Obligația de a face. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2.092/2009
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 55/2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, - - ÎN CALITATE DE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI JUDEȚEAN B-N și - ÎN CALITATE DE SECRETAR AL CONSILIULUI JUDEȚEAN B-N, având ca obiect obligația de a face Legea nr. 215/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului, avocat, cu delegație la dosar și reprezentanta intimaților, avocat, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recurentul datorează o diferență la taxa judiciară de timbru aferentă recursului, în sumă de 2 lei, iar la data de 22.06.2009 s-a comunicat de către Oficiul Poștal nr. 1 B relațiile solicitate prin adresa de la termenul anterior.
Reprezentantul recurentului prezintă spre vedere Curții originalul recipisei cu care clientul său a depus la oficiul poștal motivele de recurs.
Față de scriptul prezentat spre vedere de către reprezentantul recurentului și având în vedere răspunsul comunicat de către Oficiul Poștal nr. 1 B, reprezentanta intimaților arată că nu mai susține excepția invocată la termenul anterior, cu privire la tardivitatea înregistrării motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentului depune la dosar dovada achitării diferenței la taxa judiciară de timbru aferentă recursului, în sumă de 2 lei, precum și originalul Monitorului Oficial al Județului B-N, nr. 27, din data de 06.07.2007, care cuprinde Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean B-N, aprobat prin Hotărârea cu nr. 56/2004.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată, apreciind că soluția dată pe fond este nelegală.
Reprezentanta intimaților solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul avocațial, conform dovezilor pe care le va depune la dosar, până la terminarea dezbaterilor. Arată că recursul nu este motivat în drept, astfel că și în situația în care s-ar reține ca motiv de drept prevederile art. 304, pct. 4, sau art. 304, pct. 6, recursul tot ar fi neîntemeiat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 55 din data de 16 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bistrița N s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean B-N, ridicată de pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, - - în calitate de președinte al CONSILIULUI JUDEȚEAN B-N și - în calitate de secretar al CONSILIULUI JUDEȚEAN B-
Totodată, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâților CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, --, în calitate de președinte al Consiliului Județean B-N și, în calitate de secretar al județului B-
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat în fapt că prin dispoziția nr. 115/25 iunie 2008, președintele Consiliului Județean B-N a convocat pentru data de 4 iulie 2008, ședința de constituire a Consiliului Județean B-N, având pe ordinea de zi un număr de 5 puncte, printre care și alegerea vicepreședinților Consiliului Județean B-N, conform proiectului de hotărâre de la punctul 4 al ordinei de zi. În vederea îndeplinirii procedurilor legale de constituire a autorității administrației publice locale au fost invitați la ședință - cu respectarea disp. art. 94 alin. 5 cu referire la art. 89/1 și urm. din Legea nr. 215/2001, republicată - consilierii declarați aleși.
Astfel, a reținut prima instanță, după cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 4 iulie 2008, în cadrul ședinței de constituire a consiliului județean s-au validat mandatele consilierilor aleși, s-a depus jurământul, după care s-a trecut la punctul privind alegerea vicepreședinților. Conform votului exprimat de consilieri, alegerea vicepreședinților urma să se facă în modalitatea emiterii a două buletine de vot pentru fiecare vicepreședinte, în condițiile în care s-a constatat existența a două candidaturi: G și.
După redactarea buletinelor de vot, președintele a anunțat că alegerea vicepreședinților se va face prin vot secret, conform art. 101 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, iar secretarului județului a explicat tehnica de votare.
În urma sesizării faptului că nu se respectă procedura de vot întrucât se votează "la vedere", președintele consiliului județean a solicitat respectarea dispozițiilor legale în materie, după care - exprimându-se opinia că "aidreptulla vot secret, nu te poate obliga nimeni, nici președintele consiliului județean .", (consilier ) - președintele de ședință a suspendat ședința de votare și a declarat ședința închisă.
După cum rezultă din procesul verbal încheiat "cu ocazia continuării ședinței Consiliului Județean B-N din 4 iulie 2008", în prezența a 17 consilieri, ședința a continuat și s-a ales un nou președinte de ședință -. S-a procedat la alegerea unui secretariat tehnic, s-au emis 17 buletine de vot pentru fiecare din candidații propuși ( G și ), după care s-a procedat la vot, constatându-se că reclamantul Gaf ost ales cu 17 voturi, iar celălalt candidat nu a obținut nici un vot "pentru". Față de situația creată s-a propus un nou candidat ( ), care a fost ales cu 17 voturi din 17. Consiliul, în alcătuirea rămasă după suspendarea ședinței de către președinte, a "suplimentat" ordinea de zi și a procedat la "constituirea comisiilor de specialitate", la "nominalizarea" candidaților, alegerea acestora și a organelor lor de conducere.
În condițiile menționate mai sus, au fost redactate hotărâri în care se consemnează alegerea în funcția de vicepreședinte a consilierilor G și -, hotărâri care au fost depuse la Consiliul Județean "în atenția d-lui secretar al județului, în vederea realizării procedurilor stabilite prin lege". Adresa de înaintare a hotărârilor în cauză este înregistrată la Consiliul Județean B-N cu nr. 4146/9 iulie 2008 sub semnătura "Președinte de ședință desemnat, - consilier județean".
Hotărârea privind alegerea reclamantului în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean B-N este semnată de același consilier, în calitate de "președinte de ședință", dar nu este contrasemnată de secretarul județului, pârâtul.
Sub numărul 4.148/9 iulie 2008, secretarul județului a înaintat Instituției Prefectului - Județul B-N hotărârile adoptate în data de 4 iulie 2008 de Consiliul Județean, prefectul constatând că acestea nu au număr de înregistrare și nici sigiliul consiliului județean, motiv pentru care a solicitat secretarului județului să reînainteze hotărârile "până la data de 21 iulie 2008cu respectarea prevederilor legale".
Față de situația rezultată, consilierul și reclamantul s-au adresat consiliului județean, președintelui consiliului județean și secretarului județului cu cereri prin care au solicitat înregistrarea hotărârii în discuție și înaintarea acesteia Instituției Prefectului.
Președintele consiliului județean și secretarul județului au răspuns cererilor formulate, solicitând "revocarea hotărârilor adoptate în ședința organizată de dv. ( G) în data de 4 iulie 2008." deoarece le apreciază ca fiind "nelegale și inexistente prin prisma prevederilor Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală". Adresele și răspunsurile de mai sus au fost apreciate de instanță că întrunesc - în ce îl privește pe reclamant - condițiile legale pentru a fi considerate plângeri prealabile, statuându-se că procedura prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 este îndeplinită (încheiere de ședință din 21 noiembrie 2008).
În raport de starea de fapt reținută mai sus, tribunalul a constatat că în speță sunt aplicabile dispozițiile de drept material și procedural conținute în Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale, republicată, Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Legea nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică și Ordonanța nr. 75/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, după cum vor fi detaliate mai jos.
Determinarea cadrului procesual al prezentului litigiu se face în raport de obiectul acțiunii în contencios administrativ intentată de reclamant, de apărările pârâților, de specificul și finalitatea procedurii contencioase, în cadrul căreia efectele hotărârii se produc nu doar între părți - conform principiului relativității efectelor sentinței din procesul civil - ci și față de întreaga colectivitate a județului datorită atribuțiunilor conferite de lege vicepreședintelui consiliului județean.
Instanța de fond a stabilit că hotărârea în discuție este un act careexprimă voința juridică unilaterală a celor 17 consilieri județenicare "au continuat" ședința Consiliului Județean B-N din 4 iulie 2008, act adoptatîn scopul de a da naștere unor drepturi și obligații în sfera colectivității locale, pe baza și în vederea organizării instituționale pentru respectarea și executarea efectivă, concretă a legii,evident fiind că alegerea vicepreședinților consiliului județean este menită să răspundă imperativului legal rezultat din disp.art.101 alin.1 din 215/2001, republicată, dar și pentru a asigura îndeplinirea atribuțiunilor legale și funcționării autorității administrației publice locale (art.91-108.215/2001).
