Obligația de a face. Decizia 576/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--03.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.576
Ședința publică din 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A împotriva sentinței civile nr.814/04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată Societatea Agricolă H și pârâtul intimat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantă avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată a sosit la dosar, prin registratura instanței, răspuns din partea Tribunalul Arad prin care se învederează faptul că litigiul a fost soluționat fără ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie considerat pârât, instanța nepronunțându-se față de acesta și prin urmare nu i se comunică sentința.
Instanța, din oficiu, pune în discuție nepronunțarea instanței și față de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pârât care a fost citat.
Reprezentantul reclamantei lasă soluția la aprecierea instanței. Solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar, în cuantum de 500 lei.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.814/4.11.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantei Societatea Agricolă H formulată împotriva pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A și a obligat pârâta să trimită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale documentația pentru despăgubiri la cultura de pentru suprafața de 150 hectare pentru anul 2007 și a obligat pârâta la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Din documentația aflată la dosarul cauzei s-a reținut că în urma secetei prelungite care a început în toamna anului 2006 și s-a prelungit și în vara anului 2007, au fost afectate culturile de în mai multe zone ale țării, între care și zona III, ce cuprinde alături de alte județe și Aradul, fiind inclusă în această zonă și unitatea reclamantă.
După intrarea în vigoare a Hotărârii nr. 636 din 20 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 419 din 22 iunie 2007, reclamanta a înștiințat autoritățile locale de calamitatea produsă asupra culturii de însămânțată pe 150 hectare, astfel că s-a și constituit comisia pentru efectuarea constatărilor. La scurtă vreme, reclamanta a și început recoltatul culturii de, prilej ce a determinat încheierea procesului verbal de constatare și evaluare a pagubelor din 7 iulie 2007, care a stabilit situația culturii, cheltuielile efectuate până la producerea daunei, precum și valoarea despăgubirilor (filele 14-16 dosar).
Împreună cu alte documente, între care devizul tehnologic pentru cultura de, polița de asigurare și declarația anexă, reclamanta s-a adresat Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A cu solicitarea de a înainta dosarul pentru despăgubire Ministerului Agriculturii.
Pârâta a comunicat la data de 31 iulie 2007 reclamantei, refuzul de a constitui și înainta dosarul ministerului, întrucât solicitarea nu se încadrează în prevederile legale în vigoare și a fost respins, întrucât lipsește constatarea preliminară a pagubelor.
Procedura pârâtei este nelegală, întrucât nu are competența de a respinge solicitările producătorilor agricoli de acordarea a despăgubirilor pentru calamități e, o astfel de competență nefiindu-i dată prin nici o dispoziție din Legea nr. 381/2002 și nici prin Ordinul nr. 419/2002. Singurele competențe care i se dau pârâtei sunt cele de primire a dosarului cu privire la constatarea pagubelor, examinarea documentelor, verificarea și centralizarea lor, precum și întocmirea unui centralizator care se transmite atât ministerului cât și prefecturii județului. În mod expres art. 15 alin. 1 din Ordinul nr. 419/2002, prevede că direcțiile generale pentru agricultură au obligația preluării, verificării și centralizării actelor de constatare pentru stabilirea sumelor necesare acordării despăgubirilor.
2 al aceluiași articol, dă în competența Ministerului Agriculturii atât verificarea documentațiilor de constatare a calamităților, cât și aprobarea sumelor cuvenite pentru despăgubirea producătorilor agricoli, pe care le individualizează pe județe și le comunică direcțiilor agricole județene.
Pârâta a neglijat prin refuzul său și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 636 din 20 iunie 2007, care, prin art. 1 declarat stare de calamitate ă în agricultură, zonele în care culturile de câmp însămânțate în toamna anului 2006 au fost afectate de seceta excesivă, persistentă în timp din perioada 2006 - 2007 și care afectează terenurile neirigate, stabilind că sunt afectate de acest fenomen, în art. 2, între alte culturi și cea de, în toate cele 4 zone geografice ale țării, inclusiv în zona III ce include și județul
Potrivit acestui act normativ cu forță superioară Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 419/2002, numai procedura de calcul și de acordare a despăgubirilor aferente calamităților e în agricultură era aplicabilă pentru acordarea despăgubirilor în anul 2007, din reglementările stabilite prin legea nr. 381/2002 și Ordinul nr. 419/2002, art. 3 din hotărâre netrimițând și la dispozițiile legale din cele 2 acte normative cu privire la constatarea preliminară a pagubelor reglementată de art. 12 din Ordinul nr. 419/2002 situat în capitolul 3 "constatarea și evaluarea pagubelor produse de calamități e". Concluzia este rațională, întrucât însăși Hotărârea nr. 636/2007 declară calamitată cultura de în județul A și stabilește valoarea despăgubirii maxime care se acordă pe unitatea de suprafață la, de 750 lei/hectar, astfel că nu mai era necesară urmarea întregii proceduri de drept comun, care include și o constatare preliminară a pagubelor și cheltuielilor efectuate la data producerii fenomenului, însăși Hotărârea nr. 636 declarând fenomenul "secetă excesivă, persistentă în timp, din perioada 2006- 2007".
Cu greu se poate imagina că la acordarea acestei despăgubiri hotărâtă de Guvernul României, ar fi necesar o procedură birocratică de constatare preliminară a culturii de afectată parțial "la data producerii fenomenului", câtă vreme este vorba despre un fenomen declarat de însăși hotărâre, excesiv și persistent în timp.
În aceste condiții, s-a admis acțiunea reclamantei, urmând ca pârâta să fie obligată să primească documentația reclamantei și potrivit competențelor sale exclusive, să o verifice formal și să o înainteze Ministerului Agriculturii, singurul îndreptățit să o verifice și să o aprobe în condițiile prevăzute de art. 15 alin. 2 din Ordinul nr. 419/2002.
Potrivit art. 3 alin. 2 și 3 din HG nr.636/2007, documentația trebuie să cuprindă și procesul verbal de recoltare, precum și calculul gradului de dăunare, pârâta răspunzând de veridicitatea, autenticitatea și realitatea datelor înscrise în acestea, precum și a celorlalte documente însoțitoare, dar neavând competența să respingă primirea dosarului și nici să refuze înaintarea lui către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A, criticând-o pentru nelegalitate.
Din oficiu, Curtea a pus în discuția părților nepronunțarea instanței și față de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a figurat ca pârât în cauză.
Asupra acestei chestiuni, Curtea observă că reclamanta Societatea Agricolă Hap romovat prezenta acțiune în justiție îndreptată împotriva a doi pârâți, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cu toate că acest din urmă pârât a fost citat la toate termenele de judecată și a formulat propriile apărări în cauză prin întâmpinarea depusă la termenul din 19 martie 2008 (filele 51-54 dosar fond), cu ocazia pronunțării sentinței civile nr.814/4.11.2008, Tribunalul Arada omis să se pronunțe în dispozitivul sentinței și cu privire la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, încălcând în acest fel principiul contradictorialității specific procesului civil.
În raport de cele de mai sus, se impune admiterea recursului, potrivit art.312 alin.5 Cod procedură civilă, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului spre rejudecarea aceleiași instanțe de judecată pentru a se pronunța în contradictoriu și cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală A, împotriva sentinței civile nr.814/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 15.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. 18.05.2009
tehnored. - 18.05.2009; 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Răzvan Pătru