Obligația de a face. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 57
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru
JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței numărul 781 din data de 08 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL ORAȘULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurenta reclamantă asistată de avocat, lipsind intimatul pârât PRIMARUL ORAȘULUI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părții prezente.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării Primarului orașului de a elibera schița parcelară. Arată că intimatul pârât a refuzat eliberarea schiței parcelare, deși reclamanta nu și-a modificat limitele proprietății. Precizează că raportul de expertiză întocmit în cauză a fost contestat, deoarece expertul nu a avut în vedere la întocmirea expertizei cadastrală a orașului. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința numărul 781 din data de 08 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- s- respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin titlul de proprietate nr. 7685/13.06.2006, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitului - autorul reclamantei - cu privire la suprafața de 3 ha. și 9.200 mp. situați pe teritoriul localității, județul
La data de 01.10.2007, reclamanta a formulat o cerere adresată primarului orașului, solicitând întocmirea schiței de parcelare a terenului în suprafață de 3698 mp. situat în T 499/1, parcela 9, având ca vecini la - DE 1394/1, la -, S - DE 1424 și V - M, fiindu-i necesară la întocmirea documentației cadastrale.
Urmare a acestei cereri, s-a întocmit de către pârâta Primăria schița de amplasament a terenului în litigiu - fila 7 din dosar, dimensiunile terenului fiind de 13,40 lățime și 276 lungime.
A mai reținut că potrivit art. 129 cod procedură civilă coroborat cu art. 1169 cod civil,cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", sarcina probei revenind reclamantei.
Susținerea reclamantei potrivit căreia terenul în litigiu ar fi avut alte dimensiuni decât cele stabilite prin schița de amplasament întocmită de către pârâtă, respectiv lungimea de 142. și lățimea de 26. așa cum a arătat prin acțiunea formulată, nu este confirmată de nicio probă administrată în cauză.
Întocmirea schiței de proprietate a avut la bază copia registrului agricol din anul 1991 unde se prevede că autorul avea terenul cu lățimea de 13,40. așa cum a identificat și în teren pârâta (fila 20 din dosar).
Această lățime a terenului în litigiu a fost confirmată chiar și prin raportul de expertiză întocmit în cauză (filele 43 - 47 și 117 - 120 din dosar), unde s-a arătat că terenul aparținând reclamantei trebuie să aibă dimensiunile indicate în schița parcelară întocmită de către pârâtă și în conformitate cu cadastrală și nu așa cu deține în prezent aceasta și a solicitat prin acțiune.
S-a reținut că, din măsurătorile executate pe cadastrală, la scara de 1:10.000, a rezultat că distanța dintre DE 1394/1, vecinătatea din partea de nord a parcelei reclamantei, la DE 1424, vecinătatea din partea des Sud a parcelei reclamantei, este de 276. dimensiune care corespunde cu lungimea parcelei reclamantei înscrise în schița pusă la dispoziție de către pârâta Primăria.
Astfel, corectitudinea întocmirii schiței parcelare de către pârâtă este indicată chiar prin faptul că în cuprinsul acesteia este indicat la nord vecinătatea DE 1394/1, așa cum este menționat și în titlu de proprietate, în schimb, în ipoteza dimensiunilor terenului în litigiu indicate de către reclamantă, nu ar mai reieși vecin la nord drumul indicat în titlul de proprietate.
Dat fiind că nu este fondat capătul de cerere principal din acțiunea formulată de către reclamantă, pe cale de consecință apar ca nefondate și cererile subsecvente formulate de către aceasta, referitor la daunele cominatorii și cheltuielile de judecată solicitate.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta .
În motivare se arată că în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică, care într-o primă etapă a stabilit dimensiunile terenului în raport de schița de amplasament. În urma obiecțiunilor reclamantei, expertul a întocmit schița terenului în raport de cadastrală a localității, concluzionând că distanța dintre vecinul din partea de N și vecinul din partea de S al parcelei este de 276, dimensiune ce corespunde cu cea din schița parcelară. Deși recurenta posedă terenul pe o lățime de 26 și lungime de 145, susținând că în această modalitate a fost pus în posesie autorul său, expertul arată că dimensiunile parcelei sunt altele, respectiv 13,4 lățime și 276 lungime, context în care reclamanta a solicitat instanței de fond efectuarea unei noi expertize probă respinsă în mod nejustificat de instanță.
Date fiind concluziile raportului de expertiză, instanța de fond a concluzionat în mod greșit că schița parcelară întocmită de Primăria orașului este corectă, omițând să analizeze la identificarea vecinătății din N titlul numitului, faptul că lungimea terenului între punctele cardinale N-S este de 308, respectiv 306 și nu 276, iar în ipoteza reducerii lățimii terenului, nu s-ar mai păstra vecinătățile E sau V, modificându-se și suprafața terenului.
Recursul este nefondat.
Obiectul cauzei îl formează obligarea pârâtului intimat PRIMARUL ORAȘULUI la eliberarea schiței de amplasament pentru suprafața de 3698 mp teren situat pe raza orașului, în T 4991, P 9, cu vecinătățile prevăzute în titlul de proprietate nr.7685 emis la 13.06.2006 pe numele lui, de pe urma autorului.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probatoriului administrat în cauză, respectiv raportul de expertiză tehnică și completarea acestuia efectuate de expert, schița terenului situat în /1 din caietul de punere în posesie, schița de amplasament a parcelei 9, proces verbal încheiat la data de 18.02.2008 de către Comisia fiscală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit că, în fapt, recurenta reclamantă posedă terenul în altă modalitate decât cea care rezultă din cuprinsul titlului de proprietate, schiței de amplasament și hărții cadastrale a localității.
Susținerile recurentei referitoare la faptul că terenul în litigiu ar avea alte dimensiuni decât cele stabilite prin schița de amplasament, respectiv lungime de 142 și lățime de 26, arătând că în această modalitate a fost pus în posesie autorul său, sunt contrazise de vecinătățile stabilite în titlul de proprietate, registrul agricol din 1991, constatările expertului în raport de cadastrală a localității, probe potrivit cărora lățimea terenului este de 13,4, iar lungimea terenului este de 276 între punctele cardinale N- Faptul că din măsurători a reieșit că lungimea terenului este de 306, respectiv 308 și că în fapt, recurenta posedă o suprafață mai mare de teren, este un aspect ce excede analizei instanței, o problemă de legalitate a titlului de proprietate care nu face obiectul prezentei cauze. Întocmirea schiței de amplasament se realizează în raport de mențiunile titlului de proprietate cu privire la dimensiuni și vecinătăți și de cuprinsul documentelor ce atestă punerea în posesie, eventualele erori cu privire la suprafața de teren ce face obiectul titlului neputând fi corectate în prezenta cauză.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat în mod corect că schița parcelară întocmită de pârâtă s-a efectuat potrivit titlului de proprietate unde este indicată la vecinătatea DE 1394/1. În ipoteza în care dimensiunile terenului ar fi cele indicate de reclamantă și care corespund posesiei exercitate de reclamantă, respectiv terenul cuprins între punctele 3-4-5-6-7-8-9-3 evidențiate de expert în schița anexă la raportul de expertiză, parcela nu s-ar mai învecina cu drumul indicat în titlul de proprietate. Determinarea vecinătăților prin raportare la titlurile de proprietate eliberate altor persoane, așa cum invocă recurenta, nu duce la dezlegarea pricinii, întrucât, ceea ce este relevant pentru mențiunile schiței a cărei eliberare o solicită sunt vecinătățile indicate în propriul titlu de proprietate, care face dovadă până la eventuala desființare de către instanță.
Din considerentele expuse, Curtea apreciază că sentința recurată este legală și temeinică, urmând ca în conformitate cu art.304 pct.9 și art.312 alin.1 Cod Procedură Civilă să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței numărul 781 din data de 08 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL ORAȘULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
/2ex/ 20 Ianuarie 2010
Fond
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Carmina Mitru, Teodora Bănescu
