Obligația de a face. Decizia 258/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 258/CA/2008

Ședința publică de la 05 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Ștefan Făt

Grefier: - -

Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1491/CA/04.10.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat INSTITUȚIA PREFECTULUI - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR - REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant, personal, lipsind intimatul pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recursul este timbrat (filele 6, 7) și s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare formulată de către intimatul pârât, prin care se solicită și judecarea cauzei în lipsă.

Instanța, din oficiu, conform art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, invocă excepția de ordine publică privind nesemnarea minutei de către cel de-al doilea judecător al completului instanței de fond și acordă cuvântul asupra acestei excepții.

Recurentul reclamant, având cuvântul, asupra excepției invocate arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da. Pe fond, solicită instanței să infirme soluția instanței de fond, în primul rând să-i fie admisă acțiunea pe considerentul că instanța hunedoreană a greșit când a considerat că reclamantul nu a făcut dovada că accizele s-au achitat în anul 2006, pentru aceste autovehicule nu se plătesc accize, iar serviciul de înmatriculări a solicitat reclamantului o obligația la care nu era îndatorat. Mai susține că mașinile în speță nu sunt mașini de lux, iar legea este ambiguă, având posibilitatea conform codului fiscal, art. 214 pct. 1 de a nu plăti taxa de primă înmatriculare întrucât accizele solicitat au fost achitate în anul 2006. Susține oral motivele așa cum au fost consemnate în scris. În concluzie, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului în contencios de față:

Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1491/CA/4.10.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosar nr- s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului Instituția Prefectului Județului H, Serviciul public comunitar - regim permise de conducere și înmatriculare autovehicule

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule D, înmatricularea autoutilitare marca Citroen, an fabricație, seria șasiu -.

Prin adresa nr. 425/ Serviciul Comunitar a comunicat reclamantului că potrivit art. 214/1 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, intră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă de 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor speciale echipate pentru persoane cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și a altor organizații și persoane străine cu statul diplomatic care își desfășoară activitatea în România.

Pentru autoturismele și autovehiculele de teren, a căror primă înmatriculare în România se realizează după 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează.

Cum reclamantul nu a făcut această dovadă, acțiunea sa a fost respinsă.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea acesteia în totalitate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În expunerea motivelor de recurs, reclamantul susține că în baza art. 214/1 din Codul Fiscal, după data de 1 ianuarie 2007 pentru autoturismele și autovehiculele de teren a căror înmatriculare se cere după această dată, taxa nu se mai datorează.

În drept invocă dispozițiile art. 90 alin 1 al Tratatului Comunității Europene ratificat prin Legea 157/2005.

Recursul a fost legal timbrat cu suma de 4 RON taxă judiciară de timbru și 0,15 timbru judiciar.

Prin întâmpinarea depusă de Instituția Prefectului Județului H - Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule s-a solicitat respingerea recursului reclamantului.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate și din oficiu, în temeiul art. 304 ind. 1 și art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Instanța, din oficiu, în baza art. 137 alin 1 și art. 108 Cod procedură civilă, a pus în discuția părților excepția de ordine publică privind nesemnarea minutei de către cel de al doilea judecător din completul instanței de fond.

Minuta sentinței instanței de fond, aflată la dosar fila 13, nu este semnată de cel de-al doilea judecător.

Potrivit art. 258 alin 1 Cod procedură civilă: "după ce s-a întrunit majoritatea se va întocmi de îndată minuta hotărârii, care se semnează sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, dacă este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate".

Cerința semnării minutei este menită să garanteze neschimbarea hotărârii pronunțate, precum și să ofere posibilitatea de a se justifica legalitatea compunerii completului de judecată.

Încălcarea menționatei prevederi legale prin nesemnarea minutei de către unul dintre judecători, atrage nulitatea hotărârii potrivit art. 105 alin 2 Cod procedură civilă, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului în cauză.

Față de considerentele expuse mai sus, recursul reclamantului, pe cale de excepție, va fi admis în baza art. 312 alin 3 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, și în consecință, se va casa sentința civilă atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.

Cu ocazia rejudecării se vor analiza și celelalte aspecte invocate de reclamant prin motivele de recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1491/CA din 4 Octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal în dosar nr- și în consecință:

Casează sentința atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe - Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 5.03.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER,

- -.

Red.

Tehnored. /2 ex/14.03.2008

Jud. fond:,

Președinte:Carla Maria Cojocaru
Judecători:Carla Maria Cojocaru, Iosif Morcan, Ștefan Făt

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 258/2008. Curtea de Apel Alba Iulia