enumerate de prevederile art.317 alin.1 și 318 pr.civ. în caz contrar, nefiind admisibilă repunerea în discuție a unor chestiuni tranșate irevocabil, fiind necesară respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii pronunțate.
Constatând însă că, în prezenta cauză, contestatorul nu și-a întemeiat cererea pe nici una dintre ipotezele prevăzute de legiuitor, înțelegând să se prevaleze de fapte intervenite ulterior pronunțării deciziei atacate, respectiv de completarea documentației depuse la în intervalul 20.10.2008 - 1.03.2009, contestația în anulare formulată apare ca fiind inadmisibilă.
De altfel, chiar petentul arată că instanța care a pronunțat decizia atacată nu a greșit cu nimic, ci, din contră, a înțeles să-i dea curs și să completeze documentația, în conformitate cu statuările din recurs, astfel încât este evident că nu este incident nici unul dintre motivele prev.de art.317 și 318 pr.civ.
În egală măsură, este inadmisibilă și solicitarea contestatorului referitoare la obligarea pârâtului la actualizarea despăgubirilor cuvenite, pe perioada decembrie 2006 și până la plata integrală, în condițiile în care obiectul cererii soluționate irevocabil prin decizia atacată, s-a circumscris prevederilor art.24 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004, astfel încât aceste pretenții de actualizare depășesc chiar limitele în care a fost investit Tribunalul Cluj, în dosarul nr-.
Totodată, nu pot fi primite nici alegațiile cuprinse în concluziile scrise depuse de către contestator la dosar, la data de 22.01.2010, întrucât, pe de o parte, acestea reprezintă motive noi, care nu au fost cuprinse în cererea inițială și care apar ca fiind tardiv formulate, prin raportare la prevederile art.319 al.2 teza II-a pr.civ.
Pe de altă parte, raportat la specificitatea acestei căi de atac extraordinare, greșita aplicare a unor prevederi legale de către instanța de recurs nu poate face obiectul unei contestații în anulare, fiind incidentă autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate, corolar al principiului securității și stabilității raporturilor juridice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de către contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1760 din 10.09.2008 a Curții de Apel Cluj, ca fiind inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.MB/MB
27.01.2010/7 ex.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
