Obligația de a face. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.34/CA
Ședința publică de la 25 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă ASOCIAȚIA, cu sediul în C,-, - județul C, împotriva sentinței civile nr.513 din 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și COMUNA PRIN PRIMAR, comuna, județul C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință. Se solicită judecata cauzei în lipsă.
al avocat pentru recurenta reclamantă depune la dosar concluzii scrise.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța reclamanta Asociația Cac hemat în judecată Consiliul Local și Comuna prin Primar solicitând instanței să dispună obligarea pârâților de a respecta și executa Hotărârile Consiliului Județean C nr.191/2006, 93/2007 și 120/2008 emise în temeiul Legii nr.272/2004, obligarea pârâților la plata sumelor cu titlu de contribuție/finanțare aferentă anilor 2006-2008, respectiv 9.401 lei actualizată la data plății, obligarea la cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta este o organizație neguvernamentală, non-profit, umanitară și de asistență socială și în conformitate cu Hotărârea nr.99/2001 a Consiliului Local C are un contract de colaborare pe 10 ani pe probleme de protecție specială.
În vederea realizării acțiunilor s-a dat în folosință gratuită un imobil cu destinație de cămin de copii de tip rezidențial.
În baza hotărârilor judecătorești de plasament în cămin sunt instituționalizați copii din județul
În conformitate cu art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003 cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor locale de suportă din bugetele proprii ale Consiliului Județean și consiliilor locale.
Conform art.102-105, 110-111 din Legea nr.272/2004 consiliile locale de unde provin copii au obligația asigurării de resurse financiare.
Prin nr.191/2006, 93/2007 și 120/2008 s-a stabilit contribuția anuală a comunităților locale la finanțarea activității de protecție socială.
Obligația respectării și executării hotărârilor este imperativă.
Prin nerespectarea actelor normative pârâții au vătămat interesele legitime ale reclamantei.
Pârâții au fost notificați pentru respectarea și executarea obligațiilor ce le revin conform legislației însă nu le-au dat curs.
În conformitate cu Legea nr.554/2004 a formulat plângere prealabilă.
În drept invocă art.78 alin.1 din Legea nr.554/2004, art.1(1), art.2(1) și (2), art.4 din Legea nr.326/2003, art.102-105 și 110-111 din Legea nr.272/2004, art.998 Cod civil.
La 12.03.2009 pârâții au formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Secției de contencios administrativ a Tribunalului Constanța, excepția lipsei calității procesual active.
În motivarea excepției de necompetență invocă disp. art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 arătând că prezenta acțiune nu se încadrează în ipotezele prevăzute de legea contenciosului.
Excepția lipsei calității procesual active este motivată de faptul că din documentele prezentate de reclamantă în susținerea cererii nu există nici un raport juridic direct sau indirect care să o îndreptățească în a solicita de la pârâți pretențiile invocate.
La 09.04.2009 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților având în vedere disp. art.5 din nr.HG457/2000 și art.120 din Legea nr.272/2004.
Reclamanta a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului G pentru pârâți.
Prin sentința civilă nr.513 din 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, a lipsei calității procesuale active, a lipsei calității de reprezentant a avocatului G pentru pârâți. S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația C în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei și Comuna prin Primar, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat pârâților să-i plătească suma cu titlu de contribuție/finanțare aferentă anilor 2006-2008 stabilită prin nr.191/2004, 93/2007 și 120/2008, sume care nu au fost achitate.
Reclamanta considerându-se vătămată în dreptul și interesele sale legitime a solicitat instanței de contencios administrativ obligarea autorităților locale la respectarea și executarea acestor hotărâri ale Consiliului Județean C, respectiv la obligarea pârâților la plata sumei de 9.401 lei cu titlu de contribuție.
Art.8 din Legea nr.554/2004 oferă posibilitatea persoanei vătămate prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii să se adreseze instanței de contencios administrativ.
Instanța a respins excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului G pentru pârâți motivată de faptul că dovada calității de reprezentant s-a făcut cu HCL 12/2009 a Consiliului Local și împuternicirea avocațială nr.9/2009.
Calitatea procesual activă presupune existența unei identități între persoana reclamantei și cel care ar fi titularul dreptului afirmat.
În speță, reclamanta este o organizație neguvernamentală, umanitară și de asistență socială.
În baza unor hotărâri judecătorești de plasament în Căminul de copii de tip rezidențial pe care îl are în folosință gratuită reclamanta, au fost instituționalizați copii.
Reclamanta beneficiază de acordarea cheltuielilor determinate de aplicarea prevederilor legale conform Legii nr.272/2004, calitate care-i oferă dreptul de a solicita contravaloarea acestor cheltuieli.
