Obligația de a face. Sentința 745/2008. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 745/2008

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Rodica Filip

GREFIER: - -

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul MUNICIPIUL C-N prin PRIMAR, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C având ca obiect obligația de a face.

La data de 26.11.2008 se înregistrează de către pârâtul Serviciul de Telecomunicații Speciale înscrisuri în dovedirea cererii privind acordarea de cheltuieli de judecată.

De asemenea, la data de 27.11.2008 se înregistrează, atât din partea pârâtei Instituția Prefectului Județului C, cât și din partea pârâtului Secretariatul General al Guvernului, concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

CURTEA:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 21 iulie 2008 și extinsă ulterior, reclamantul Municipiul C-N a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Secretariatul General al guvernului Palatul în calitate de reprezentant al Guvernului și pentru institutul Național de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale Ministerul Afacerilor Externne, Ministerul Economiei și Finanțelor, Instituția Prefectului C solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 231.187,25 lei reprezentând cheltuieli de amenajare corespunzătoare a secțiilor de votare din municipiul C-N, în vederea desfășurării referendumului național din data de 25 noiembrie 2007.

În motivarea acțiunii introductive a relevat că pentru buna desfășurare a referendumului din 25.11.2008 a fost necesară amenajarea celor 169 de secții de votare din municipiul C-N, scop în care s-au efectuat lucrări de confecționare, reparare și amplasare a panourilor cu numărul de secție, a panourilor de afișaj electoral, a săgeților indicatoare, confecționarea și repararea cabinelor de vot și a urnelor, montarea, demontarea și transportul acestora, precum și dotarea secțiilor de vot cu telefoane, lucrări pentru care nu s-au alocat sumele necesare de la bugetul de stat.

Prin adresele nr. 69315/414.11.04.2008 și nr. 91711/414/21.05.2008 reclamanta solicitat plata sumei reprezentând cheltuieli de amenajare însă nici una dintre acestea nu a dat curs solicitării.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din nr.HG 1327/2007, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor din 25 noiembrie 2007 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică și al Ministerului Afacerilor Externe.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive.

În susținerea poziției sale procesuale Ministerul Economiei și Finanțelor a relevat că sumele necesare organizării referendumului din 25.11.2007 au fost alocate din fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului Ministerului Administrației și Internelor fiind virate instituțiilor prefectului, singurul rol al Ministerului Economiei și Finanțelor în această procedură fiind acela de a introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor HG nr. 1327/2007 în structura bugetului de stat pe anul 2007 și în structura bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică al Ministerului Afacerilor Externe, al Autorității Electorale Permanente, precum și al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul ecretariatul General al Guvernului, solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive.

n susținerea poziției sale procesuale a relevat că din modul în care este formulată cererea introductivă de instanță reiese că obiectul solicitării constă în acordarea unei sume care constituie contravaloarea cheltuielilor întreprinse de unitatea administrativ - teritorială, cu ocazia desfășurării referendumullui național din noiembrie 2007. De altfel, chiar reclamantul precizează că pretenția sa concretă se raportează la cheltuieli întreprinse cu amenajarea corespunzătoare a spațiilor de vot Secretariatul General al Guvernului nu poate avea calitate procesuală pasivă, nu poate fi obligat la plata sumei pretinse de reclamant, nici în nume propriu, nici în solidar cu ceilalți pârâți, întrucât nu sunt solicitate și probate despăgubiri corespunzătoare unor cheltuieli acoperite din bugetul acestei entități din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Instanța de judecată, fiind interesată în pronunțarea unei soluții legale și temeinice, are obligația să verifice calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.

Astfel, în cauză, rezultă că reclamantul trebuie să-și poată obține recunoașterea sau realizarea dreptului pretins în contradictoriu cu persoana chemată în judecată sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport de dreptul reclamantului (a da, a face sau a nu face).

Reclamantul nu doar că nu justifică prezența în cauză a Secretariatului General al Guvernului, prin indicarea concretă a tipului de activitate asupra cărei a se impune răspunderea despăgubirii, ci solicită și obligarea acestei entități la plata solidară a sumei precizate, fără a face dovada efectuării cheltuielilor pretinse.

De altfel, chiar dacă s-ar admite, contrar dispozițiilor legale, motivarea formală a reclamantului, potrivit căreia răspunderea Secretariatului General al Guvernului poate fi angajată în condițiile dreptului comun, regula generală în materia obligațiilor este aceea a divizibilității, solidaritatea apărând ca o excepție și trebuie să fie întotdeauna expresă, iar nu prezumată (art. 1041 Cod civ).

Este evident, astfel, că Secretariatul General al Guvernului nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății - respectiv plata efectivă a sumei solicitate de reclamant, întrucât, potrivit prevederilor legale invocate, acesta este ordonator principal de credite exclusiv pentru activitățile prestate de Institutul Național de Statistică, nu pentru cele menționate de reclamant.

Astfel, această structură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului nu are competențe efective în aplicarea dispozițiilor legale în discuție, decât pentru o anumită categorie de acțiuni, cele invocate în speță revenind în sarcina exclusivă a autorităților administrației publice centrale și locale de specialitate. Prin urmare, reclamantul poate obține recunoașterea drepturilor sale doar în contradictoriu cu aceste autorități.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 405/2007 privind reorganizarea Secretariatului General al Guvernului, atribuțiile acestei structuri din aparatul de lucru al Guvernului sunt reglementate expres prin dispozițiile art. 3 ale acesteia.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Afacerilor Externe solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea poziției sale procesuale a relevat că în conformitate cu art. 17 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prin grija sunt organizate și dotate sediile secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, ca atare prin bugetul au fost asigurate de la bugetul de stat sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007, la secțiile de votare din străinătate.

In acest sens sunt și prevederile de la art. 5 alin. 12 și art. 8 din nr.HG 1327/2007 privind cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parrlamentului României, conform cărora se asigură din bugetul plata indemnizațiilor și a cheltuielilor de protocol pentru secțiile de votare din străinătate și transportul documentelor repartizate acestora.

În consecință, având în vedere că a suportat prin bugetul propriu organizarea și desfășurarea referendumului la secțiile de votare din străinătate, amenajarea secțiilor de votare din municipiul C nefăcând parte din acestea, solicită respingerea acțiunii formulată împotriva ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă.

În susținerea poziției sale procesuale a relevat că reclamantul a invocat ca temei al acțiunii formulate prevederile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

În această materie, orice persoană care se considera vătămată intr-un drept al său ori intr-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.

Reclamantul a invocat adresele nr. 69315/414/11.04.2008 și nr. 91711/414/21.05.2008, pe care nu le anexează însă cererii de chemare în judecată, astfel încât nu se poate ști cui au fost adresate și care a fost obiectul lor, motivând existența unui refuz nejustificat din partea pârâților în privința decontării sumei de 231.187,25 lei RON, cheltuită cu ocazia referendumului din 25.11.2007.

Față de obiectul acțiunii, reclamantul nu este în măsură să invoce o vătămare într-un drept sau interes legitim atât cât nu există un temei legal în baza căruia să solicite recunoașterea dreptului sau a interesului legitim.

În acest sens, nu poate fi reținută nici existența unui refuz nejustificat din partea autorităților pârâte, ci eventual a unui refuz întemeiat pe lipsa de temei legal în a da curs solicitării reclamantului.

În speță, nu sunt îndeplinite condițiile promovării unei acțiuni pe calea contenciosului administrativ, caracteristicile cererii formulată de reclamant fiind cele ale unei acțiuni în pretenții.

De asemenea, consideră că acțiunea reclamantului este inadmisibilă din perspectiva neîndeplinirii procedurii prealabile, prevăzute în materia contenciosului administrativ.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a se arată că reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată decontarea unor cheltuieli efectuate cu ocazia organizării referendumului național din 25.11 2007 ori alegerile s-au desfășurat in condițiile prevăzute prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

În temeiul art. 48 din lege, Guvernul României va stabili, prin hotărâre, alocarea fondurilor pentru tehnicile necesare în vederea pregătirii, organizării și desfășurării scrutinului, în termen de 10 zile de la data la care acesta a fost anunțat.

Potrivit art.61 din Legea nr.3/2000, cheltuielile precum organizarea și desfășurarea referendumului național se suportă din bugetul de stat.

În temeiul art.2 din HG nr.1325/2007, "Ministerul Economiei și Finanțelor va stabili modul de asigurare a mijloacelor materiale și financiare necesare pentru buna organizare și desfășurare referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României".

Potrivit prevederilor art.12 din HG nr.1327/2007, "Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în structura bugetului de stat pe anul 2007 și în volumul și structura bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative al Secretariatului General al guvernului, pentru Institutul Național de Statistică al serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și al Ministerului Afacerilor Externe".

Potrivit prevederilor art.1 din aceeași hotărâre, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului național din 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor parlamentului României se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituțiilor publice menționate anterior, acestea urmând a fi suplimentate în conformitate cu dispozițiile anexei la hotărâre, din Fodul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007.

Potrivit aceluiași text de lege MIRA "repartizează instituțiilor prefectului fondurile necesare pentru organizarea și desfășurarea referendumului", iar potrivit art.11 din hotărâre, "sumele alocate MIRA din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru desfășurarea procesului electoral se virează cu această destinație în bugetul fiecărei instituții a prefectului și structurilor ministerului cu atribuții în domeniu, iar decontarea cheltuielilor respective se efectuează cu respectarea prevederilor legale".

În conformitate cu prevederile art.10 din HG nr.1327/2007, " sumele puse la dispoziția MIRA -, neutilizate se restituie în vederea reîntregirii Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în termen de 30 de zile de la data publicării rezultatului referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Prin urmare la momentul actual MIRA nu mai dispune de fonduri pentru asigurarea cheltuielilor efectuate cu ocazia referendumului, sumele neutilizate fiind returnate, conform prevederilor legale invocate.

Având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor este structura abilitată prin lege să stabilească modul de asigurare a mijloacelor materiale și financiare necesare organizării și desfășurării referendumului s-a apreciat că acțiunea reclamantului este greșit îndreptată împotriva MIRA, cât și împotriva celorlalte structuri.

Arată totodată că nu există nici o prevedere legală care să stabilească în sarcina MIRA obligația de a repartiza fonduri autorităților publice locale și nici de a suporta cheltuielile efectuate de acestea, fondurile alocate MIRA având destinații clar reglementate prin actele normative în materie.

Prin actele normative anterior invocate, sunt reglementate clar atribuțiile fiecărei autorități în privința organizării și desfășurării referendumului din 25.11.2007, precum și obligația ordonatorilor de credite de a efectua cheltuieli în acest sens numai în cadrul bugetelor aprobate.

Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 4 din nr.HG 1327/2007, primarii aveau obligația de a utiliza bunurile materiale aflate în stare corespunzătoare, recuperate de la alegerile anterioare, în vederea reducerii cheltuielilor necesare desfășurării procesului electoral. Potrivit pct. 12 alin.3 din HG1327/2007, prefecții, președinții consiliilor județene și primarii aveau obligația de a asigura sediile, dotarea acestora și condiții corespunzătoare pentru funcționarea birourilor electorale de circumscripție județene și al municipiului

Este evident că legiuitorul a intenționat ca intervenția autorităților publice locale să contribuie la diminuarea cheltuielilor ocazionate de referendumului din 25 noiembrie 2007, și nu să împuternicească autoritățile publice locale să angajeze cheltuieli din bugete care nu le-au fost repartizate. Singura autoritate publică abilitată să efectueze astfel de cheltuieli era instituția prefectului, căreia i s-a alocat un buget în acest sens.

Potrivit art. 9 din hotărâre,"achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare bunei organizări și desfășurări a referendumului-se face de către fiecare autoritate contractantă responsabilă în condițiile prevederilor art. 122lit. e din Legea nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006."

Nu există nici o prevedere legală în materia referendumului din 25 noiembrie 2007 care să acorde dreptul primăriilor de a efectua cheltuielile necesare organizării și desfășurării procesului electoral și, cu atât mai mult, care să permită angajarea unor cheltuieli peste limita bugetului alocat cu această destinație județului C, respectiv Instituției Prefectului - Județul

Fondurile alocate Instituției Prefectului - Județului C au fost de 276.000 lei. RON pentru bunuri și servicii, suma cheltuită în totalitate.

Suma pretinsă de reclamant, de 231.187,25 lei, acoperă aproape toată suma alocată întregului județ la acest capitol de cheltuieli.

Nici o altă primărie din județul C nu a solicitat fonduri pentru amenajarea și dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare, cea ce denotă că au dat o interpretare corectă și unitară aplicării actelor normative care reglementau organizarea și desfășurarea referendumului din 25.11.2007.

Prin cererea de chemare în garanție, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la suplimentarea bugetului său cu suma de bani pretinsă de reclamant, întemeiat pe dispozițiile art.61 din Legea nr.3/2000, art.2, 10 și 12 din HG nr.1327/2007.

În motivarea cererii incidentale a relevat că la momentul actual Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu mai dispune de fonduri, sumele puse la dispoziția sa fiind restituite în vederea reîntregirii fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului așa încât, ținând seama de faptul că bugetul de stat este gestionat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în ipoteza admiterii acțiunii chematul în garanție va trebui să vireze Ministerului Internelor și Reformei Administrative sumele necesare efectuării acestor plăți.

Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție, întemeiat pe aceea că această cerere constituie o modalitate de extindere a cadrului procesual față de alte persoane decât cele ce au avut calitatea de părți originare, în speță Ministerul Economiei și Finanțelor fiind inițial chemat în judecată de către reclamant, în calitate de pârât.

Totodată, a învederat că între reclamant, pârâți și chematul în garanție nu există raporturi juridice.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Instituția Prefectului, solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive raportat la competențele concrete ale Instituției Prefectului Județului C referitoare la gestionarea fondurilor bănești destinate proceselor electorale aferente anului 2007.

În acest sens se arată că potrivit art.1 alin.1 și 3 din HG nr.1327/2007 privind cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României: "(1) sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale și al Ministerului Afacerilor Externe. Ministerul Internelor și Reformei Administrative repartizează instituțiilor prefectului fondurile necesare pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României".

De asemenea, potrivit art. 10 din același act normativ: "Sumele neutilizate puse la dispoziția Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, respectiva Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică se restituie în vederea reîntregirii Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării rezultatului referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea 1".

Astfel, constată că Instituția Prefectului Județului C nu este decât un simplu intermediar în ceea ce privește gestionarea fondurilor bănești destinate proceselor electorale aferente anului 2007. De altfel, prefectul nu este decât ordonator tertiar de credite. Or, potrivit art. 21 alin. 3 din Legea 500/2002 - legea finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare: "Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale".

Pe fondul cauzei, arătă că pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din 25 noiembrie 2007 Instituția Prefectului Județului Cab eneficiat la capitolul cheltuieli materiale de un buget în sumă de 276.000 lei, reprezentând capitolul cheltuieli cu materiale pentru organizarea acestor alegeri la nivelul întregului județ.

Astfel consideră că suma solicitată de reclamant este de 231.187, 25 lei, sumă care depășește cu mult dublul sumei acordate pentru întreg județul la acest capitol de cheltuieli, astfel încât apreciază pretențiile acestuia ca fiind nejustificate.

Potrivit art.4 din nr.HG 1327/2007 privind cheltuielile necesare pentru

pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României: "Pentru reducerea cheltuielilor necesare desfășurării procesului electoral, primarii vor utiliza bunurile materiale aflate în stare corespunzătoare recuperate de la alegerile anterioare".

Potrivit prevederilor nr.HG 1326/2007 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, la punctul 6 din acest program se specifică faptul că primarii aveau obligația asigurării sediilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, dotarea și amenajarea corespunzătoare ale acestora cu sprijinul prefecți lor. Considerăm că sprijinul prefecților se referă în special la asigurarea unor locații corespunzătoare pentru sediile secțiilor de votare (preponderent în unități de învățământ) prin implicarea Inspectoratului Școlar Județean C, instituție aflată sub autoritatea Prefectului Judetului.

Se mai arată faptul că nici o altă primărie din județ nu a solicitat fonduri pentru recuperarea sumelor avansate de autoritățile administrației publice locale pentru amenajarea și dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare, ceea ce denotă faptul că au avut o interpretare corectă și unitară a aplicării actelor normative care reglementau organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, asumându-și în mod direct obligațiile legale ce le reveneau în acest context.

Instituția Prefectului Județului Caa sigurat decontarea integrală a tuturor cheltuielilor generate de desfășurarea procesului electoral, în condițiile respectării actelor normative specifice și în limita bugetului alocat pentru referendumul din data de 25.11.2007. În acest sens sunt și prevederile cuprinse în Legea nr. 500/2002 -legea finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 3 alin. 2 din acest act normativ: "Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice, programelor, acțiunilor, obiectivelor și sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări, și vor fi angajate și folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare". De asemenea, potrivit art. 4 alin. 2-4 din aceeași lege:,2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (4) Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii".

Și art. 14 din Legea nr. 500/2002 - legea finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare prevede că:,(2) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajata și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuială".

Astfel, arată că solicitările financiare ale primarului Municipiului ClujN pentru decontarea cheltuielilor ocazionate de acest proces electoral sunt neîntemeiate, dotarea și amenajarea secțiilor de votare aflându-se în responsabilitatea autorităților administrației publice locale.

Prin întâmpinarea formulată Serviciul de Telecomunicații Speciale a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj, excepția necompetenței materiale, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii introductive ca neîntemeiată.

În susținerea poziției sale procesuale a relevat că în conformitate cu prevederile art. 5 Cod proc.civ. cererea de chemare în judecată se face la instanța domiciliului pârâtului. Totodată, a arătat că Judecătoria Sectorului VI B, ca instanță civilă, are competență de atribuțiune în prezenta pricină.

În ceea ce privește lipsa calității sale procesuale pasive a arătat că sumele de bani de la bugetul de stat alocate pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale, erau destinate strict asigurării schimbului de informații cu autoritățile cu responsabilități similare din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielilor necesare tipăririi dovezilor alegătorilor comunitari, precum și cele privind comunicările prin corespondență și telefonice.

Sumele alocate acestei instituții prin nr. 1327/2007 au fost repartizate strict pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare asigurării comunicațiilor în concordanță cu atribuțiile consfințite prin Legea de organizare și funcționare a instituției.

Bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale a fost suplimentat cu suma de 810.000 lei pentru închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice și conexiunilor locale de comunicație de date în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială și de comunicați ide date necesare Biroului Electoral Central și Birourilor Electorale de Circumscripție.

În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios a susținut că reclamanta a efectuat cheltuielile ocazionate de organizarea acestor alegeri în concordanță și având ca bază propriul buget anual aprobat, context în care pretențiile sale sunt nejustificate.

Deliberând asupra prezentei acțiuni, prin prisma probațiunii administrate în cauză, Curtea reține următoarele:

Dezlegarea excepțiilor de ordine publică invocate de părțile litigante a fost considerată ca fiind indisolubil legată de lămurirea cadrului procesual din perspectiva obiectului și cauzei pe care s-a fundamentat acțiunea exercitată de reclamant deoarece încadrarea juridică - în limitele învestirii instanței - revine acesteia după ce acest element a fost pus în discuția părților.

Întrucât principala apărare exprimată a fost aceea a inadmisibilității acțiunii exercitate de reclamant pe temeiul Legii contenciosului administrativ și reținându-se totodată că au fost opuse drept apărări subsidiare excepțiile de ordine publică vizând necompetența materială și teritorială a acestei instanțe, Curtea a considerat că trebuie să lămurească cu respectarea principiului contradictorialității care este obiectul și cauza juridică pe care s-a fundamentat demersul inițiat de reclamant.

Chiar dacă reclamantul a afirmat inițial sumar motivele de fapt și de drept ale cererii sale, aceste motive au permis fixarea cadrului procesual și prefigurarea fondului acestuia.

Prin dezvoltarea considerentelor de fapt și de drept făcută ulterior, reclamantul a individualizat exact textele de lege și a indicat principiile de drept pe care s-a fundamentat cererea sa ( 95-100).

Aceste precizări au permis pârâților să-și justifice excepțiile și apărările formulate în legătură cu raportul juridic litigios.

În acest context, Curtea apreciază că două dintre principiile fundamentale ale procesului civil, și anume principiul disponibilității și principiul contradictorialității au fost respectate.

În ședința publică din 12 noiembrie 2008 Curtea a pus în discuția părților excepțiile de ordine publică invocate de pârâte în ordinea statornicită de regulile procesuale.

Soluționarea acestor excepții însă a presupus încadrarea juridică clară a pretențiilor deduse judecății.

Clarificarea acestui aspect însă a însemnat o analiză a motivelor de fapt și de drept prin prisma înscrisurilor existente la dosarul cauzei.

Curtea a constatat că demersul reclamantului se fundamentează pe dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 2 alin. 1 lit. a, h, i, o, r din același act normativ.

Totodată, Curtea a reținut că pretențiile deduse judecății se întemeiază și pe dispozițiile art. 1 din HG nr. 1327/2007, demersul vizând procedura de execuție bugetară concluzionând că raportul juridic dedus judecății se circumscrie sferei contenciosului administrativ și din perspectiva prevederilor Legii nr. 500/2002.

Curtea a apreciat că reclamantul a exercitat acțiunea invocând vătămarea într-un drept al său, vătămare derivând din refuzul nejustificat exprimat de autoritățile pârâte de a rezolva cererea sa referitoare la acoperirea cheltuielilor pe care le-a efectuat în procesul referendumului, cheltuieli care în accepțiunea sa trebuiau să fie suportate din bugetul de stat.

Bugetul de stat este considerat atât o lege, cât și un act administrativ, așa încât, dat fiind faptul că litigiul se cantona în zona aferentă procedurii de execuție bugetară, instanța a considerat că materia litigioasă se circumscrie în mod evident sferei contenciosului administrativ.

Că este așa o dovedește pe deplin atât starea de fapt ce se desprinde din probatoriul cu înscrisuri, cât și normele juridice aplicabile în materia litigioasă din speță.

Curtea va expune pe larg considerentele de fapt și de drept pe care s-a fundamentat decizia sa.

În fapt, reclamantul a amenajat 169 de secții de votare în vederea bunei desfășurări a referendumului din 25 noiembrie 2007.

Prin conduita sa a urmărit aplicarea prevederilor HG nr. 1327/2007 iar prin adresa nr.79588/44/02.10.2007 reclamantul a informat Instituția Prefectului că necesarul financiar pentru municipiul C-N în vederea amenajării secțiilor de votare este de 400.000 lei cu TVA. S-a solicitat Instituției Prefectului să se comunice reclamantei procedura de plată a sumelor estimate ca și costuri și să se desemneze persoana abilitată din partea acestei instituții în comisia de evaluare a ofertelor.

Instituția Prefectului a rămas în pasivitate, necomunicând reclamantului poziția sa în ceea ce privește această solicitare, neexprimând un refuz în ceea ce privește faptul că aceste cheltuieli de amenajare a secțiilor de votare nu ar trebui finanțate din bugetul de stat și anume din fondul de rezervă al Guvernului pus la dispoziția MIRA și repartizat Instituției Prefectului Prin referatul întocmit sub nr. -/2007 s-a estimat că pentru amenajarea secțiilor de votare aferente desfășurării referendumului este necesară suma de 235.000 lei cu TVA (112).Referatul a fost însoțit de nota justificativă, fiind aprobat de ordonatorul de credite Primarul Municipiului C-N.

Autoritatea publică a întocmit caietul de sarcini, anunțul privind cererea de oferte în vederea atribuirii contractului la obiectivul "amenajarea secțiilor de votare în vederea organizării și desfășurării referendumului iar la 09.11.2007, prin Hotărârea nr. 711/2007 Consiliul Local al Municipiului C-N a aprobat avansarea din bugetul local a sumei 400.000 lei (cu TVA) pentru amenajarea corespunzătoare a secțiilor de votare din Municipiul C-N, în vederea desfășurării referendumului din 25.11.2007.

declarat câștigător a efectuat lucrările pentru pregătirea și amenajarea secțiilor de votare, așa cum rezultă din procesul-verbal nr. - din data de 06.12.2007 (117).

a realizat obiectul contractului de execuție nr.- din 14.11.2007 iar conform clauzelor contractuale suma a fost achitată executantului în baza situației de lucrări nr- și a facturii -/2008 ( 113-115).

pentru realizarea acțiunilor necesare referendumului național a fost publicat în 24 septembrie 2007, iar în vederea respectării acestui calendar, autoritățile publice locale au acționat prompt pentru a asigura organizarea în condiții de normalitate a referendumului din 25.11.2007, prin amenajarea celor 169 de secții de votare.

Aceste diligențe referitoare la dotarea și amenajarea secțiilor devotare au fost depuse de către autoritatea publică executivă și deliberativă a Municipiului C-

În ceea ce privește costurile acestor dotări s-a solicitat acordul și sprijinul Instituției Prefectului, care însă a rămas în pasivitate, necomunicând expres municipalității faptul că aceste costuri nu sunt în sarcina bugetului de stat, deși prin adresa nr. 79588/2007 Instituția Prefectului a fost informată cu privire la valoarea estimată a necesarului financiar (31).

Instituția Prefectului s-a limitat în a oferi sprijin doar în ceea ce privește asigurarea sediilor secțiilor de votare. Nu s-a manifestat în spiritul unei bune administrări și nici nu a uzat de prerogativele conferite de Legea nr. 340/2004 pentru a stopa într-un fel procedurile pe care municipalitatea intenționa să le demareze în vederea dotării și amenajării secțiilor de votare.

Deși trebuia să acționeze în sprijinul respectării principiilor legalității, imparțialității și obiectivității, a transparenței, eficienței și responsabilității, a lăsat autoritățile publice locale să demareze procedurile de achiziție și să avanseze necesarul financiar amenajării secțiilor de votare de la bugetul local, ca mai apoi să susțină că aceste operațiuni și costuri nu erau integrate în capitolul bugetar destinat organizării alegerilor.

Reprezentantul Guvernului în plan local, prin pasivitatea sa, a lăsat autorităților publice locale să înțeleagă că aceste demersuri se înscriu în limitele legale trasate de HG nr. 1327/2007 și astfel prin derularea cu operativitate a procedurilor de achiziție a beneficiat de îndeplinirea obiectivelor trasate prin HG nr. 1108/2007.

