Obligația de a face. Sentința 711/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 711/2008

Ședința publică de la 13 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, raportat la obiectul dedus judecății, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cauze și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 4 august 2008, reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată să emită decizie de soluționare a notificării înregistrate sub nr. CD/16580/02.11.2007 sub sancțiunea aplicării unei amenzi de 200 lei/zi de întârziere precum și obligarea pârâtei la plata de daune materiale pentru ultimii 3 ani echivalente cu contravaloarea chiriei medii anuale pentru imobilele în litigiu, precum și la plata de daune morale de 200.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au arătat că prin notificarea menționată anterior au solicitat pârâtei, în temeiul Legii nr. 10/2001 acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele situate în mun. S M,-, teren și construcții, imobile care au fost preluate abuziv de la antecesorii reclamanților și care ulterior au făcut obiectul privatizării, intrând cu acest titlu în patrimoniul ""

Au mai arătat reclamanții că cererea este justificată și de faptul că atât unitatea deținătoare a bunurilor, cât și Primăria Municipiului S M și-au declinat reciproc competența și modul de acordare a despăgubirilor.

Pârâta, prin întâmpinare ( 40) a invocat excepția lipsei competenței materiale de soluționare a cauzei în primă instanță de către Curtea de Apel, arătând că fiind incidente dispozițiile Legii nr. 10/2000, în condițiile art. 26 alin. 3 din acest act normativ, competența de soluționare aparține secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau al entității investite cu soluționarea notificării, fiind competent deci Tribunalul București - Secție civilă.

Pârâta a formulat apărări și pe fondul cauzei care nu mai sunt însă necesar a fi enunțate, deoarece la termenul din 6 2008, instanța a rămas în pronunțare pe excepție de necompetență invocată.

Din actele și lucrările dosarului, în vederea soluționării excepției invocate, Curtea a constatat următoarele:

Reclamanții au adresat pârâtei o notificare întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, solicitându-i acesteia să emită decizie pentru acordarea de măsuri reparatorii în compensare pentru imobilele situate în mun. S M,-, constând în teren în suprafață de 10.522 mp. și construcțiile existente pe acest teren evidențiate în cărțile funciare, imobile care în prezent sunt deținute de către O urmare a privatizării ( 5).

Reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, cât și pe cele ale Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ( 4).

Analizând demersul judiciar al reclamanților sub aspectul condițiilor de admisibilitate ale unei cereri de chemare în judecată, respectiv al interesului, Curtea observă că scopul urmărit de reclamanți este de a obține o decizie în soluționare notificării de la entitatea investită cu soluționarea notificării, în condițiile art. 25 din Legea nr. 10/2001.

În prezenta cauză, pârâta a fost chemată în judecată nu ca autoritate publică cu competență în domeniul în care a fost investită se exercite puterea publică, respectiv valorificarea activelor statului, ci în condițiile art. 25 din Legea nr. 10/2001, ca unitate investită să soluționeze notificări adresate de către solicitanți în baza Legii nr. 10/2001.

Reclamanții au indicat totuși dispozițiile Legii nr. 554/2004, dar, în același timp, așa cum s-a arătat anterior, s-a indicat și Legea nr. 10/2001 ca temei al cererii și din conținutul acesteia rezultă că atât interesul cât și cauza ce a generat acțiunea de față sunt întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

În consecință, în temeiul art. 158.pr.civ. în considerare dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului mun. B - Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Declină competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în S M, str. -, nr. 7. jud. M, la av., în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1,- - 11, în favoarea Tribunalului Municipiului B - Secția Civilă.

Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 13 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red.

Dact./6 ex./18.11.2008.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Sentința 711/2008. Curtea de Apel Cluj