Astfel, reclamanta este titularul dreptului solicitat prin prezenta acțiune.
Pentru aceste aspecte instanța a respins excepția lipsei calității procesual active.
La 09.04.2009 instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților motivat de disp. art.5 din nr.HG457/2000 și art.120 din Legea nr.272/2004.
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă obligarea pârâților la respectarea nr.191/2006, 93/2007, 120/2008 cu consecința obligării pârâților la plata sumei de 1326 lei actualizată reprezentând titlu de contribuție/finanțare aferentă anilor 2006-2008.
Prin aceste hotărâri Consiliul Județean a aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat în sistemul rezidențial și faptul că prin hotărâri consiliile locale vor stabili contribuția anuală a colectivității locale la finanțarea activității de protecție a acestei categorii raportată la numărul beneficiarilor de protecție ce provin din raza unității administrativ-teritoriale, contribuție care nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat sau persoană majoră protejată.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă, aceasta presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Serviciul de tip rezidențial reprezintă un tip de serviciu reglementat de art.107 și 110 din Legea nr.272/2004.
Finanțarea sistemului de protecție a copilului este reglementată de cap.X din Legea nr.272/2004.
HG nr.457/2000 la art.1 arată că finanțarea activității de protecție a copilului se asigură de consiliile județene, consiliile locale.
Conform art.1 alin.2 pârâții aveau obligația să prevadă cu prioritate în bugete sumele necesare finanțării sistemului de protecție a copilului.
Art.5 din nr.HG457/2000 arată că autoritățile administrației publice locale vor vira contribuția lunară serviciului public specializat pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean.
3 al art.5 arată că în situația în care consiliul local este în imposibilitatea de plată, sumele datorate se suportă din fondul de 15% aflat la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale.
Art.120 din Legea nr.272/2004 arată că gestionarea acestor fonduri se face de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale s-a reținut că între reclamantă și pârâți nu există un raport juridic care să dea naștere la obligația pârâților de a vira direct reclamantei suma solicitată și nici dreptul reclamantei de a primi această sumă de la pârâți.
Astfel, instanța a apreciat că nu există identitatea între persoana pârâților și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta ASOCIAȚIA " " C, care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală, invocând disp. art.304 pct.9 și 304/1 Cod de procedură civilă.
A susținut recurenta că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii. Nelegalitatea sentinței recurate constă în modul de interpretare și aplicare a temeiurilor de drept invocate din oficiu de instanță.
Astfel, recurenta Asociația " " este o organizație neguvernamentală, non-profit, cu caracter privat, umanitară și de asistență socială, iar în conformitate cu Hotărârea nr.99/2001 Consiliului Local C are un contract de colaborare pe 10 ani pe probleme de protecție specială privind recuperarea și integrarea profesională a tinerilor și copiilor.
Pentru realizarea acestor acțiuni de recuperare și integrare profesională a copiilor și tinerilor, s-a dat în folosință gratuită imobilul din Constanta - -, care are ca destinație Cămin de Copii de tip rezidențial. În baza hotărârilor de plasament pronunțate de instanțele judecătorești, copiii din circumscripția județului C sunt instituționalizați în Căminul de Copii.
Prin Hotărârile Consiliului Județean Constanta nr.191/2006, nr.93/2007 și nr.120/2008 s-a statuat contribuția anuală a comunităților locale la finanțarea activității de protecție socială, iar obligația respectării și executării acestor hotărâri emise în temeiul Legii nr.272/2004, HG457/2000, OUG102/1999 și G 26/1997 este imperativă.
Instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere dispozițiile rt.5 din HG nr.457/2008 și art.120 din Legea nr.272/2004, excepție care a fost admisă, consecința fiind respingerea acțiunii civile a reclamantei.
Ori, susține recurenta, prin temeiurile de drept invocate în susținerea excepției lipsei calității procesuale legiuitorul se referă expres la sursa cheltuielilor, respectiv din bugetul Consiliului Județean și nu la obligația de plată prevăzută prin art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003 și art.102-105, art.110-111 din Legea nr.272/2004, obligația plății aparținând unității administrativ teritoriale de la domiciliul copiilor.
Arată recurenta că nu trebuie confundate cele două categorii distincte - respectiv obligația legală și sursa legală a suportării cheltuielilor. Pârâții aveau obligația legală de a-si prevedea în Bugetul de și Cheltuieli aceste sume și de a le solicita Consiliului Județean Constanta.
În baza celor două texte de lege instanța a statuat că nu există identitate între persoana pârâților și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecații.