Față de statuarea de mai sus, rezultă căhotărâreaîn discuțieare un caracter normativ evident,caracter definit de art.3 lit.a din 52/2003 prin aceea că are aplicabilitate generală, fiind aptă să producă efecte juridice la nivelul întregii colectivității locale. Din perspectiva definiției legale, susținerea reclamantului că hotărârea în cauză este un act administrativ individual, nu poate fi primită, chiar dacă hotărârea vizează vicepreședintele consiliului județean, adică o persoană fizică.
Deoarece alegerea vicepreședintelui consiliului județean, constituie un imperativ legal care are ca finalitate realizarea administrației publice locale în interesul colectivității (art.87 din 215/2001), se impune ca întreaga procedură de alegere să se desfășoare în conformitate cu principiul legalității, consemnat în art.2 alin.1 din 215/2001.
Așa fiind, chiar dacă obiectul litigiului dedus judecății, se susține a fi "obligația de a face" - de a înregistra hotărârea și aot rimite Instituției Prefectului - dat fiind caracterul de interes public al efectelor ce le poate produce actul, ca și necesitatea respectării principiului legalității prev.în art.2 a legii administrației publice locale, văzând că pârâții au invocat în apărare încălcarea legii în adoptarea hotărârii, instanța va proceda și la verificarea susținerilor pârâților. Nu este de admis ca apărările pârâților să fie ignorate cât timp prin ele se invocă nerespectarea legii, într-o cauză de interes public, mai ales că operațiunea administrativă a înregistrării hotărârii constituie una din condițiile de valabilitate a actului administrativ. Că actul este de interes public, rezultă și din definirea legală a acestui concept (art.2 alin.1 lit.r din 554/2004), care enumără între chestiunile de interes public și "realizarea competenței autorităților publice", ori hotărârea în cauză a fost adoptată tocmai pentru acest scop.
Pe de altă parte, în aceeași ordine de idei - după cum chiar reclamantul a susținut - obiectul acțiunii sale a fost acela prevăzut de art.8 alin.1 teza finală, respectiv să se stabilească că este vătămat într-un drept legitim al său prin "refuzul de efectuare a unei operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului ori interesului său legitim". Din moment ce acesta este obiectul acțiunii, instanța este obligată să stabilească dacă dreptul sau interesul ce se cere promovat este legitim și dacă refuzul înregistrării hotărârii constituie un abuz ori este legalmente justificat.
Fiind în procedura contenciosului administrativ guvernat de disp.554/2002, regulile sunt cele prevăzute de această lege și nu de dispozițiile de drept civil.
Este de principiu că orice hotărâre judecătorească, pentru a răspunde exigențelor de legalitate și temeinicie trebuie să analizeze (printre altele) susținerile reclamantului, apărările pârâtului (excepții, apărări pe fond etc.) prin prisma dispozițiilor legale aplicabile speței deduse judecății. Din moment ce reclamantul solicită obligarea pârâților să efectueze o operațiune administrativă pentru ca actul să dobândească valențe de legalitate și să producă efecte, iar pârâții susțin că refuzul lor este întemeiat pentru că hotărârea s-a adoptat cu încălcarea legii și invocă disp.art.18 alin.2 din 554/2004 ca temei al apărării formulate, tribunalul nu poate să se situeze în afara susținerilor părților, mai ales că există o dispoziție legală expresă.
În considerarea principiilor procedurale enunțate și a disp.art.18 alin.2 din 554/2004, instanța de fond a stabilit că legalitatea hotărârii în discuție este condiționată și de îndeplinirea unor operațiuni administrative, printre care înregistrarea actului.
