Obligația de a face. Sentința 29/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.- -
SENTINȚA NR. 29/CA/2009 -
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona Judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii de contencios administrativ, primă instanță, privind pe reclamanta ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI cu sediul în O, str. - - 10, județul B în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI cu sediul în-, sector 1, având ca obiect OBLIGAȚIA DE A FACE.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei, în baza împuternicirii avocațiale nr.121/09.12.2008, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că acțiunea este la al treilea termen de judecată, este legal timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru prin chitanța -/10.12.2008 și 0.3 lei timbru judiciar, după care:
Instanța solicită să fie depus la dosar contractul nr.466/1987 încheiat între reclamantă și fosta Întreprindere și actele adiționale la acest contract (anexele 1 și 3) și la solicitarea reclamantului în acest sens, lasă cauza la a doua strigare.
După reluarea cauzei, reprezentantul reclamantei depune la dosar contractul nr.466/1987 încheiat cu fosta Întreprindere, actele adiționale nr.1 și nr.3 la contract și anexele privind acumulările de ape. Depune la dosar și practică judiciară de la Curtea de Apel Cluj.
Instanța pune în discuție excepțiile necompetenței materiale și teritoriale a Curții de APEL ORADEA invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Reclamantul solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Cu privire la excepția necompetenței materiale, arată că obiectul acestui dosar este încheierea unui act adițional la un contract de administrare încheiat cu o autoritate centrală. Litigiul este de contencios administrativ și competentă este curtea de apel.
Cu privire la excepția competenței teritoriale, în temeiul art.10 alin.3 din Legea contenciosului administrativ este competentă Curtea de APEL ORADEA.
Instanța, în baza prevederilor art.137 Cod de procedură civilă urmează a soluționa cu prioritate excepțiile invocate, astfel:
Cu privire la excepțiile necompetenței materiale și teritoriale a Curții de APEL ORADEA, respinge excepțiile în temeiul art.10 alin.1 și alin.3 din Legea contenciosului administrativ, având în vedere că obiectul prezentei cauze îl reprezintă refuzul nejustificat de a soluționa cererea, iar pârât în cauză este o autoritate publică centrală. De asemenea, întrucât sediul reclamantei este în O, reclamanta a optat pentru instanța de la sediul său având în vedere dispozițiile legale enunțate.
Nefiind alte cereri, excepții, probleme prealabile, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei face precizarea că nu mai susține capătul principal al acțiunii. Susține capătul în subsidiar al acțiunii. Solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată. Arată că între părți a existat un contract legal de administrare. Agenția Domeniilor Statului a refuzat să încheie actele adiționale la care era obligată. Refuzul nu este întemeiat. Cu cheltuieli de judecată taxe de timbru.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la instanță la data de 03.11.2008, reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bas olicitat obligarea pârâtei Agenția Domeniilor Statului la încheierea unui act adițional la Contractul nr.466/1987, prin care să devină parte a acestui contract administrativ, precum și obligarea la plata unor despăgubiri de 100 lei/zi întârziere, calculate potrivit art.18 pct.5 din Legea nr.554/2004, cu începere de la data când trebuia și putea să-și îndeplinească obligația de a încheia actul adițional.
Reclamanta arată că a încheiat în anul 1987 cu fosta Întreprindere contractul nr.466/1987 de administrare a fondului piscicol privind mai multe acumulări de apă incluse în anexa la contract.
Urmare a intrării în vigoare a Legii nr.192/2001 privind pescuitul și acvacultura, contractul a fost modificat, locul Întreprinderii fiind luat prin subrogare legală de Compania Națională de Administrare a Fondului respectiv prelungit prin actul adițional nr.1/03.03.2003 până la 31.12.2007.
Ulterior, prin actul adițional nr.3 din 26.07.2006 contractul a fost prelungit pe o durată nedeterminată.