Intimații justifică obligația de a răspunde față de pretențiile invocate împotriva lor, față de prevederile art.1 alin.1, art.2 alin.1 și 2 și art.4 din Legea nr.326/2003, iar potrivit dispozițiilor art.102 - 105 și art.110 -111 din Legea nr.272/2004 - Consiliile locale de unde provin copiii au obligația asigurării de resurse financiare.
Față de prevederile imperative expuse, reiese fără putere de tăgadă obligația intimaților de a sta în judecată în calitatea ce derivă din raportul juridic obligațional, precum și vătămarea intereselor legitime ale recurentei, prejudicierea constând în neplata contribuțiilor obligatorii reglementate prin acte normative.
Statul trebuie să acorde asistenta socială și protecție socială celor defavorizați și, totodată, să asigure un anumit nivel de cultură și educație, iar asistența socială cuprinde măsurile reglementate în scopul acoperirii unor riscuri sociale și, prin urmare, s-ar putea vorbi de un drept al securității sociale.
Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-si exercita drepturile și de a-si îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. În subsidiar, responsabilitatea revine colectivității locale din care face parte copilul și familia sa. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a sprijini părinții sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând și asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile și de calitate, corespunzătoare nevoilor copilului.
Intimații pârâți, legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat cereri în apărare.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art.1 din Legea nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști,copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști au dreptul la cazarmament, echipament pentru dotare inițială și înlocuire, transport, jucării, materiale igienico-sanitare, rechizite și materiale cultural-sportive.De asemenea, copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, cei încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, care urmează o formă de învățământ recunoscută de lege, precum și mamele protejate în centre maternale beneficiază de sume de bani pentru nevoi personale.
Potrivit art.2 alin.2, "baremele de dotare cu echipament și cazarmament și duratele de utilizare, precum și normativele valorice de cheltuieli pentru cazarmament, echipament pentru dotare inițială și înlocuire, transport, jucării, materiale igienico-sanitare, rechizite și materiale cultural-sportive, cu încadrarea în limitele valorice prevăzute înanexă, se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului B, pe baza propunerilor formulate de serviciile publice specializate pentru protecția copilului.", iar art.4 prevede că "Cheltuielile determinate de aplicarea prevederilor prezentei legi se suportă din bugetele proprii ale consiliilor județene, respectiv din bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului B, cu asigurarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care să asigure integral nivelul acestor cheltuieli."
De asemenea, art.120 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stabilește că "Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali,precum și cele legate de aplicarea prevederilorLegii nr. 326/2003privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului B, și se gestionează de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului."
Față de dispozițiile legale menționate, Curtea constată că obligația de a suporta cheltuielile determinate de aplicarea Legii nr.326/2003 revine consiliului județean care este ținut să asigure integral nivelul acestor cheltuieli.
În speță, reclamanta a solicitat obligarea autorității publice locale la respectarea și executarea Hotărârilor Consiliului Județean C nr.93/2007 și 120/2008, hotărâri prin care s-a aprobat costul anual pentru întreținerea unui copil protejat în sistem rezidențial și s-a stabilit totodată obligația consiliilor locale de a prevedea prin hotărâre contribuția anuală a colectivității locale la finanțarea activității de protecție, contribuție ce nu poate fi mai mică de 25% din costul anual pentru fiecare copil protejat.
Ori, HG nr.457/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de stabilire a nivelului contribuțiilor comunităților locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție în condițiileart. 19din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997, republicată, act normativ care a stat la baza adoptării de către Consiliul Județean Cad ispozițiilor arătate, prevede la art.5 că "Autoritățile administrației publice locale vor vira contribuția lunară,care reprezintă 1/12 din contribuția anuală, până la data de 10 fiecărei luni, serviciului public specializat pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului
-
În situația în care consiliul local este în imposibilitate de plată, sumele datorate se suportă din fondul de 15% aflat la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor locale."
De asemenea, conform art.7 din aceeași hotărâre, " Compartimentul de specialitate al consiliului județean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului B, va asigura urmărirea încasării contribuției autorităților administrației publice locale la finanțarea activităților de îngrijire și protecție a copilului."
Este evident că obligația autorității publice locale de a contribui la finanțarea activității de protecție a copiilor aflați în dificultate nu reprezintă o obligație directă, de plată a unor sume de bani către reclamantă, ci îndeplinirea unei astfel de obligații este urmărită de către serviciul public specializat pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean. Singura instituție ce justifică legitimare procesuală pasivă conform legii este Consiliul Județean C care este ținut să asigure integral cheltuielile legate de aplicarea Legii nr.236/2003.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă ASOCIAȚIA, cu sediul în C,-, - județul C, împotriva sentinței civile nr.513 din 14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și COMUNA PRIN PRIMAR, comuna, județul C, având ca obiect obligația de a face, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Tehnored.jud.-
2 ex./25.02.2010
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim