Obligația de a face. Sentința 251/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.251
Ședința publică din data de 2 2009
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii având ca obiect obligația de a face, formulate de reclamantul, domiciliat în P,-,.133,.B,.1, parter, jud. P în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, cu sediul în B, sector 1, Bd. - de H nr.3-5, Instituția Prefectului județului P, cu sediul în P,-, jud. P și Primăria municipiului P, cu sediul în P,--4, jud. P, cauza fiind trimisă spre rejudecare potrivit deciziei nr. 136 din data de 15 ianuarie 2009 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la data de 25 noiembrie 2009 și la data de 2 2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA:
Deliberând asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul a chemat în judecată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, Guvernul României, Comisia a Revoluționarilor din 1989 și Administrația Prezidențială, solicitând instanței să oblige comisia pârâtă să avizeze și să înainteze propunerea acordării titlului de " luptător pentru victoria din 1989, remarcat pentru fapte deosebite" către Președintele României și să fie obligat pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, la plata de cheltuieli de judecată și daune morale de 1.000.000 lei pentru prejudiciul adus reclamantului, de-a lungul timpului, prin diverse șicanări și opunerea nelegală de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluționarilor din 1989 a refuzat să îi recunoască drepturile precizate, să îi elibereze foi de drum, categorii gratuite pe CFR, abonament valabil pe mijloacele de transport în comun și o adeverință medicală necesară în fața instituțiilor medicale din cadrul Ministerului Sănătății, precum și că a fost supus unui stres psihic ca urmare a nesoluționării cererii, respectiv a dosarului de preschimbare cu nr. 13251/2004.
-//-
S-a mai arătat că reclamantul a depus cererea cu nr. 13251/2004 la care a anexat întreaga documentație legală necesară, însă aceasta nu a fost luată în seamă.
În cauză s-a formulat întâmpinare, Guvernul României, administrația Prezidențială și Comisia a Revoluționarilor din 1989 au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, motivat de faptul că nu au atribuții legate de analizarea dosarelor și eliberarea noului tip de certificate emise în baza Legii nr. 341/2004, iar Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 și Administrația Prezidențială au invocat excepția de necompetență materială a instanței, arătând că potrivit disp. art. 10 din Legea nr. 554/2004, competentă să soluționeze cauza este curtea de apel.
Prin sentința nr. 171/ 5.06.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, a fost admisă excepția necompetenței materiale invocate de pârâtele Guvernul României și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 și a fost declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Ploiești - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, dosarul fiind înregistrat la această instanță sub nr-.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că toți pârâții sunt autorități și instituții publice centrale, astfel încât, raportat la dispozițiile art. 10 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004, competența soluționării cauzei revine Curții de Apel Ploiești - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Această sentință a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive având în vedere disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 341/2004.
La termenul de judecată din 25 septembrie 2007, pârâta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, invocat excepția lipsei procedurii prealabile și excepția netimbrării capătului de cerere privind obligarea la plata daunelor morale în cuantum de 1.000.000 lei.
La aceleași termen de judecată reclamantul, prezent personal în instanță a învederat că renunță la judecată față de pârâtele Guvernul României, Camera Deputaților - Comisia a Revoluționarilor din 1989 și Administrația Prezidențială.
Prin sentința nr.145 pronunțată în data de 28 septembrie 2007 Curtea de Apel Ploieștia luat act de declarația reclamantului privind renunțarea la judecată față de pârâtele Guvernul României, Camera Deputaților - Comisia a Revoluționarilor din 1989 și Administrația prezidențială, a respins excepția inadmisibilității și a netimbrării capătului de cerere privind daunele morale, precum și lipsa procedurii prealabile și a respins ca prematur formulată acțiunea introdusă de reclamantul.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în conformitate cu art. 9 alin. 1 din Legea nr. 341/2004, certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru alic. Legii nr. 42/1990, și de Comisia pentru și din 1989, după verificare, se
-//-
vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
Din aceste dispoziții legale a rezultat că singura instituție publică care are în atribuții în domeniul preschimbării certificatelor care atestă calitatea de revoluționar este Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, celelalte pârâte neavând atribuții în acest domeniu.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de pârâta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 prin întâmpinare, curtea a reținut că acțiunea formulată de reclamant este admisibilă având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
În conformitate cu art.3 lit. m din Legea nr. 146/1997, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor, prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept sau un interes legitim, se timbrează cu o taxă fixă de 4 lei, iar cererea cu caracter patrimonial prin care se solicită și repararea pagubelor suferite ca urmare a refuzului nejustificat se timbrează cu 10 % din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 lei.
În consecință, cerere formulată de reclamant a fost legal timbrată deoarece nu se impune timbrarea la valoarea daunelor morale solicitate, astfel cum a susținut pârâta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
În baza art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral cu caracter individual, are obligația de a solicita revocarea actului.
Această procedură prealabilă nu este însă obligatorie în cazul în care persoana, care se consideră vătămată prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, se adresează instanței de contencios administrativ pentru a obliga autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Curtea a reținut de asemenea că, în conformitate cu art. III din nr.OUG 132/2006, termenul prevăzut la art.9 alin. 1 din Legea nr. 341/2004, pentru preschimbarea certificatului doveditor al calității de revoluționar de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, s-a prorogat până la data de 31 martie 2008, inclusiv.
În consecință, reclamantul nu poate solicita obligarea pârâtei Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, să preschimbe certificatul său doveditor al calității de revoluționar înainte de termenul prevăzut de lege.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod greșit
-//-
i s-a respins acțiunea ca prematur formulată, deoarece instanța de fond trebuia să facă aplicabilitatea în cauză a actelor normative în vigoare și să constate că există refuzul nejustificat al pârâtei în ceea ce privește, preschimbarea certificatului solicitat, întrucât dosarul său era complet, iar calitatea sa revoluționar nu a fost contestată, în nici un fel.
Prin Decizia nr.136 pronunțată în data de 15 ianuarie 2009 de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul formulat de, s-a casat sentința atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În considerentele deciziei s-a reținut că din înscrisurile ce există la dosarul cauzei a rezultat că cererea recurentului a fost avizată favorabil în vederea preschimbării certificatului doveditor a calității de revoluționar, în cadrul ședinței din data de 07.10.2008, prin urmare procedura anterioară emiterii certificatului a fost parcursă de recurentul reclamant, astfel că se impune ca prima instanță să facă analiză pe fond cererii acestuia.
În aceste condiții s-a reținut că instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, situație în care a fost trimisă spre rejudecare.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 24.03.2009.
La data de 23 iunie 2009 Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, a învederat instanței că la data de 23 martie 2009, reclamantului i s-a eliberat certificatul doveditor al calității de revoluționar, cu Seria - - S, nr.00421, precum și adeverința către Casa de Pensii P, pentru a putea să i se plătească indemnizația reparatorie prevăzută de art.4 alin.(4) din Legea nr.341/2004, drept pentru care consideră că cererea a rămas fără obiect.
În cauză au fost reiterate excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii, excepția inadmisibilității acțiunii, precum și excepția insuficienței timbrajului.
În ședința publică din data de 23 iunie 2009, reclamantul a învederat că înțelege să se judece doar în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Probleme Revoluționarilor din 1989, Prefectura Județului P și Primăria Municipiului
Același reclamant a învederat instanței la data de 24 noiembrie 2009, cu ocazia acordării cuvântului pe fond că i-a fost eliberat Certificatul de luptător pentru victoria române din 1989, fiind depus la dosarul cauzei, precizându-și totodată punctul de vedere cu privire la excepțiile invocate.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:
Instanța de fond a fost investită cu acțiune având ca obiect obligarea pârâtei, la eliberarea Certificatul de luptător pentru victoria române din 1989, solicitând totodată și acordarea de daune morale pentru prejudiciul suportat.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei a rezultat că pe parcursul soluționării cauzei acest certificat a fost eliberat și depus la dosarul cauzei, chiar de către reclamant, situație în care se apreciază că acțiunea cu care a fost investită instanța a rămas fără obiect, aspect la care, de altfel, a achiesat și reclamantul.
În ceea ce privește excepțiile invocate este de reținut că unele au fost reiterate și urmează a se reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de către pârâta Secretariatul de Stat pentru Probleme Revoluționarilor din 1989, se reține că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care există la dosarul cauzei înscrisuri din care rezultă, că cererea reclamantului a fost avizată favorabil, urmând se proceda la emiterea certificatului, aspect care de altfel s-a și concretizat.
Prin urmare procedura anterior emiterii certificatului a fost parcursă de către reclamant.
În ceea ce privește excepția insuficienței timbrajului, reținem că aceasta este neîntemeiată în condițiile în care recurentul a timbrat astfel cum este prevăzut în Legea nr.146/1997, art.3, în sensul că cererea cu caracter patrimonial prin care se solicităm și repararea pagubelor suferite ca urmare a refuzului nejustificat se timbrează cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 de lei.
În consecință se reține că cererea formulată de reclamant este legal timbrată, neimpunându-se timbrarea la valoarea daunelor morale solicitate, astfel cum susținut pârâta Secretariatul de Stat pentru Probleme Revoluționarilor din 1989.
În ceea ce privește excepția prematurității introducerii acțiunii, reținem că și aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care, în cazul în speță, reclamantul a formulat procedura prealabilă, adresând ulterior cerere instanței, mai mult decât atât această procedură prealabilă nu este obligatorie, în cazul în care persoana, care se consideră vătămată prin nesoluționarea în termen legal al unei cereri, se adresează instanței de contencios administrativ pentru a obliga autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
Excepția inadmisibilității acțiunii apare de asemenea ca fiind neîntemeiată în condițiile în care aceste certificat fost emis ulterior, iar justificarea pârâtei sub aspectul inadmisibilității este nefondată, prin prisma argumentelor prezentate, în sensul că nu se stabilește în sarcina instituției eliberarea certificatelor pentru dosarele incomplete și asupra cărora planează suspiciuni.
Faptul că unele dosare sunt incomplete, reținem că acestea pot fi completate, iar suspiciunile pot fi înlăturate cu ajutorul înscrisurilor, solicitării de relații, fiind de reținut însă că, la data de 23 martie 2009 certificatul a fost preschimbat.
În ceea ce privește cererile adresate cu ocazia dezbaterilor, reținem că acestea nu au fost formulate într-o acțiune inițială or pe parcursul cauzei, situație în care ele nu formează obiectul prezentei cauze.
Cererea de acordare a daunelor morale, timbrată corespunzător, reținem că nu este întemeiată, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada producerii unui prejudiciu moral, nepatrimonial, ca urmare a neemiterii Certificatului de luptător pentru victoria române din 1989, fiind necesar completarea de către reclamant dosarului, a respectării unor formalități.
-//-
Dat fiind cele expuse anterior, Curtea urmează să respingă excepțiile invocate și acțiunea principală ca fiind rămasă fără obiect, precum și capătul de cerere privind obligarea la acordarea daunelor morale, către reclamant de către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile, excepția prematurității introducerii cererii, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția insuficientei timbrări, invocate pe cale de întâmpinare de către pârâta Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
Respinge ca rămasă fără obiect, acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în P,-,.133,.B,.1, parter, jud. P în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, cu sediul în B, sector 1, Bd. - de H nr.3-5, Instituția Prefectului județului P, cu sediul în P,-, jud. P și Primăria municipiului P, cu sediul în P,--4, jud.
Respinge capătul de cerere privind obligarea la acordarea daunelor morale către reclamant a pârâtelor.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 2009.
Președinte
- - - Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. /-
6 ex. /15.12.2009
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana
