Obligația de a face. Decizia 748/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-- 04.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 748
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Ionel Barbă
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâții Consiliul Local al Municipiului T și Primăria Municipiului T împotriva sentinței civile nr.27/12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru reclamantul lipsă de prezintă avocat, iar în reprezentarea recurenților consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței note de ședință din partea pârâților recurenți Consiliul Local al Municipiului T, Primăria Municipiului T prin Primar, care se comunică reprezentantului reclamantului intimat.
Avocatul reclamantului intimat depune note de ședință, care și acestea se comunică reprezentantei pârâților recurenți.
Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul asupra recursului cu privire la excepția lipsei calității procesuale de recurentă a Primăriei Municipiului T și a excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului Consiliul Local T, în raport cu dispozițiile Legii nr.50/1991.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale de recurentă a Primăriei Municipiului T, arătând că în dosarul de față cadrul procesual este conturat în contradictoriu cu Primarul Municipiului T și Consiliul Local al Municipiului T și respectiv reclamantul, recurenta nefiind parte în dosarul soluționat de către prima instanță.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită respingerea excepției, arătând că este vorba de o eroare materială, iar pe fond admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și pe cale de consecință să fie respinsă acțiunea reclamantului ca fiind netemeinică, nelegală și nefondată.
Raportat la acțiunea introductivă, atât reprezentanta pârâților recurenți cât și reprezentantul reclamantului intimat, arată că pârâtul Consiliul Local T are calitate procesuală pasivă.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.27/12.01.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului T, a dispus anularea Adresei nr. U 22008--/01.04.2008 și a Adresei nr. --/23.05.2008 și a obligat pârâții să elibereze reclamantului - certificatul de urbanism pentru Construire locuințe colective, pe terenul proprietatea reclamantului, situat în T,-, înscris în CF 151 Nouă.
În motivare s-a reținut că reclamantul -, împreună cu soția, sunt proprietari ai imobilului înscris în CF.151 Nouă, nr. cadastral 137/5, descris ca fiind " Loc de casă în-" în suprafață de 1045 mp.drept de proprietate dobândit prin cumpărare, conform contractului de vânzare - cumpărare nr. -/2007.
Dorind să execute o construcție pe proprietatea sa, reclamantul s-a adresat cu cerere Consiliului Local al Municipiului T, Direcția Urbanism, pentru eliberarea unui certificate de Urbanism, însă cererea sa a fost respinsă, pe motiv că imobilul este situate în Zona de spații verzi și intră sub incidența art.71 alin.1) si 2) a OUG nr.114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Cu toate acestea, în fața instanței pârâții nu au făcut nici o dovadă în acest sens, nu au depus nici un înscris din care să rezulte că într-adevăr starea de fapt este cea susținută de ei, respectiv că imobilul este situat în Zona de spații verzi, nu au depus un Plan Urbanistic Zonal, care să ateste cele susținute sau că în acest caz s-au făcut demersuri în vederea exproprierii imobilului pentru cauza de utilitate publică conform Legii nr. 33/1994, după o justă și prealabilă despăgubire, căci numai în acest fel s-ar asigura o protecție efectivă a dreptului de proprietate.
Conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 50/1991," Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori a planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării și stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării".
Deci, cu atât mai mult, cu cât certificatul de urbanism are acest caracter informal și nu dă automat dreptul solicitantului de a construi, nu exista nici un impediment în acordare lui.
Pentru considerentele mai sus invocate, este evident faptul că, prin refuzul pârâților de a elibera reclamantului certificatul de urbanism solicitat, acesta din urmă a fost vătămat în dreptul său de proprietate, în sensul art.1 din Legea nr. 554/2004, situație față de care tribunalul a admis acțiunea așa cum a fost formulată, a dispus anularea Adresei nr. U 22008--/01.04.2008 și a Adresei nr. --/23.05.2008 și a dispus obligarea pârâților de a elibera reclamantului - certificatul de urbanism pentru Construire locuințe colective, pe terenul proprietatea acestuia, situat în T,-, înscris în CF 151 Nouă.