După efectuarea acestor cheltuieli și finalizarea cu succes a referendumului reclamantul s-a adresat Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Guvernului, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice, acoperirea costurilor reprezentând cheltuielile de amenajare a secțiilor de votare pentru referendumul din bugetul de stat, costuri avansate de la bugetul local în baza HCL nr. 711/2007 ( 31-33).

Ministerul Economiei și Finanțelor, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Externe, au comunicat refuzul în ceea ce privește alocarea acestei sume întemeiat pe aceea că cererea excede prerogativelor ce le-au fost recunoscute prin HG nr. 1327/2007 (34-35).

Guvernul României, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și Instituția Prefectului au exprimat apărări în cadrul prezentei proceduri privind fondul raportului juridic litigios, relevând că prin actul normativ invocat legiuitorul a intenționat ca autoritățile publice locale să contribuie la diminuarea cheltuielilor și nu la angajarea cheltuielilor bugetare care, de altfel, nu le-au fost repartizate.

În esență s-a susținut că nici o prevedere legală nu acorda dreptul primăriilor de a efectua cheltuieli peste limita bugetului alocat. S-a arătat că fondurile alocate Instituției Prefectului jud. C au fost de 2767.000 lei, sumă cheltuită în totalitate, reprezentând capitolul cheltuieli cu materiale pentru organizarea acestor alegeri la nivelul întregului județ, aceste apărări făcute pe fondul raportului juridic litigios și poziția constantă a autorităților implicate direct în procedura de execuție bugetară, care au continuat să susțină că interpretarea dată de reclamant prevederilor art. 1 din HG nr. 1327/2007, nu este în spiritul acestui act normativ, au format Curții concluzia că invocarea de către acestea a neîndeplinirii prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 constituie doar o apărare formală.

Pentru determinarea obiectului raportului juridic litigios, Curtea a considerat esențială și expunerea normelor legale care permit finalizarea acestei operațiuni juridice.

Conform prevederilor egii nr. 500/2002, art. 1, acest act normativ stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, precum și responsabilitățile instituțiilor publice implicate în procesul bugetar.

Dispozițiile prezentei legi se aplica în domeniul elaborării, aprobării, executării și raportarii: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor instituțiilor publice autonome, bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Potrivit art. 5 din același act normativ în cadrul legilor bugetare anuale se includ următoarele: legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat; legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Conform prevederilor art. 6, legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleași proceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.

Potrivit art. 14 alin. 1, 2, 3 cheltuielile bugetare au destinație precisa și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajata și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala. Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanța și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Conform art. 16 bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aproba astfel: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege.

În baza art. 17 din același act normativ parlamentul adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

Potrivit art. 18 alin. 1, 2, Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament. Guvernul asigura: elaborarea raportului privind situația macroeconomica pentru anul bugetar respectiv și proiectia acesteia în următorii 3 ani; elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege; exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz; supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție; utilizarea fondului de rezerva bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe baza de hotărâri.

În ceea ce privește rolul Ministerului Finanțelor Publice, art. 19 stipulează că în domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora; emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea; solicita rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice; aproba clasificatiile bugetare, precum și modificările acestora; analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor bugetare anuale; asigura monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației; avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandmurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare; stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite; blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite; dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externa acordată Guvernului României; colaborează cu Banca Naționala a României la elaborarea balanței de plati externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar; prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Naționala a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plati externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plati externe; participa, în numele statului, în țara și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale si, împreună cu Banca Naționala a României, în probleme financiare, valutare și de plati; îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale.

Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome; ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării; în cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi; conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.

Potrivit art. 21 alin. 1, 2, 3, 4 ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. 1, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. 1, creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Conform art. 2 alin 1 din Legea nr. 554/2004 în înțelesul acestei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

- persoana vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;

- autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public;

- sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

- act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;

- sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice;

- prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;

- contencios administrativ - activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;

- nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;

- refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane;

- este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

- plângere prealabilă - cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia;

- exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor;

- drept vătămat - orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;

- interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;

- interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;

2 al aceluiași articol asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Conform prevederilor art. 1 din HG nr. 1327/2007 sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică Serviciul de Telecomunicații Speciale și al Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 2 din Legea nr. 500/2002 prevede că în înțelesul acestei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

- angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate;

- execuție bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a plății cheltuielilor aprobate prin buget;

- lichidarea cheltuielilor - faza în procesul execuției bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica condițiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operațiunile respective;

Conform art. 18 alin. 2 din Legea nr. 500/2002 Guvernul asigura: utilizarea fondului de rezerva bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe baza de hotărâri.

Potrivit art. 30, alin. 1, 2, 3, 4, 5 din același act normativ în bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.

Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, după caz.

Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea inlaturarii efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

In cursul exercițiului bugetar Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.

Potrivit prevederilor art. 47 alin. 1-10 prin legile bugetare anuale se prevăd și se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol.

de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenta fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate, și se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o luna înainte de angajarea cheltuielilor.

Pe baza justificarilor corespunzătoare virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.

de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (5) și (6), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virari se efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de rectificare.

Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului.

Propunerile de virari de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesitați privind execuția, pana la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situația virarilor de credite bugetare aprobate conform alin. (5), potrivit instrucțiunilor aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.

În baza art. 52 din Legea nr. 500/2002 alin. 1-8 în procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Execuția bugetară se bazează pe principiul separarii atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituției publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost lichidate și ordonanțate potrivit prevederilor art. 24 și 25, după caz.

Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanțelor publice, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de pana la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile și limitele care se vor folosi în acest scop.

Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (7) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate pana la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituția publica care a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate. In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrărilor și serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publica se face cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și pana s-au recuperat.

Conform nr.HG 1108/2007, pct. 49, asigurarea sediilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, dotarea și amenajarea corespunzătoare a acestora se va face până cel mai târziu 14 noiembrie 2007 de către primării, cu sprijinul prefecților.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 340/2004 prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

Conform prevederilor art. 2 pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului. Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu. Prefectul este ordonator terțiar de credite.

În baza art. 5 din același act normativ activitatea prefectului se întemeiază pe principiile legalității, imparțialității și obiectivității; transparenței și liberului acces la informațiile de interes public; eficienței; responsabilității; profesionalizării; orientării către cetățean.

Potrivit art. 6 capacitatea juridică de drept public a instituției prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect.

Art. 7 stipulează că activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și din alte surse legal constituite.

Art. 19 prevede că în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale: asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului B, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice; acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul B, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului.

Conform art. 20 prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială și poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii.

Potrivit art. 25 pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul solicită instituțiilor publice și autorităților administrației publice locale documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod gratuit.

Art. 1 din Legea 90/2001 prevede că pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Conform art. 11 din același act normativ în realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii principale: exercita conducerea generala a administratiei publice; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, initiate cu respectarea Constitutiei, si le transmite Parlamentului, in termen de 60 de zile de la data solicitarii. Nerespectarea acestui termen echivaleaza cu sustinerea implicita a formei initiatorului; emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit Constitutiei; asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora.

Potrivit art. 22 Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecătorești. Secretariatul general al Guvernului asigura, prin aparatul propriu, continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură și stabilitate al guvernării.

De rezolvarea chestiunii privitoare la obiectul și cauza pretenției deduse judecății a depins atât soluționarea excepțiilor de ordine publică opuse de pârâți, cât și soluționarea fondului raportului juridic litigios.

O parte din excepțiile de ordine publică au fost tranșate în ședința publică din 12 noiembrie 2008, considerentele care au stat la baza acestor decizii regăsindu-se în încheierea civilă întocmită cu prilejul acestei ședințe.

Curtea a soluționat cu acea ocazie mai întâi excepția inadmisibilității, calificând care este materia litigioasă în cauză, apoi s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității, soluționând și excepția necompetenței teritoriale și materiale, excepții indisolubil legate de calificarea dată naturii juridice a pricinii.

A tranșat de asemenea și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul de Telecomunicații Speciale, unind cu fondul excepția lipsei calității procesule pasive invocată de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor și Instituția Prefectului.

A pus în discuție de asemenea, admisibilitatea cererii incidentale, statuând că, atât timp cât ea are caracter subsidiar pentru ipoteza în care excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor va fi admisă, această cerere incidentală trebuie considerată de principiu admisibilă.

Curtea a declarat acțiunea exercitată de reclamantă drept admisibilă, respingând excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, precum și excepția necompetenței sale materiale și teritoriale.

Pentru a decide în acest sens, a statuat că materia litigioasă se circumscrie sferei contenciosului administrativ întrucât reclamantul a invocat vătămarea într-un drept al său, derivând din prevederile art. 1, din HG nr. 1327/2007, a atacat refuzul nejustificat al autorităților publice pârâte de a rezolva o cerere referitoare la un drept al său, calitatea de autoritate publică a pârâților, așa cum a fost ea definită de Legea contenciosului administrativ, derivă din dispozițiile Legilor nr. 500/2002, 90/2001, 340/2004 care au fost evocate mai sus.

Reclamantul a reproșat autorităților publice pârâte că refuză nejustificat cererea referitoare la plata sumelor avansate de municipalitate pentru organizarea și amenajarea secțiilor de votare în cazul referendumului național din data de 25.11.2007, de la bugetul de stat.

Reclamantul a susținut că pârâții au exprimat explicit, cu exces de putere, voința lor de a nu rezolva cererea sa.

S-a susținut că exercitarea dreptului de apreciere al acestor autorități publice, în ceea ce privește cererea de restituire a sumei de 231.187,25 lei s-a făcut prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de legile mai sus evocate.

De asemenea, a relevat că demersul său se cantonează și prin aceea că promovând acțiunea a dezvăluit necesitatea apărării unui interes legitim public care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competenței autorității publice.

A arătat că acționând așa cum a făcut-o cu prilejul organizării referendumului a acționat în vederea satisfacerii nevoilor comunitare și pentru realizarea competenței autorităților publice locale implicate în procesul electoral, conform celor statuate de Legea nr. 373/2004, HG nr. 1108/2007, art. 5 din HG nr. 1327/2007.

A reproșat Guvernului, Ministerului Internelor și Reformei Administrative Instituției Prefectului, Ministerului Economiei și Finanțelor că nu au răspuns exigențelor prevăzute de art. 1, din HG nr. 1327/2007. A reproșat Instituției Prefectului că nu a acționat în vederea respectăriidispozițiilor Legii nr. 373/2004, art. 111, alin. 2 și HG nr. 1108/2007 pct. 49.

Toate aceste aspecte care țin și de fondul raportului juridic litigios, au condus Curtea la concluzia că materia litigioasă se cantonează în sfera contenciosului administrativ cu atât mai mult cu cât se mai punea în discuție o problemă legată de realizarea competențelor autorităților publice pârâte în materia procesului de execuție bugetară, care reglementează relațiile financiare vizând efectuarea cheltuielilor publice, iar soluționarea excepțiilor necompetenței teritoriale și materiale a fost consecința directă a calificării date naturii juridice a pricinii.

Prin raportare la prevederile art.8, art. 10 alin. 1 teza finală din Legea nr. 554/2004, coroborate cu prevederile art. 3 Cod proc.civ. Curtea a constatat competența sa materială în soluționarea cauzei, iar în baza dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat competența sa teritorială.

Dat fiind că acest litigiu avea în vedere problematica execuției bugetare nevizând taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel încât să se ridice problema delimitării competenței pe criteriul valorii, Curtea a apreciat că și prin acest ultim argument are competență de atribuțiune.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității fundamentată pe lipsa procedurii prealabile, și această excepție a fost apreciată drept nefondată întrucât recursul administrativ este cererea adresată unei autorități prin care se solicită luarea unor măsuri administrative cu privire la actul vătămător, anularea, modificarea sau admiterea unui act, atunci când acest lucru a fost refuzat de administrație.

În cazul refuzului administrativ ne aflăm în prezența unui litigiu în care se contestă o decizie explicită sau implicită a organului administrativ. Finalitatea recursului, fie că este grațios sau ierarhic o constituie revocarea, anularea actului administrativ vătămător.

Ca atare rcursul prealabil are ca scop protecția celui ce se consideră lezat și care are posibilitatea de a obține anularea actului printr-o procedură administrativă simplă și rapidă și întrucât în speță reclamantul a atacat refuzul nejustificat al autorităților publice implicate în procedură, procedura prevăzută de art. 7 alin. 1 nu trebuie urmată.

Reclamantul era îndreptățit să inițieze direct procedura judiciară pentru recunoașterea dreptului pretins, câtă vreme toate autoritățile publice implicate au exprimat în mod constant refuzul de a soluționa cererea sa pe considerentul că acesta nu poate opune și nu poate face dovada că a fost vătămat într-un drept recunoscut de lege.

Această apărare a fost considerată de C ca fiind exprimată fără legitimitate și având doar un caracter formal, atâta timp cât se reproșa și se reproșează titularului acțiunii faptul că nu a urmat o procedură care prin finalitatea sa s-ar fi dovedit în cele din urmă inutilă, neavând aptitudinea de a schimba poziția autorității lor implica în proces.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Serviciul de telecomunicații speciale a fost considerată drept fondată.

Înscrisurile existente la dosarul cauzei atestă fără putință de tăgadă că, cheltuielile pentru amenajarea secțiilor de votare nu au acoperit sfera cheltuielilor pentru care s-au acordat alocații bugetare Serviciului de Telecomunicații. Acest lucru rezultă fără putință de tăgadă din situația de lucrări anexată la filele 112-136.

Într-adevăr, pentru Serviciul de Telecomunicații au fost repartizate din fondul de rezervă al guvernului numai sume de bani destine achiziționării bunurilor și serviciilor necesare asigurării comunicațiilor, așa cu prevedeau dispozițiile din HG nr. 1327/2007.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, Curtea va constata că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză, din perspectiva prevederilor art. 17 alin. 3 al Legii nr. 33/2007, coroborat cu prevederile din HG nr. 1327/2007.

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost alocate sume pentru organizarea și dotarea secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, iar sumele pretinse nu au nici o legătură cu categoria acestor cheltuieli, fapt atestat de cuprinsul facturii fiscale anexată la fila 52.

Curtea va respinge însă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Instituția Prefectului Județului

Pentru a dispune în acest sens, va avea în vedere împrejurarea că în ceea ce privește Guvernul României, calitatea procesuală pasivă a acestei instituții derivă din prevederile art. 1 alin. 1 din HG nr. 1327/2007, art. 18 lit. e din Legea nr. 500/2002, art. 30 alin. 1, 2 și 3 din același act normativ, art. 2 pct. 6, 2, 24 și 33, art. 47 și art. 52 din Legea nr. 500/2002, raportat la art. 1 alin. 1, 2, 5 lit. e din Legea nr. 90/2001, art. 11 alin. 1 lit. a, h, l din Legea nr. 90/2001, art. 22 alin. 1, 2, art. 28 din Legea nr. 90/2001.

Secretariatul General al Guvernului face parte din aparatul de lucru al Guvernului și asigură derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice ale activității guvernului, precum și reprezentarea guvernului în fața instanțelor judecătorești.

Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului, și-a exprimat în mod clar poziția sa procesuală relevând că, cheltuielile pretinse a fi acoperite din bugetul de stat nu intră în categoria celor pentru care s-a suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică.

Curtea a constatat că Secretariatul General al Guvernului reprezintă în mod legal interesele autorității publice a puterii executive, în calitatea sa de aparat de lucru cu atribuțiile sale specifice stabilite prin art. 22 alin. 2 din Legea nr. 90/2001.

Este adevărat că Secretariatul General al Guvernului nu are calitate procesuală pasivă în nume propriu din perspectiva prevederilor HG nr. 1327/2007, nominalizarea sa în procedura judiciară fiind făcută însă și pentru reprezentarea intereselor autorității publice executive centrale și anume, Guvernul României.

În ceea ce privește calitate procesuală pasivă a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Curtea a considerat că această apărare nu poate fi primită.

Pârâtul Ministerului Internelor și Reformei Administrative are calitate procesuală pasivă din perspectiva prevederilor art. 1 și urm. din HG nr. 1327/2007, art. 34, art. 35 din Legea nr. 90/2001.

Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor derivă din prevederile HG nr. 1327/2007, coroborat cu prevederile Legii nr. 500/2002.

Și în procedura de rectificare ori elaborare a bugetului de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții și responsabilități procedând la verificarea fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Pe baza proiectelor de bugete ale ordonatorilor principali de credite, Ministerul Economiei și Finanțelor întocmește proiectul general al bugetului de stat, precum și proiectul privind propunerile de rectificare bugetară.

Aceste responsabilități cu caracter special și particularitățile procedurii de întocmire a bugetului de stat, modificarea cheltuielilor propuse de Ministere pe considerente ce țin de necesitatea menținerii echilibrului financiar, conferă legitimitate procesuală pasivă acestei instituții.

Instituția Prefectului Județului C are calitate procesuală pasivă în cauză din perspectiva dispozițiilor HG nr. 1108/2007 pct. 49, art. 1 alin. 1, art. 2, art. 5, art. 7, art. 11, art. 19 alin. 1 lit. a, din Legea nr. 340/2004.

În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios, Curtea consideră că pretențiile deduse judecății de către reclamant, în contradictoriu cu acești din urmă pârâți, sunt pe deplin justificate.

Reclamantul a susținut că pârâții au exprimat explicit, cu exces de putere, voința lor de a nu rezolva cererea reclamantei.

De asemenea, a relevat că demersul său se justifică și prin aceea că a dezvăluit necesitatea apărării unui interes legitim public care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competenței autorităților publice.

A reproșat Guvernului, Ministerului Internelor și Reformei Administrative Instituției Prefectului, Ministerului Economiei și Finanțelor că nu au răspuns exigențelor prevăzute de art. 1, și urm. din HG nr. 1327/2007. A reproșat Instituției Prefectului că nu a acționat în vederea respectării dispozițiilor Legii nr. 373/2004, art. 111, alin. 2 și HG nr. 1108/2007 pct. 49.

pentru realizarea acțiunilor necesare alegerii membrilor din România în Parlamentul European în anul 2007 fost publicat în 24 septembrie 2007.

În vederea respectării acestui calendar, autoritățile publice locale au acționat prompt pentru a asigura organizarea în condiții de normalitate a referendumului din 25.11.2007, prin amenajarea celor 169 de secții de votare.

Aceste diligențe referitoare la dotarea și amenajarea secțiilor devotare au fost depuse de către autoritatea publică executivă și deliberativă a Municipiului C-

În ceea ce privește costurile acestor dotări s-a solicitat acordul și sprijinul Instituției Prefectului, care însă a rămas în pasivitate, necomunicând expres municipalității faptul că aceste costuri nu sunt în sarcina bugetului de stat, deși prin adresa nr- Instituția Prefectului a fost informată cu privire la valoarea estimată a necesarului financiar.

După efectuarea acestor cheltuieli și finalizarea cu succes a referendumului reclamantul s-a adresat Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Guvernului, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice, acoperirea costurilor reprezentând cheltuielile de amenajare a secțiilor de votare din bugetul de stat, costuri în sumă de 235.000 cu TVA lei avansate de la bugetul local în baza HCL nr. 711/2007.

Toate aceste demersuri nu au condus la soluționarea favorabilă a cererii considerându-se de către Instituția Prefectului și celelalte autorități publice implicate prin HG nr. 1327/2007 nu dădeau dreptul autorității publice locale să angajeze aceste cheltuieli din bugetul de stat.

Această interpretare însă contravine grav spiritului în care a fost redactat și adoptat art. 1 din HG nr. 1327/2007, precum și prevederile art. 111 alin. 2 din Legea nr. 373/2004.

Prin această interpretare se pretinde reclamantei să suporte din bugetul local cheltuielile cu amenajarea secțiilor de votare, deși art. 1 din HG nr. 1327/2007 prevede în mod expres că cheltuielile ocazionate de procesul electoral urmează să fie suportate de la bugetul de stat.

Interpretarea normelor în discuție trebuie să se realizeze coroborat și sistematic, stabilirea sensului dispozițiilor art. 1 alin. 1 trebuind să țină seama de finalitatea urmărită de legiuitor. Aceste prevederi nu pot fi golite de conținut. Prin interpretarea dată de pârâți art. 1 alin. 1 din HG nr. 1327/2007, se tinde la înlăturarea efectelor acestei norme.

Nu există o prevedere legală care să oblige municipalitate să suporte din bugetul local aceste cheltuieli, câtă vreme în sistemul cheltuielilor publice s-a stabilit că tot ce ține de organizarea și finalizarea procesului electoral, trebuie suportat din bugetul de stat.

Procedura de elaborare a bugetului local nu acoperea domeniul cheltuielilor publice aflate în legătură cu organizarea și desfășurarea referendumului.

Organizarea și finalizarea procesului electoral în ceea ce privește referendumul ține în mod direct de promovarea și realizarea unui interes legitim public, care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, deziderate pentru a căror realizare Guvernul este responsabil.

Reclamantul a acționat în vederea realizării propriilor sale competențe în timp ce pârâții care au calitate procesuală pasivă nu au îndeplinit prerogativele prevăzute pentru realizarea competențelor lor.

Instituțiile publice cu atribuții în funcționarea sistemului național, și anume: Guvernul care exercită conducerea generală a administrațiilor publice și care asigură apărarea ordinii de drept, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative care realizează politica guvernamentală, Prefectul ca reprezentant al Guvernului pe plan Local, nu s-au manifestat în spiritul unei bune administrări ca atare culpa exclusivă aparține în crearea acestei situații Instituției Prefectului, întrucât prefectul nu și-a întemeiat activitatea cu respectarea principiului transparenței, a eficienței și legalității, responsabilității.

Prefectul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu a asigurat la nivelul județului aplicarea HG nr. 1327/2007 cu obiectivitate și imparțialitate nu a verificat legalitate actelor administrative ale Consiliului Local sau ale Primarului în ceea ce privește procedura de amenajare și dotare a secțiilor de votare și nu a colaborat cu aceste instituții în spiritul dispozițiilor HG nr. 1108/2007 pct. 49.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că refuzul Instituției Prefectului de a aloca sumele pretinse de reclamant, este unul nejustificat, dat cu exces de putere în pofida faptului că acesta se prevalează de calitatea sa de ordonator terțiar de credit, chiar dacă Instituția Prefectului nu a comunicat în timp util autorităților publice locale imposibilitatea onorării acestor costuri, nu s-a interesat în mod direct asupra realității acestor costuri, pornind de la premisa că tot ceea ce privește amenajarea și dotarea secțiilor de votare este în sarcina municipalității.

Hotărârea Consiliului Local viza în mod clar doar avansarea necesarului estimat pentru amenajarea și dotarea secțiilor de votare, prefectul neexercitând controlul de legalitate asupra acestei hotărâri. Nu a existat o comunicare reală între Instituția Prefectului și autoritățile publice locale în ceea ce privește procedura organizării referendumului, principiul transparenței în ceea ce privește Instituția Prefectului fiind încălcat.

Dacă HG nr. 1327/2007 prevedea clar faptul că se suportă de la bugetul de stat cheltuielile privind organizarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007, Instituția Prefectului trebuia să comunice cu autoritatea publică executivă pentru realizarea dezideratului legat de buna desfășurare a acestor alegeri și să acționeze în vederea punerii în aplicare a acestui act normativ.

De principiu, cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat (art. 111 alin. 2 din Legea nr. 373/2004).

Instituția Prefectului nu numai că nu a comunicat autorităților publice locale că solicitările sale exced alocațiilor bugetare și că o eventuală rectificare a bugetului ce i-a fost alocat nu este posibilă, dar nici măcar nu a înțeles să ia în considerare aceste solicitări ale reclamantului, ignorându-le ca și când valoarea acestor operațiuni ar trebui suportată de la bugetul local, contrar prevederilor legale susmenționate.

Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează să admită în parte acțiunea față de autoritățile publice a căror calitate procesuală pasivă recunoscut-

Aceste autorități publice vor fi obligate, în limita competențelor stabilite de actele normative mai sus enunțate, să onoreze pretențiile deduse judecății.

Așadar va obliga Ministerul Economiei și Finanțelor să analizeze, să includă și să aloce în bugetul de stat, în limitele competențelor sale, în fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernul României suma de 231.187,25; va obliga Guvernul României să reîntregească bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative din fondul de rezervă bugetară la dispoziția sa cu suma de 231.187,25; va obliga Ministerul Internelor și Reformei Administrative să repartizeze și să vireze Instituției Prefectului Județului C suma de 231.187,25; va obliga Instituția Prefectului Județului C să plătească reclamantului suma de 231.187,25.

Curtea va respinge acțiunea față de pârâții Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora.

Cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative va fi respinsă ca devenită inadmisibilă, urmare a respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.

Culpa procesuală a reclamantului fiind dovedită, acesta va fi obligat să plătească pârâtului Serviciul de Telecomunicații Speciale, cheltuieli de judecată în sumă de 1810,3 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților GUVERNUL ROMÂNIEI prin Secretariatul General al Guvernului cu sediul în B nr.1, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5; Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu sediul în B, nr.1A, sector 1, Instituția Prefectului Județului cu sediul în C-N B- 21 2. nr.58, jud.

Admite în parte acțiunea precizată față de acești pârâți și în consecință:

Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să analizeze, să includă și să aloce în bugetul de stat, în limitele competențelor sale, în fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului României suma de 231.187,25 lei, reprezentând cheltuieli de amenajare a secțiilor de votare din municipiul C-N, în vederea desfășurării referendumului național din data de 25 noiembrie 2007.

Obligă Guvernul României să reîntregească bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative din fondul de rezervă bugetară la dispoziția sa cu suma de 231.187,25.

Obligă Ministerul Internelor și Reformei Administrative să repartizeze și să vireze Instituției Prefectului Județului C suma de 231.187,25 lei.

Obligă Instituția Prefectului Județului C să plătească reclamantului suma de 231.187,25 lei.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative ca devenită inadmisibilă urmare a respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Respinge acțiunea față de pârâții Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu sediul în B, nr.232A, sector 6, Ministerul Afacerilor Externe cu sediul în B-, sector 1 ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora.

Obligă reclamantul să plătească pârâtului Serviciului de Telecomunicații Speciale cheltuieli de judecată în sumă de 1810,3 RON.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 28.11.2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - -

Red./

8 ex./09.01.2009

Președinte:Rodica Filip
Judecători:Rodica Filip

#Judecator Rodica Filip

Obligația de a face. Sentința 745/2008. Curtea de Apel Cluj

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Sentința 745/2008. Curtea de Apel Cluj