Obligația de a face. Sentința 599/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 599/CA
Ședința publică din data de 02 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
S-a luat în examinarea acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - domiciliată în comuna,-, județul C, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, având ca obiect Legea 9/1998.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru reclamantă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 depusă la dosar (fila 5), lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei prin care grefierul evidențiază părțile, modul îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că acțiunea este motivată și scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei precizări în completarea capătului 2 al cererii introductive, solicitând:
- în principal, obligarea pârâtei la plata către reclamantă a smei de 6719,56 lei, reprezentând compensații ce i se cuvin în baza Legii nr.9/1998;
- în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea deciziei de plată în favoarea rclamantei pentru suma de 6.719,56 lei, reprezentând compensații ce i se cuvin în baza Legii nr.9/1998.
Curtea pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța în soluționarea cauzei, ca instanță de contencios administrativ în primă instanță.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției ca nefondată motivat de faptul că pârâtul se încadrează în categoria autorităților și instituțiilor centrale pentru a fi atrasă competența materială a curții de apel, potrivit Legii nr.554/2004.
Cunoaște practica Curții de apel, însă susține că printr-o interpretare corectă a legii, competența revine Curții de apel, iar legea nr.9/1998 nu instituie o competență generală a tribunalului.
În situația în care excepția va fi respinsă, solicită comunicarea precizărilor către pârâtă, cât și citarea acesteia cu mențiunea de a depune documentația ce a stat la baza ordinului emis.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra cauzei în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 16.11.2009 și înregistrată sub nr.1595/36/16.11.2009 la Curtea de Apel Constanta, astfel cum aceasta a fost precizată, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 ca, reținând nesoluționarea de către pârâtă, în termen legal, a cererii sale privind plata compensațiilor ce i se cuvin în baza legii nr.9/1998, să se dispună:
1. a)În principal, obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 6.719,56 lei, reprezentând compensații ce i se cuvin în baza Legii nr.9/1998;
b)În subsidiar,să oblige pârâta la emiterea unei decizii de plată în favoarea reclamantei pentru suma de 6.719,56 lei, reprezentând compensații ce i se cuvin în baza Legii nr.9/1998;
2. să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.9/1998 de pe urma defunctului, astfel cum rezultă din Hotărârea nr.3029/8.11.2006 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998 C, validată prin Decizia nr.10/2007 a, prin care s-au acordat compensații în valoare de 268.782.560 lei în favoarea reclamantei și a surorii acesteia -.
Întrucât sora reclamantei a refuzat să participe la operațiunile de încasare a banilor, reclamanta a formulat cerere de ieșire din indiviziune cu privire la suma de bani pe calea dreptului comun, cauză în care au intervenit încă doi moștenitori ai defunctului, respectiv numiții și. Prin sentința civilă nr.3596/2008, rămasă irevocabilă, s-a dispus împărțirea sumei în cote de, respectiv câte 6.719,56 lei pentru fiecare.
A susținut reclamanta că, deși s-a adresat pârâtei cu cerere privind plata despăgubirii, aceasta a refuzat arătând prin adresa nr.9179/18.06.2009 că sentința civilă nr.3596/2008 emisă de Judecătoria Constanța nu îi este opozabilă și că este necesar să existe o hotărâre care să anuleze sau să modifice decizia nr.10/2007 a.
La termenul de judecată din 2.12.2009, instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel Constanța.
Analizând cauza sub aspectul competenței materiale a instanței, în conformitate cu disp. art.137, 158 și 159 pct.2 Cod de procedură civilă, Curtea reține că obiectul cererii de chemare în judecată vizează nepunerea în executare a unui act administrativ care, conform art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004 este asimilată refuzului nejustificat de a soluționa o cerere.
În ceea ce privește competența materială a instanței, Curtea reține că potrivit art. 6 alin (7) din OUG nr.25/18.04.2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului " Prin decizie, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care coordonează aplicareaLegii nr. 9/1998și aLegii nr. 290/2003, dispune plata despăgubirilor acordate în conformitate cu aceste legi, stabilite prin hotărâri ale comisiilor județene, respectiv ale comisiei municipiului - Deciziile de plată prin care se modifică hotărârile inițiale, deciziile de invalidare și cele prin care se soluționează contestațiile se comunică beneficiarilor și pot fi atacate în termen de 30 de zile la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul. În baza deciziei de plată sau a hotărârii judecătorești definitive, Direcția economică din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților efectuează plata compensațiilor bănești."
De asemenea, art.35^2 alin.6 din HG nr.753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940 astfel cum a fost modificată prin HG nr.1277/2007 prevede că "Deciziile se comunică petenților și comisiilor județene sau a municipiului B și pot fi atacate în termen de 30 de zile la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază petentul."
Din dispozițiile arătate rezultă că, prin instituirea competenței tribunalului - secția de contencios administrativ, norma specială derogă de la regulile generale stabilite atât prin art.3 pct.1 Cod de procedură civilă și prin art.10 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, care prevăd în cazul actelor autorităților și instituțiilor centrale o competență în primă instanță în favoarea curții de apel.
Se constată că actele normative enunțate nu cuprind dispoziții exprese cu privire la competența de soluționare a cererilor prin care, partea, nemulțumită de întârzierea nejustificată a autorității centrale de a pune în executare deciziile de plată, solicită obligarea acesteia la îndeplinirea obligațiilor asumate prin actele administrative emise.
Însă, aplicând regula de interpretare prin analogie și având în vedere că intenția legiuitorului este de a asigura o competență unitară de soluționare a cauzelor generate de Legea nr.9/1998, Curtea apreciază că și în cazul cererii de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata compensațiilor bănești competența de soluționare aparține tribunalului.
Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză competența materială aparține secției de contencios administrativ a Tribunalului Constanța, urmează a admite excepția invocată din oficiu și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța.
Declină competența de soluționare a cauzeiprivind pe reclamanta - domiciliată în comuna,-, județul C, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998, cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, având ca obiect Legea 9/1998, în favoarea Tribunalului Constanța - secția contencios-administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 02 decembrie 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
red. hot. Jud.
4 ex/18.12.2009
Emis 2 com./18.12.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma