Obligația de a face. Decizia 2251/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2251
Ședința publică de la 04 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 28 octombrie 2008 privind recursurile formulate de recurentul PRIMARUL MUNICIPIULUI C, recurenta pârâtă C și recurentul intervenient împotriva sentinței nr.1270 din 15 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 28 octombrie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.1270 din 15 mai 2008, Tribunalul Dolja respins excepțiile lipsei de interes, formulată de reclamanta -""SRL și a autorității de lucru judecat, invocată de intervenientul.
S-a admis acțiunea reclamantei -""SRL, s-a respins cererea de intervenție formulată de și au fost obligați pârâții să vândă reclamantei terenul în suprafață de 20,72 mp, situat în C,-, individualizat conform schiței anexe la raportul de expertiză întocmit de expert, având următoarele vecinătăți:
N-E- (3,52 ).
S-E - rest proprietate -""SRL (6,95 )
V - - I (3,14 ).
N-V - B-dul - I (6,08 ),
la prețul de 145,73 lei/mp.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că din contractul de asociere nr. 331/27.05.2003 încheiat între C și părțile au stabilit ca scop al asocierii desfășurarea de activități rentabile, iar ca obiect al contractului un depozit situat în C,- cu o suprafață de 203,05 mp și 109,72 mp curte. Prin contract C s-a obligat să pună la dispoziția folosința exclusivă a spațiului sus menționat.
Urmare a intrării în vigoare a legii 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietatea privată a statului Cav ândut reclamantei o parte din imobilul ce a făcut obiectul contractului de asociere menționat. Astfel prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 395/16.03.2004 la BNP și Caî nstrăinat reclamantei spațiul comercial situat în C,-, actual bulevardul - I, nr. 64, în suprafață utilă de 203,05 mp și teren aferent în suprafață de 367,59 mp. Ulterior a fost încheiat actul adițional autentificat sub nr. 627/30.04.2004 prin care s-a rectificat suprafața de teren înstrăinată aceasta fiind de 89 mp, și nu 367,59 mp consemnată inițial.
În acest context, cu toate că reclamantul era îndreptățit la vânzarea în totalitate a terenului aferent spațiului comercial, conform art. 13, 16 din legea 550/2002, întrucât la data intrării în vigoare a legii folosea atât spațiul comercial, cât și terenul aferent în baza contractului de asociere nr. 331/27.05.2003, acesta nu i-a fost înstrăinat în totalitate de
Pentru a lămurii situația juridică a terenului în suprafață de 20,72 mp ce face obiectul litigiului instanța a dispus efectuarea unei adrese către C care a precizat că întreaga suprafață de teren ce a făcut obiectul contractului de asociere, respectiv 109,72 mp curte, a fost cumpărată de, aspect contrazis de contractul de vânzare cumpărare și actul adițional menționate mai sus, potrivit cărora suprafața de teren înstrăinată a fost de 89 mp.
Terenul a fost individualizat de expertul desemnat în cauză, respectiv, fiind stabilite vecinătățile și dimensiunile acestuia. În ce privește evaluarea terenului instanța a avut în vedere raportul de evaluare întocmit de Consiliul Local al Municipiului C în decembrie 2003, anterior vânzării spațiului comercial prin negociere directă, la care s-a adăugat indicele de devalorizare a monedei naționale, având în vedere că terenul în litigiu face corp comun cu restul proprietății, impunându-se a fi folosite aceleași criterii de determinare a valorii de vânzare.
A apreciat instanța că reclamantul este îndreptățit să cumpere terenul în suprafață de 20,72 mp situat în C,-, individualizat conform schiței anexe la raportul de expertiză, întrucât acesta a fost omis în mod nejustificat de la vânzare prin negociere directă încheiată între și reclamant la data de 16.03.2004.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de către intervenient și susținută de acesta cu sentința nr. 4553/26.11.2007 a Tribunalului Dolj secției Contencios - Administrativ și Fiscal, instanța a reținut că între cauza soluționată prin sentința menționată și prezentul litigiu nu există identitate de obiect și cauză. Astfel în dosarul soluționat prin această hotărâre reclamantul a solicitat menționarea limitelor și vecinătăților terenul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 395/16.03.2004 și actului adițional nr. 627/30.04.20075 la BNP și, întrucât acestea nu au fost menționate în actele notariale amintite, obiect ce nu se poate confunda cu demersul reclamantului din prezenta cauză, prin care se tinde la dobândirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren ce excede contractului de vânzare cumpărare menționat. Totodată cauza este diferită, scopul urmărit în primul dosar fiind de individualizare a terenului cumpărat, iar în prezenta cauză de dobândire a proprietății terenului aflat în continuarea acestuia. În acest context nefiind incidentă tripla identitate între părți, obiect și cauză, în raport de disp. art. 1201 cod civil excepția autorității de lucru judecat va fi respinsă.
Referitor la cererea de intervenție formulată de - instanța a reținut că cererea este neîntemeiată, întrucât, cu toate că intervenientul invocă un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, nu face dovada proprietății. Susținerile sale privind faptul că terenul se află în continuarea proprietății sale sunt nefondate, întrucât potrivit concluziilor expertului terenul în suprafață de 20,72 mp nu se învecinează cu terenul proprietatea intervenientului, acesta aflându-se în continuarea proprietății reclamantului.
În ce privește excepția lipsei de interes în formularea cererii de intervenție, excepție invocată de reclamant, s-a reținut că intervenientul și-a justificat interesul în promovarea cererii, respectiv conservarea posesiei pe care susține că o are asupra terenului în litigiu.
Împotriva sentinței a declarat recurs Primarul Municipiului C, C și.
Prin recursul său, Primarul Municipiului Cai nvocat excepția puterii de lucru judecat.
În ceea ce privește fondul, se arată că instanța de fond, prin adresa înaintată către L C, nu a verificat situația juridică a terenului ce face obiectul cauzei, întrucât regimul juridic al terenurilor aparținând domeniului municipiului poate fi confirmat numai printr-o adresă înaintată Primăriei Municipiului
Se mai arată că instanța de fond și-a depășit puterea cu care a fost investită prin obligarea la vânzare a terenului la prețul de 145,73 lei/mp, întrucât potrivit dispozițiilor exprese ale art.13(2) din Legea 550/2002, terenul a cărui situație juridică se clasifică după data vânzării spațiului comercial sau de prestări de servicii, cu excepția celor care sunt proprietate publică a statului sau a unității administrativ teritoriale, va fi vândut cumpărătorului spațiului, la cererea acestuia, prin negociere directă, avându-se în vedere valoarea de circulație a terenului, stabilită potrivit alin.1.
Cac riticat sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală.
Se arată că instanța de fond în mod eronat a admis cererea reclamantei, fără a ține cont de faptul că terenul în litigiu nu se mai afla în administrarea regiei și în proprietatea Consiliului Local al Municipiului C, neputând fi obligați astfel la vânzarea acestui teren pe care nu îl mai deține.
În recursul său, recurentul critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată recurentul că instanța de fond nu a pus în discuție calificarea cererii sale de intervenție, deși s-a discutat excepția lipsei de interes și trebuiau discutate împreună.
Se mai arată că în mod greșit a reținut instanța că Cav ândut reclamantei numai o parte din imobilul ce a făcut obiectul contractului de asociere și în mod greșit nu stabilește compunerea acestor suprafețe, care în baza schițelor cadastrale se compune din 367 mp teren, din care 247 mp sub construcție, 30 mp aferentă construcției, în dreapta - I, în curte, între - I și clădire și 89 mp în stânga - I, adică vis-a-vis de construcție.
Precizează recurentul că instanța de fond a manifestat superficialitate, a interpretat greșit actele deduse judecății, a schimbat înțelesul acestora, reținând că reclamantul era îndreptățit la vânzarea în totalitate a terenului aferent spațiului comercial, conform art.13 și 16 din Legea 559/2002, întrucât la data intrării în vigoare a legii folosea atât spațiul comercial, cât și terenul aferent în baza contractului de asociere nr.331/2003, deși din răspunsul dat de LCr eiese că întreaga suprafață de teren ce a făcut obiectul contractului de asociere, respectiv 109,72 mp curte, a fost cumpărat de -""SRL.
Recurentul menționează că în ceea ce privește cererea de intervenție, instanța de fond a reținut greșit că cererea este neîntemeiată, întrucât a invocat o posesie continuă și netulburată, sub nume de proprietar și nu un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, fără să înțeleagă compunerea suprafețelor construite și neconstruite, cumpărate de reclamantă, având la bază doar concluziile greșite ale expertizei, fără a le compara cu actele din care rezultă că terenul reclamantei se învecinează la S- cu strada - I pe 6,08, și nu cu rest proprietate al reclamantei.
Intimata nu a depus întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, Curtea reține:
În ceea ce privește recursul formulat de Primarul Municipiului C, Curtea constată că acesta are calitate procesuală pentru a declara recurs.
Cum Primarul Municipiului C nu a fost parte la soluționarea în fond a pricinii și cum hotărârea judecătorească produce efecte numai între părțile care au avut calitate de parte în primă instanță, terții care n-au fost părți în proces nu au dreptul de a face recurs în cauza respectivă, iar recurentul nu face parte din categoria persoanelor pentru care în mod excepțional i se recunoaște un atare drept.
Hotararea nr.215 emisa de Consiliul Local al Municipiului C prin care acesta da mandat Primarului sa reprezinte Consiliul Local in fata instantelor judecatoresti,sa exercite si sa sustina caile de atac ordinare si extraordinare in cauzele in care acesta este parte trebuie corelata cu dispozitiile prevazute de art.67 si 68 Cod Procedura Civila care stabilesc conditiile de exercitare a acestui mandat.
Astfel,in temeiul mandatului,Primarul trebuia sa promoveze recursul in numele si interesul Consiliului Local si nu in nume propriu, asa cum a procedat in speta dedusa judecatii.
Ca atare, Curtea va respinge recursul ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.
Cu privire la recursul formulat de L C, Curtea reține:
Prin contractul de asociere nr.331/27.05.2003, L s-a obligat să pună la dispoziția -"" SRL un depozit situat în C,-, cu o suprafață de 203,05 mp și 109,72 mp curte.
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr.395 din 16.03.2004 la BNP și, în temeiul prevederilor Legii 550/2002, privind vânzarea spațiilor comerciale, a înstrăinat reclamantei spațiul comercial situat în C,-, actual-, în suprafață desfășurată de 243,66 mp, din care suprafață utilă 203,05 mp și teren aferent în suprafață de 367,59 mp.
În actul adițional (la contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr.395/16.03.2004), autentificat la nr.627/30.04.2004 la. și, s-a menționat că imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare este compus din 2 corpuri, respectiv suprafața construită de 279 mp, cu destinație de spațiu comercial și curte liberă de construcții, în suprafață de 89 mp, cele două corpuri fiind despărțite de -
Printr-o expertiză tehnică de specialitate, instanța de fond a procedat la identificarea terenului în litigiu, prin dimensiuni și vecinătăți și în mod temeinic și legal a constatat că suprafețele înscrise în actul de vânzare-cumpărare și în actul adițional sunt mai mici decât în realitate, diferența constând în suprafața de 20,72 mp.
Mai mult deși contractul de asociere și adresa nr.773/27.02.2008, emisă de L se referă la suprafața de 109,72 mp curte, actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare menționează că suprafața de teren înstrăinată reclamantei este de 89 mp, rezultând astfel aceeași diferență de teren de 20,72 mp.
În raport de întregul probatoriu administrat în cauză, în mod corect instanța de fond a stabilit că reclamantul este îndreptățit să cumpere terenul în litigiu, întrucât acesta folosea în scopul desfășurării unei activități comerciale, atât spațiul comercial, cât și terenul aferent, în suprafață de 109,72 mp.
În consecință, recursul formulat de L este nefondat și urmează a fi respins.
Și recursul formulat de intervenientul este nefondat.
Susținerea recurentului că instanța de fond n-a calificat cererea sa nu poate fi reținută, întrucât în ședința din 28.02.2008, instanța de fond a încuviințat în principiu cererea de intervenție, a dispus conceptarea și citarea în cauză a intervenientului, ceea ce echivalează cu calificarea cererii și discutarea în contradictoriu a acesteia.
Totodată, la data pronunțării hotărârii, toate părțile au pus concluzii pentru excepțiile invocate, dar și pentru cererea de intervenție, fiind respectate principiile contradictorialității și al dreptului la apărare.
Astfel, în mod corect, instanța de fond analizând cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul prin av., întemeiată pe dispoz. art. 49 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, la data de 28.02.2008, a reținut netemeinicia acesteia în raport de faptul că intervenientul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu în condițiile textului legal citat anterior.
Sunt nefondate și criticile recurentului intervenient vizând compunerea suprafețelor de teren ce au făcut obiect contractului de asociere, precum și ale contractului de vânzare cumpărare și actului adițional la acesta, încheiate între reclamantă și C având în vedere considerentele expuse mai sus vizând netemeinicia recursului declarat de pârâta C, în mod corect instanța de fond reținând că deși a făcut obiectul contractului de asociere suprafața de 109,72 mp curte, actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare menționează că suprafața de teren înstrăinată reclamantei este de 89 mp, rezultând astfel îndreptățirea reclamantei la vânzarea diferenței de teren de 20,72 mp, precum și faptul că în mod temeinic expertul numit în cauză identificând această suprafață de teren.
Că instanța de fond nu a stabilit compunerea suprafețelor aparținând reclamantei, nu constituie un motiv de modificare sau casare a sentinței, aceasta pronunțându-se în limitele cu care a fost investită, acela de a obliga pârâții la vânzarea terenului în suprafață de 20,72 mp.
De asemenea, în mod temeinic și legal instanța de fond a constatat că intervenientul nu a făcut dovada proprietății și că acesta nu se învecinează cu terenul în litigiu, întrucât din raportul de expertiză reiese cu certitudine că suprafața de 20,72 mp, așa cum este identificată prin dimensiuni și vecinătăți, nu se învecinează pe nicio latură cu terenul intervenientului.
Critica recurentului intervenient vizând un alt amplasament al terenului în litigiu bazată pe concluziile raportului de expertiză întocmit de exp. într-un alt dosar aflat pe rolul Judecătoriei Craiova nu poate fi reținută în raport de caracterul extrajudiciar al acestui mijloc de probă ce încalcă principiul nemijlocirii administrării probelor în fața instanței civile.
În consecință, având în vedere dispozițiile prevăzute de art.312 Cod pr. civilă, Curtea va respinge recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurentul PRIMARUL MUNICIPIULUI C, recurenta pârâtă C și recurentul intervenient împotriva sentinței nr.1270 din 15 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.
LF/ 2 ex/02.12.2008
Jud.fond:
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea, Costinel Moțîrlichie, Gabriela