Înregistrarea actului administrativ este o condiție de valabilitate a acestuia și neefectuarea ei afectează legalitatea hotărârii în discuție, acesta fiind și motivul pentru care reclamantul a formulat acțiunea.
Din perspectiva principiului stabilirii adevărului în cauza dedusă judecății, pentru verificarea legalității și temeiniciei acțiunii, a existenței reale a vătămării dreptului sau interesului legitim al reclamantului, instanța statuează că se impune - în concret - să se stabilească dacă refuzul înregistrării hotărârii este un abuz sau se justifică, după cum actul administrativ a fost adoptat în condiții de legalitate sau de ilegalitate. Este clar că dacă s-au respectat procedurile legale anterioare operațiunii de înregistrare actul este valid și refuzul înregistrării constituie un abuz, după cum - tot atât de evident este - că refuzul este întemeiat, fiind motivat de interesul public, în cazul în care hotărârea s-a adoptat fără respectarea integrală a legii.
Scopul procedurii contenciosului administrativ este acela de a verifica legalitatea actelor administrative în raport cu drepturile recunoscute, precum și cu interesul legitim public sau interesul legitim privat, motiv pentru care este de neconceput ca un act administrativ emis sau adoptat în condiții de legalitate deplină să nu producă efecte, după cum, nu poate fi admis ca un act ilegal să fie înregistrat și publicat pentru a produce efecte.
De aceea, instanța stabilește că este neavenită susținerea reclamantului potrivit căreia instanța nu se poate pronunța asupra legalității operațiunilor administrative (prev.de art.18 alin.2 din 554/2004) din moment ce obiectul acțiunii este obligarea la efectuarea unei astfel de operațiuni. Chiar dacă prin acțiune nu se solicită analiza legalității actului, conform art.18 alin.2 554/2004 "Instanța este competentă să se pronunțe.asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza actului supus judecății", ori actul supus judecății este hotărârea de alegere a reclamantului, hotărâre ce se cere a fi înregistrată în registrul special.
Justificarea existenței textului de mai sus este aceea ca instanța nesesizată cu o cerere care se referă la valabilitatea actului administrativ (art.18 alin.1), să se poată pronunța (în baza art.18 alin.2) asupra legalității actului, constatând în considerente că actul este legal sau ilegal, fără ca prin dispozitiv să decidă înlăturarea actului stabilit a fi ilegal.
Tribunalul nu a primit nici teza susținută de reclamant, conform căreia instituția tutelei administrative împiedică instanța să constate legalitatea sau ilegalitatea actului în condițiile speței date pentru că s-ar substitui "instituției prefectului".
Conform dispozițiilor art. 115 alin. 4, 5, 7 din Legea nr. 215/2001 republicată, hotărârile consiliului județean se comunică în mod obligatoriu prefectului, (și nu Instituției Prefectului, care constituie altă entitate), de către secretarul județului pentru a fi supuse controlului de legalitate al prefectului. În baza dispozițiilor art. 123 alin. 5 din Constituția României, a art. 26/1 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, și a dispozițiilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ un act al consiliului județean pentru a cere anularea lui pentru motive de nelegalitate.
Prefectul nu poate să anuleze actul considerat nelegal, el dispune doar de dreptul de a sesiza instanțele judecătorești în cazul în care apreciază că actul este ilegal, singurul efect constând în suspendarea de drept a respectivului act. Rolul prefectului se rezumă la efectuarea unui control administrativ activ, prealabil introducerii acțiunii în fața instanței de judecată, instanța singură având atributul de a se pronunța asupra legalității actului, în condițiile Legii contenciosului-administrativ.
Rezultă că, rezolvând cauza și pe baza art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, instanța nu se substituie atribuțiunilor prefectului, ci pronunță una din soluțiile legale expres prevăzute de acest text.
În plus, întrucât a fost sesizată instanța de contencios administrativ și potrivit spiritului și literei Legii nr. 544/2004 se impune controlul de legalitate al hotărârii, prefectul nu mai poate exercita tutela administrativă pentru că - pe de o parte - aceasta este anterioară controlului judecătoresc și - pe de altă parte - a rămas fără obiect, din moment ce instanța a fost sesizată pe o altă cale, iar tutela administrativă constă, exclusiv, în exercitarea dreptului de a sesiza instanța.
Având în vedere atribuțiunile pe care legea le conferă prefectului, tribunalul a apreciat că nu este utilă cauzei admiterea cererii pârâților de a introduce în litigiu acest subiect de drept, conform art. 16/1 din Legea nr. 554/2004, republicată.
Față de dezlegările date de tribunal problemelor de drept de mai sus, cererea reclamantului a fost analizată în raport de legalitatea actului ce se solicită a fi înregistrat, stabilit fiind că este de interes public să fie verificată legalitatea actului, din moment ce după înregistrare el poate fi publicat și, în consecință, poate produce efecte juridice în cadrul colectivității locale (art. 49 din Legea nr. 215/2001 republicată).
Astfel, cum rezultă din dispozițiile art. 82 alin. 2, art. 892alin. 1, art. 96 alin. 1 și alin. 3, art. 104 alin. 3 lit. A din Legea 215/2001 rep. ședințele consiliului județean (ordinare sau extraordinare) sunt conduse de președintele consiliului județean.
Dispozițiile legale anterior enumerate instituie o regulă aplicabilă tuturor ședințelor consiliului județean, iar excepțiile de la această regulă sunt - evident - de strictă aplicabilitate, în situațiile menționate de lege, și anume: în cazul suspendării președintelui consiliului județean, conducerea ședințelor va fi exercitată de vicepreședintele desemnatprin vot secretal majorității consilierilor în funcție; dacă președintele lipsește din alte cauze, el va desemna pe vicepreședintele care va exercita atribuția în locul său (art. 107 din Legea nr. 215/2001); numai dacă vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107 din lege lipsește, din motive întemeiate, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier ales cu votul majorității consilierilor județului prezenți (art. 96 alin. 2).
Nici unul din cazurile de excepție prevăzute de lege nu este aplicabil situației de speță, deoarece consiliul județean s-a aflat în ipoteza prevăzută de lege la art. 87-90, respectiv în ședința de constituire, nefiind ales nici un vicepreședinte . În situația specială dată, de la regula prevăzută de art. 88 alin. 2 și art. 892din lege nu există nici o excepție, fie și pentru că această situație este ea însăși una excepțională. Dacă ședința de constituire și de alegere a vicepreședinților ar putea fii condusă de un consilier, atunci pentru textul-regulă ar exista o altă excepție expres prevăzută. Ori, excepții au fost instituite numai în cadrul secțiunii a 3-a referitoare la funcționarea consiliului județean (art. 107, cu referire la art. 96), nu și în secțiunea I care reglementează constituirea consiliului județean în cadrul căreia legea cuprinde regula conducerii ședinței de președintele consiliului județean (art. 88 alin. 2 și art. 892).
Față de dispozițiile legale de mai sus, alegerea consilierului ca președinte de ședință s-a făcut cu încălcarea procedurilor prevăzute de lege ceea ce face ca întreaga desfășurare a ședinței să fie în afara legii, iar nerespectarea regulilor procedurale la emiterea sau adoptarea unui act administrativ determină ilegalitatea acelui act.
Din procesul-verbal întocmit pentru etapa de "continuare" a ședinței rezultă că votarea pentru alegerea vicepreședintelui s-a făcut pe buletine de vot, dar nu se consemnează dacă exprimarea votului s-a făcut în mod secret sau "la vedere" după cum au solicitat și au votat inițial cei 17 consilieri (susținerile din acțiune și menținerile din procesul-verbal încheiat anterior întreruperii ședinței).
În conformitate cu dispozițiile art. 90 raportat la art. 34 alin. 2 din Legea 215/2001 constituirea consiliului județean trebuia constatată prin hotărâre.
Hotărârea constituie actul administrativ adoptat de organul administrației care materializează voințele unilaterale ale consilierilor care au depus jurământul, consemnarea în procesul verbal de ședință a declarației președintelui privind legala constituire a consiliului județean neputând suplini inexistența actului în formă materială din care să rezulte că emană (că este adoptat) de organul administrativ prin voința colectivă a acestuia. Orice concluzie contrară este de neadmis cât timp textul legii nu lasă loc de interpretări.
În condițiile în care "consiliul județean alege dintre membrii săi doi vicepreședinți", iar hotărârea privind constatarea constituirii consiliului nu este materializată și înregistrată în registrul special, este greu de stabilit că o hotărâre privind alegerea vicepreședintelui acelui organ administrativ trebuie sau nu înregistrată.
Din procesul verbal încheiat pentru faza de continuare a ședinței, din celelalte acte ale dosarului și din susținerile reclamantului rezultă că în sală au rămas 17 consilieri județeni, iar în urma numărării voturilor s-au constatat 17 voturi "pentru" alegerea în calitate de vicepreședinte a reclamantului și nici un vot pentru celălalt candidat inițial, după care candidatul nou propus a întrunit tot 17 sufragii. Situația consemnată în acte demonstrează că cei doi vicepreședinți declarați aleși și-au exprimat votul în favoarea alegerii lor, exercitarea votului într-o situație ce privește personal pe cel care votează având un caracter cel puțin imoral.
Aserțiunea reclamantului referitoare la sistarea neregulamentară a ședinței de către președinte și indicarea în acest sens a art.8 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Județean B-N, nu poate fi primită întrucât regulamentul în cauză are valabilitate numai pentru organizarea și funcționarea consiliului care l-a adoptat, fiind act emis de acel consiliu. Fiecare consiliu adoptă un regulament propriu, normele din regulamentul vechiului consiliu neaplicându-se pentru situația tranzitorie de până la intrarea în funcțiune a noului consiliu și nici după ce acesta s-a constituit legal. Pentru situații de acest gen, singurele norme ce trebuie avute în vedere sunt cele existente în Legea 215/2001, în secțiunea referitoare la constituirea consiliului județean.
Chiar dacă teza suspendării nestatutare a ședinței din data de 4 iulie 2008, s-ar susține, față de condițiile de nelegalitate în care s-a desfășurat alegerea vicepreședintelui, soluția instanței nu poate fi alta, nefiind de conceput înregistrarea unui act administrativ adoptat în afara procedurilor legale.
Esențial pentru speța dedusă judecății este că alegerea reclamantului în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean B- nu s-a desfășurat cu respectarea cadrului instituțional legal, iar acest fapt invalidează operațiunile desfășurate și determină nelegalitatea hotărârii prin care se constată această alegere.
Hotărârea fiind ilegală prin prisma tuturor celor de mai sus, instanța apreciază că nu este necesară analiza teoriei inexistenței actului susținută de pârâți.
Sunt neîntemeiate și susținerile pârâților referitoare la rămânerea fără obiect a acțiunii reclamantului ca urmare a trimiterii hotărârii în discuție la prefect, deoarece hotărârea nu era înregistrată în registrul special.
Văzând considerentele instanței cu privire la hotărârea în discuție, precum și cererea ca această hotărâre să fie înregistrată la Consiliul Județean B- cu obligarea pârâților de rând 2 și 3 de a îndeplini această operațiune administrativă, s-a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean B-N, întrucât interesul reclamantului era evident - acela ca sentința să fie opozabilă pârâților de rând 1.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs reclamantul G, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, admiterea cererii sale astfel cum a fost formulată.
Dezvoltându-și motivele de recurs bazate pe dispozițiile art. 312.pr.civ. reclamantul a susținut că instanța de fond a ajuns în mod greșit la soluția de respingere a cererii de chemare în judecată în urma analizării legalității hotărârii ce s-a solicitat a fi înregistrată.
Susține reclamantul că instanța de fond nu putea realiza analiza legalității hotărârii deoarece nu a fost investită cu o astfel de cerere. Controlul de legalitate ar fi putut fi realizat de către prefect pe calea controlului ierarhic doar după îndeplinirea cerințelor legale privind semnarea și înregistrarea actului administrativ.
Este greșită și aprecierea, susține reclamantul, potrivit căreia instanța trebuia să analizeze și aceste aspecte de legalitate în această fază a procedurii administrative, având în vedere faptul că "prefectul nu poate să anuleze actul considerat ca nelegal". Susține reclamantul că atât timp cât actul nu a intrat în circuitul juridic, asupra acestuia se poate reveni de către emitentul lui, la solicitarea prefectului, ca urmare a verificării legalității actului.
La pct. 3 din motivarea recursului, reclamantul a arătat că și în ipoteza în care s-ar fi putut realiza controlul de legalitate al actului administrativ, instanța ar fi trebuit să aibă în vedere dispozițiile vechiului regulament al consiliului județean care ar fi rămas în vigoare până la adoptarea unui nou regulament de către consiliul.
În finalul motivării recursului, la pct. 4, reclamantul susține că în mod greșit instanța de fond a apreciat că în speță a existat o situație nereglementată de lege atunci când analizează modul în care a fost ales președintele de ședință după suspendarea ședinței de către președintele consiliului județean. Arată reclamantul că legea reglementează situațiile clasice, dar în speță aceștia nu și-au găsit aplicabilitatea, deoarece nu era încă numit vicepreședintele care avea obligația să conducă ședința. În această situație, susține reclamantul, președinte de ședință poate fi și un consilier, această modalitate de numire fiind prevăzută legal.
A mai arătat reclamantul că instanța de fond nu a analizat legalitatea operațiunilor administrative prin punerea în discuția a părților a chestiunilor de legalitate, ci doar la modul privind alegerea președintelui de ședință după suspendarea ședinței de către președintele consiliului județean, apreciind în mod greșit ca fiind nelegală întreaga procedură, și deci chiar și hotărârea adoptată.
Din conținutul motivelor de recurs formulate, Curtea apreciază că acestea se circumscriu disp. art. 304 pct. 9.pr.civ.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ( 12).
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Înregistrarea actelor administrative cerute de către reclamant și care formulează obiectul prezentei cereri de chemare în judecată este condiționată de valabilitatea actului administrativ ce se cere a fi înregistrat.
În speță, valabilitatea actului de alegere a vicepreședintelui consiliului județean este condiționată de respectarea cerințelor de formă prevăzute de lege, aceste condiții de formă se referă la legalitatea constituirii adunării ce procedează la alegerea vicepreședintelui, respectiv cele referitoare la cvorumul de ședință, de vot, de conducere a ședinței de alegeri.
Analiza legalității actului s-a realizat de către instanța de fond tocmai din această perspectivă. Respectarea condițiilor de formă în adoptarea actului determină legalitatea lui.
În mod necesar, pentru a putea analiza obiectul cererii de chemare în judecată a fost necesar să se verifice legalitatea actului sub aspectul legalității condițiilor de formă ce trebuie să fie respectate pentru adoptarea lui, întrucât prin conținutul cererii de chemare în judecată reclamantul urmărește să obțină tocmai această validare a legalității "hotărârii" de alegere a sa în funcția de vicepreședinte.
Față de aceste considerente, se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată.
În temeiul art. 274.pr.civ. reclamantul va fi obligat să achite intimatului CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, suma de 2.380 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial ( 32).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul G, împotriva sentinței civile nr. 55 din 16 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Obligă reclamantul recurent să achite intimatului CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, suma de 2.380 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./15.07.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur, Danusia Pușcașu