În cauză au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului T și Primăria Municipiului T solicitând modificarea sentințe și respingerea acțiunii.
În esență se critică prima instanță pentru nelegalitate și netemeinicie pentru că la data de 19.03.2008 cu numărul de înregistrare -- a fost înregistrată la Primăria Municipiului T de către reclamant cererea pentru emiterea Certificatului de Urbanism pentru imobilul situat în T,-, înscris în CF 151 Nouă, cu scopul declarat de "construire locuințe colective ".
Prin adresa nr. U 22008--/01.04.2008 persoanele abilitate din cadrul instituției pârâte, i-a comunicat reclamantului că potrivit PUZ zona pentru care solicită să execute lucrări de construire este zonă de spații verzi și plantații de protecție astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din OUG nr.114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului,se reglementează situația juridică a terenurilor amenajate ca spații verzi astfel:"Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora, strămutarea lor este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora" coroborat cu art.96 alin. 2 pct. 1care dispune:" obligația autorităților publice locale de a nu schimba destinația terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism de nu reduce suprafețe acestora ori obligația de a nu le strămuta".
Recurenții mai arată că prima instanță a pronunțat sentința civilă nr.27/12.2009 cu încălcarea dispozițiilor art. 71 alin. 2 din OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, ce dispune:"Actele administrative sau juridice încheiate cu nerespectarea prevederilor alin.(1) sunt lovite de nulitate absolută".
În ceea ce privește invocarea îngrădirii dreptului de proprietate, se arată că însăși definiția dreptului de proprietate din cuprinsul art. 480 cod civil și interpretarea acesteia în spiritul leșii și Constituției României, art. 41 pct. 6 "proprietatea este dreptul pe care îl acre cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege",se face în limitele ordinii juridice, cu obligația corelativă de a exercita dreptul de proprietate în conformitate cu datoriile sociale și exigențele de utilitate generală, cu respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și cu respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului, conchid recurenții.
La termenul de judecată din 15.IV.2009 Curtea de Apel Timișoaraa invocat excepția lipsei calității de recurent a Primăriei Municipiului T iar la termenul din 19.2009 s-a pus în discuție excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului Consiliul Local al Municipiului T, în cauză, raportat la dispozițiile Legii nr.50/1991.
Examinând recursul prin raportare la cele două excepții, se admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr.27/12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, se modifică în parte sentința în sensul că se respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului T pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă, menținându-se în rest dispozițiile sentinței și se respinge recursul declarat de Primăria Municipiului T pe excepția lipsei de calitate procesuală de recurentă, pentru că:
Potrivit sentinței recurate, acțiunea reclamantului a fost soluționată în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului T și Primarul Municipiului
Acțiunea a avut ca obiect principal obligarea pârâților la eliberarea unui certificat de urbanism pe seama reclamantului și anularea adreselor prin care i s-a refuzat acest act.
Conform prevederilor art. 6 alin 2 raportat la art. 4 pct. 1 lit. e din Legea nr. 50/1991 republicată, certificatul de urbanism pentru terenul deținut de reclamant, se eliberează de primar.
Deci, calitate procesuală pasivă, în raport cu obiectul acțiunii are numai Primarul Municipiului T și nu Consiliul Local al Municipiului T, care nu are atribuții în materie, conform Legii nr. 50/1991.
În consecință, cum sentința s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor legale suscitate, se admite recursul pârâtului Consiliul Local al Municipiului T, cu aplicarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și se modifică sentința așa cum s-a precizat anterior, menținându-se în rest dispozițiile acesteia.
În privința recurentei Primăria Municipiului T, Curtea de Apel Timișoara constată că nu a fost parte la judecarea fondului litigiului, astfel că nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, privind persoanele care pot formula calea de atac a recursului, astfel că cererea acesteia se respinge pe excepția lipsei calității procesuale de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr.27/12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului T pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Respinge recursul declarat de Primăria Municipiului T pe excepția lipsei de calitate procesuală de recurentă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
.
Red.-RO-20.05.2009
Tehnored. M-22.05.2009
2 ex/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Rodica Olaru, Ionel Barbă
