Obligația de a face. Sentința 166/2009. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 166/2009

Ședința publică din 14 aprilie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare - pentru pronunțare - acțiunea în contencios administrativ promovată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR având ca obiect obligația de a face - anulare titlu de despăgubiri.

dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 7 aprilie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Prin acțiunea în contencios administrativ reclamantul în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN-COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR Bas olicitat instanței obligarea celui din urmă la despăgubirea reclamantului la valoarea de circulație reală a imobilului preluat abuziv și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul invederează instanței că prin Decizia nr. 3503/10 noiembrie 2008 pârâta a hotărât să emită în favoarea acestuia un titlu de despăgubiri pentru preluarea abuzivă a unui imobil situat în C-N în sumă de 231.658,01 RON (după deducerea despăgubirilor încasate în anul 1973 actualizată). La stabilirea sumei mai sus menționate pârâta a avut în vedere raportul de evaluare întocmit de SC SRL AIî nsă reclamantul contestă rezultatele acestui raport de expertiză întrucât în ceea ce privește "metoda comparațiilor de piață" experta a stabilit valoarea având în vedere prețul a două terenuri pe care erau situate locuințe individuale care este de 250 euro/mp, iar nu cu terenuri pe care se pot construi blocuri, așa cum este terenul pentru care trebuiau calculate despăgubirile, care este de peste 800 euro/mp.

Pârâta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR B prin întâmpinare (f17-20) a invocat excepția prematurității cererii pentru lipsa procedurii administrative prealabile iar în ceea ce privește fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În ședința publică din 7 aprilie 2009 instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii administrative prealabile și totodată excepția prematurității invocată de pârâtă.

Asupra excepțiilor, Curtea reține că obiectul acțiunii formulat pe calea precizării este supus acelorași condiții prealabile privind regularitatea învestirii instanței prevăzute de art. 19 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 normă care trimite expres la condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Astfel, n temeiul art. 137 alin. 1.pr.civ. se va soluționa mai întâi excepția lipsei procedurii administrative prealabile invocată de instanță din oficu, având în vedere că din economia dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 109 alin. 2.pr.civ. acestă excepție nu are natură dilatorie ci este o excepție absolută, peremtorie, dirimantă.

Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Titlului VII -Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuzivdin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile <LLNK 12004 554 10 201 0 47>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plângerea suspendă exercițiul dreptului de opțiune asupra titlului de despăgubire al titularului.

Curtea observă că legea specială trimite pentru sesizarea instanței judecătorești competente să soluționeze contestația la condițiile de exercițiu a acțiunii de contencios administrativ prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Ca atare, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prealabil sesizării instanței de contencios administrativ reclamantul trebuie să facă dovada parcurgerii procedurii prealabile în forma și cu procedura prevăzută de textul de lege precitat.

Curtea constată că recursul administrativ prealabil sesizării instanței este obligatoriu de parcurs pentru reclamante iar acest demers trebuie să facă obiectul unei examinări atente și să conducă la o decizie din partea autorității administrative competente iar din perspectiva manierei de examinare a actului administrativ de către autoritatea emitentă se poate aprecia că recursul administrativ prealabil se localizează ca o dimensiune a bunei administrații.

Dreptul la o bună administrație este recunoscut ca principiu de Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii și care la art. 4 lit. e) dispune, între altele, că principiul bunei administrări presupune ca autoritățile publice, instituțiile publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat sunt datoare să își desfășoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a folosirii resurselor. Trebuie amintit în context și faptul că dreptul la o bună administrare este recunoscut ca drept fundamental în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene semnată la la data de 07.12.2000 ca anexă la Tratatul d l Nisa din anul 2000. De asemenea, asupra dreptului la o bună administrație s-a adoptat și la nivelul Consiliului Europei.(2007)7 Comitetului de Miniștri ai statelor membre privitoare la buna administrație, adoptată la data de 20 iunie 2007 la a cea de a 999 reuniune a.

Pe de altă parte, în cuprinsul dispozițiilor art. 19 alin. 2 și 3 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 se precizează expres faptul căalorificarea titlurilor de despăgubire se face numai după finalizarea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care plângerea formulată în temeiul alin. (1) a fost respinsă, în cazul în care procedura administrativă a fost urmată de o procedură judecătorească. De asemena, legea dispune că,În cazul în care, după parcurgerea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după parcurgerea procedurii în fața instanței judecătorești, a fost acordată o sumă mai mare decât cea stabilită în titlul de despăgubire inițial emis, decizia reprezentând titlul de despăgubire aferent diferenței cuvenite se emite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. După emiterea respectivei decizii, reprezentând titlul de despăgubire emis în completare, se urmează procedura prevăzută la capitolul V^1.

Față de cele ce preced, Curtea urmează să constate că sesizarea instanței nu se poate face decât după îndeplinirea procedurii prealabile în condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ, dovada urmând a fi atașată la cererea de chemare în judecată.

În lipsa parcurgerii acestei procedurii și a dovezii aferente, cererea ce face obiectul precizării de acțiune urmează a se respinge ca inadmisibilă incidente fiind astfel dispozițiile art. 109 alin. 2.pr.civ. corelat cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 19 alin. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca inadmisibilă, pentru lipsa plângerii prealabile, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul domiciliat în C-N- județul C în contradictoriu cu pârâta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR B cu sediul în Calea nr. 202.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./

5 ex./23.04.2009

Președinte:Claudia Idriceanu
Judecători:Claudia Idriceanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: