Obligația de a face. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.291/
Ședința publică de la 12 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuientul, domiciliat în G, str. -.-, nr.3, jud.G, a deciziei nr. 658 din 30.10.2008, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 martie 2009, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi, de către grefierul de ședință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberarea a amânat pronunțarea la data de 12 martie 2009.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin sentința civilă nr.752/28.03.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a respins excepția autorității de lucru judecat a nr.127/2005, ca nefondată.
S-a admis excepția de nelegalitate a art.3.1.1. din regulamentul aprobat prin nr.127/2005 și constată ca fiind nelegale disp.art.3.1.1. din nr.127/2005.
A admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Municipiul G - prin primar și Consiliul Local al Municipiului G, și pe cale de consecință a obligat pârâții să întocmească contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 611,27. teren situat în G,- cu destinație de curți și grădini, către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Municipiul G - prin primar și Consiliul Local G, să fie obligat să încheie o convenție civilă pentru suprafața de 511,27. situat în G,-, aferent proprietății sale dobândite în temeiul Legii nr.112/1995.
Asupra excepției autorității de lucru judecat a nr. 127/2005, a respins-o ca nefondată reținând că nu sunt îndeplinite cerințele art.1201 din Codul civil.
Astfel sentința civilă nr.218/2006 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.9//2006, rămasă irevocabilă prin decizia nr.67/R/2006 a Curții de Apel Galați, deși privește excepția de nelegalitate a nr.127/2005 a Consiliului Local G, nu se referă la aceleași persoane, pentru a putea fi îndeplinite condițiile legale cerute de art.1201 cod civil privind identitatea părților, în cauză reclamantul fiind.
Cât privește excepția de nelegalitate a art. 3.1.1. din Regulamentul aprobat prin nr.127/2005 a admis-o din următoarele motive:
Prin Hotărârea nr.127/17.03.2005 emisă de Consiliul Local G, s-a aprobat Regulamentul privind vânzarea terenurilor proprietate privată a municipiului G situate în incintele imobilelor cumpărate în baza Legii nr.112/1995 prevăzut în anexă.
Prin Regulament s-a prevăzut ca terenurile situate în incintele imobilelor unde cetățenii dețin în proprietate apartamente cumpărate în baza Legii nr.112/1995 și terenurile aferente acestora, se vor vinde la solicitarea proprietarilor de apartamente.
La art.3 se precizează că se vor vinde terenuri cu destinația curți-grădini ce sunt poziționate limitrof construcției cu destinația de locuință, iar suprafețele ce se pot vinde, în curțile unde există suprafețe mari de teren, vor fi vândute în suprafețe mai mici, conform prevederilor art.18 din Legea nr.50/1991, republicată.
Diferența suprafeței de teren rămasă după vânzare până la suprafața de 450. conform condițiilor impuse la art.3.1.1. se va vinde prin licitație publică organizată conform art. 3.2 din același regulament.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.20861/08.04.1997 încheiat între Primăria Municipiului G și reclamantul, acesta din urmă deține proprietatea unei locuințe situată în G,- în suprafață de 116,45.
Acest contract a fost încheiat în conformitate cu dispozițiile art.9 din Legea nr.112/1995.
Prin același contract s-a distribuit proprietarului și dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției în suprafață de 116,45. suprafața devenită ulterior 341,58. prin actul adițional nr.1/2004.
Totodată Tribunalul a reținut că pentru suprafața aferentă imobilului dobândit prin contractul de mai sus, între aceleași părți a fost perfectat contractul de închiriere nr.168/2007 pentru o suprafață de 611,27. cu destinația curți și grădini.
Și acest contract s-a perfectat în baza Legii nr.112/1995.
În considerarea situației de fapt de mai sus, reținând că au fost constatate nelegale dispozițiile art.3.1.1. din nr.127/2005 prin care se limita suprafața de teren cu destinația de curte și grădină, care putea fi ocupată de proprietari la 450. pentru proprietarii unui apartament situat într-o clădire cu parter sau parter și etaj, conform prevederilor art.18 din Legea nr.50/1991 republicată, a constatat că reclamantul are dreptul să cumpere și terenurile aferente cu destinația de curte și grădină, poziționată limitrof construcției situată în G,-, cumpărată în baza Legii nr.112/1995.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului G, cu următoarea motivare:
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.112/1995, art.9 și nr.HG11/197, art.4-1, dau posibilitatea chiriașilor care au un contract valabil încheiat la data intrării în vigoare a lefii, să își cumpere locuințele închiriate.
În ambele acte normative se prevăd în mod imperativ că prin cumpărarea locuințelor, devin proprietari ai terenului aferent, prin teren înțelegându-se terenul pe care îl ocupa locuința și anexele cumpărate, restul terenului rămânând în proprietatea statului, reprezentat în cazul nostru de Municipiul G care este persoană juridică de drept public și privat.
În această dublă calitate, municipiul G are un patrimoniu propriu și capacitate de exercițiu deplină.
Față de aspectele invocate, rezultă faptul că proprietar al bunurilor ce formează domeniul public și privat al unității administrativ teritoriale, este municipiul
și atribuțiile Consiliului local ca unitate deliberativă sunt stabilite prin Legea nr.215/2001 - republicată, precum și prin alte acte normative. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care potrivit legii aparțin municipiului.
În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul local Gac reat cadrul legal și în consecință emis Hotărârea de Consiliu local nr.127/17.03.2005 privind aprobarea regulamentului de vânzare a terenurilor proprietate privată a municipiului G, situate în incinta imobilelor cumpărate în baza Legii nr.112/1995.
La cererea reclamantului înregistrată la sediul instituției sub nr.20931/14.05.2007 privind cumpărarea terenului aferent locuinței, compartimentul de specialitate a procedat la efectuarea măsurătorilor, întocmindu-se Fișa suprafețelor la imobilul situat în-, și constatându-se că în conformitate cu dispozițiile nr.127/2005 acesta poate cumpăra suprafața de 131,27.
Astfel, suprafața utilă deținută de reclamant prin contractul de vânzare-cumpărare nr.20861/1996 este de 116,45. Prin Actul adițional nr.1/02.03.2004, acesta a dobândit în proprietate suprafața de teren de 341,58. Prin urmare, diferența de teren ce o poate cumpăra reclamantul în condițiile nr.127/2005 este de 131,27.
Curtea, analizând actele dosarului și susținerile părților constată că reclamantul a cumpărat o locuință în baza art.9 din Legea nr.112/1995. Pentru același contract, s-a atribuit suprafața de 116,45. aferentă construcțiilor, iar apoi prin act adițional această suprafață s-a măsurat la 341,52. Prin acțiune reclamantul a mai solicitat ca autoritatea pârâtă să fie obligată să întocmească contract de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 611,27, suprafață cu destinație de curți și grădină către reclamant.
Problema esențială, evocată și de autoritatea recurentă, este aceea dacă există vreun temei legal pentru această obligație.
Este de natura evidenței, că nu există nici un temei legal.
Printr-o demonstrație ambiguă și lipsită de fundament instanța de fond a stabilit nelegalitatea unor norme dintr-un regulament aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului
Dar chiar presupunând că disp.art.3.1.1 din Regulamentul aprobat prin nr.127/2005 ar fi nelegale, tot nu există temei juridic pentru a obliga autoritatea pârâtă să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru un teren, numai pentru simplul motiv că se află în vecinătatea proprietății reclamantului.
Este clar că disp.art.9 din Legea nr.112/1995, se referă numai la terenul ocupat de construcții și de anexele gospodărești.
Această posibilitate dată chiriașilor nu poate fi transformată în abuz.
Ca atare terenul excedent rămâne în proprietatea statului, reprezentat în cazul de față de Municipiul G, după cum susține și autoritatea recurentă.
În concluzie și având în vedere și disp.art.312 Cod proc.civilă, s-a admis ca fondat recursul Consiliului Municipal G, și s- modificat sentința civilă nr.752/28.03.2008 a Tribunalului Galați, cu consecința respingerii acțiunii ca nefondată.
Împotriva acestei decizii în termen legal a formulat cerere de revizuire reclamantul, motivat de faptul că instanța de recurs s-a pronunțat pe mai mult decât s-a cerut.
Fiind respinsă în întregime acțiunea s-au încălcat principii de drept fundamentale în sensul că s-a dat câștig de cauză și Municipiului G care nu a avut calitatea de recurent.
Prin motivele de recurs Consiliul Local Gaa rătat că reclamantul ar mai avea dreptul la cumpărarea a maxim 131,27 mp, astfel încât sentința instanței de fond ar fi trebuit cel mult modificată în parte, în sensul întocmirii contractului de vânzare cumpărare pentru o suprafață de 450 mp.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, raportat la prevederile art.322 al.1 pct.2 pr.civ. Curtea constată că cererea de revizuire nu este fondată.
Respingând în întregime acțiunea, instanța de recurs a constatat în mod corect că nu există nici un temei legal care sa confere reclamantului dreptul la încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru suprafața respectivă, art.9 din Legea nr.112/1995 referindu-se numai la terenul ocupat de construcții și de anexele gospodărești.
Ca atare, terenul excedent rămâne în proprietatea statului, indiferent de poziția procesuală adoptată de pârâți.
Ca atare, nu are nici o relevanță în cauză faptul că pârâtul Consiliul Local G își exprimă acordul pentru cumpărarea a maxim 131,27 mp. sau că Municipiul G nu a declarat recurs în cauză, acțiunea fiind nefondată datorită inexistenței temeiului legal.
Față de cele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 al.1 pct.2 Cod procedură civilă,Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul, domiciliat în G, str. -.-, nr.3, jud.G, a deciziei nr. 658 din 30.10.2008, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./24.03.2009
Tehnored./2ex./27.03.2009
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Vasile Susanu, Dorina Vasile