Urmare a intrării în vigoare a nr.OUG23/2008, Compania Națională de Administrare a Fondului a fost desființată și în conformitate cu prevederile art.69 din acest act normativ contractul încheiat cu Compania Națională de Administrare a Fondului a fost modificatope legis, locul Companiei Naționale de Administrare a Fondului fiind luat tot prin subrogare legală de pârâta Agenția Domeniilor Statului.
Prin aceeași dispoziție legală (art.69 din nr.OUG23/2008) această instituție publică este ținută de obligația legală să încheie cu reclamanta un act adițional la contractul încheiat cu Compania Națională de Administrare a Fondului, act adițional prin care să concretizeze noile relații contractuale.
Prin notificarea nr.280/14.07.2008 reclamanta a solicitat pârâtei să își respecte obligația legală de a încheia actul adițional la contractul nr.466/1987, însă pârâta a refuzat cu motivarea că în raport cu reglementările care guvernează funcționarea sa nu i-ar fi fost stabilite atribuții privind administrarea/gestionarea resurselor vii, iar contractul nr.466/1987 și-ar fi încetat valabilitatea la 10.03.2008.
Prin art.69 din nr.OUG23/2008 legiuitorul a completat prevederile legii mai vechi nr.268/2001 care reglementează funcționarea statuând totodată calitatea sa de succesor legal al Companiei Naționale de Administrare a Fondului în contractul nr.466/1987 precum și obligația pârâtei de a încheia un act adițional care să concretizeze noile relații contractuale.
Prin întâmpinarea înregistrată la instanță la 09.12.2008, pârâta Agenția Domeniilor Statului a arătat că nr.OUG23/2008 a abrogat Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura și pe cale de consecință Compania Națională de Administrare a Fondului s-a desființat. Ulterior, s-a subrogat în drepturile și obligațiile Companiei Naționale de Administrare a Fondului în toate contractele în care aceasta a fost parte, încheiate cu agenții contractanți care dețin în exploatare și administrare amenajări piscicole, conform prevederilor art.69 alin.1 din nr.OUG23/2008.
Abrogarea Legii nr.192/2001 nu transmite și atribuțiile privind resursele acvatice vii, art.3 din nr.OUG23/2008 reglementând că administrator al acestor resurse este
Obiectul contractului de concesiune nr.466/1987 modificat prin actul adițional nr.1/03.03.2003 încheiat în B și Compania Națională de Administrare a Fondului nu îl constituie exploatarea amenajărilor piscicole ci gestionarea durabilă prin pescuit sportiv și recreativ a resurselor acvatice vii, existente în bazinele piscicole naturale. Temeiul încheierii contractelor a fost Legea nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura, lege abrogată conform art.70 din nr.OUG23/2008.
Acest act normativ reglementează expres prin art.3 și 4 că definirea și implementarea politicii referitoare la conservarea și administrarea resurselor acvatice vii revine autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, deci toate contractele încheiate de Compania Națională de Administrare a Fondului ce au acest obiect vor fi preluate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și nu de Agenția Domeniilor Statului.
În notele de ședință depuse la dosar în ședința din 18.02.2009 reclamanta reiterează aceleași aspecte cuprinse și în motivarea acțiunii.
Examinând actele dosarului instanța constată că acțiunea formulată de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B este întemeiată.
Astfel, prin contractul nr.466/1987 încheiat între reclamantă și fosta Întreprindere, în baza art.25 din Legea nr.12/1974, reclamanta a primit în folosință bazinele piscicole specificate în anexele nr.1 și 2 ale contractului.
Prin actul adițional nr.1 din 03.03.2003, au fost modificate părțile contractante ale contractului nr.466/18.02.1987 în sensul că parte contractantă este compania Națională de Administrare a Fondului în locul Întreprinderii.
Acest act adițional a fost încheiat în temeiul disp. art.74 din Legea nr.192/2001 care prevăd că, contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public și privat al statului se renegociază cu noua autoritate, respectiv cu
Prin actul adițional nr.3/26.07.2006 încheiat între, în calitate de gestionar al resurselor acvatice vii și reclamant, în calitate de gestionar delegat, a fost modificat obiectul contractului, astfel că obiectul îl reprezintă gestionarea durabilă prin pescuit recreativ sportiv a resurselor acvatice vii existente în bazinele piscicole naturale din județul B, conform anexelor.
Conform punctului 5.4 lit.d din acest act adițional, termenul de valabilitate al contractului se extinde tacit pe o perioadă nedeterminată, dacă nici una dintre părți nu comunică celeilalte, fundamentat, intenția de încetare sau dacă nu a intervenit vreuna din celelalte clauze prevăzute pentru încetarea lui.
Dispozițiile nr.OUG23/2008 nu prevăd o încetare a contractelor încheiate anterior și nici nu se constată de către instanță existența unei situații de încetare a contractului nr.466/1987 dintre cele prevăzute în acest contract.
Legea nr.192/2001 a fost abrogată prin nr.OUG 23/2008 care prevede la art.69 că la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Agenția Domeniilor Statului se Companiei Naționale de Administrare a Fondului în ceea ce privește drepturile și Obligațiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenții contractanți care dețin în exploatare și în administrare amenajări piscicole, precum și cu cei care au încheiat contracte de asociere în participațiune sau alte tipuri de contracte și va încheiaacte adiționale în acest sens.
Aceste dispoziții sunt incidente în cauză și prevăd obligația pârâtei Agenția Domeniilor Statului la încheierea actului adițional cu agenții contractanți care dețin în exploatare și administrare amenajări piscicole sau cu cei care au încheiat contracte de asociere în participațiune sau alte tipuri de contracte, situație în care se regăsește și reclamanta, care are un contract anterior încheiat în acest sens cu Compania Națională de Administrare a Fondului.
Prin urmare, obligația pârâtei de a încheia actul adițional izvorăște din lege, iar reclamanta are un drept de a încheia actul adițional cu pârâta, întemeiat pe contractul încheiat anterior cu Compania Națională de Administrare a Fondului, situație în care instanța constată că refuzul pârâtei de a încheia acest act adițional este nejustificat.
Prin urmare, instanța constată că, prin refuzul nejustificat de a încheia actul adițional, pârâta a produs o vătămare a dreptului legal al reclamantei, situație în care, în baza art.18 din Legea nr.554/2004 va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta la încheierea unui act adițional la contractul nr.466/1987, cu reclamanta.
Capătul de acțiune privind obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri de 100 lei pe zi de întârziere (calculate potrivit art.18 pct.5 din Legea nr.554/2004) cu începere de la data când trebuia și putea să-și îndeplinească obligația de a încheia actul adițional, va fi respins ca neîntemeiat, întrucât aceste despăgubiri nu au fost dovedite în concret de către reclamantă.
În ceea ce privește disp. art.18 pct.5 din Legea nr.554/2004, invocate de către reclamantă în susținerea acestui capăt de acțiune, instanța constată că acestea reglementează o altă situație, respectiv stabilirea unor penalități în sarcina părții obligate pentru fiecare zi de întârziere și nu despăgubiri, cum solicită reclamanta și al căror cuantum trebuie dovedit.
Pentru aceste considerente instanța va respinge acest capăt de acțiune, ca neîntemeiat.
În baza art.274 Cod de procedură civilă va fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată n sumă de 4,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B, cu sediul în O, str.-, - în contradictoriu cu pârâta Agenția Domeniilor Statului cu sediul în B,-, sector 1 și în consecință:
Obligă pârâta la încheierea actului adițional la contractul nr.466/1987,cu reclamanta.
Respinge ca neîntemeiat capătul de acțiune privind obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri de 100 lei/zi întârziere.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4,3 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.hot.; 25.02.2009
Tehnored.; 27.02.2009; 4 ex.; două exemplare comunicate la data de 02.03.2009 cu:
- reclamanta ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI B cu sediul în O, str. - - 10, județul B
- pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B cu sediul în-, sector 1
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona
