Obligația de a face. Sentința 779/2008. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Sentința civilă nr. 779/2008

Ședința publică din 22 decembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Floarea Tămaș

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul MUNICIPIUL CNP RIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI DE LA PALATUL, SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 10 decembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, la solicitarea reprezentanților părților, a amânat pronunțarea pentru depunerea concluziilor scrise, pentru data de 17 decembrie 2008, iar apoi pentru data de 22 decembrie 2008, încheierile făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA:

Constată că prin cererea înregistrată la data de 21 iulie 2008 și extinsă ulterior reclamantul Municipiul C-N în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor i Reformei Administrative, Secretariatul General al Guvernului Palatul, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Instituția Prefectului C a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 333.038,65 lei reprezentând cheltuieli de amenajare corespunzătoare a secțiilor de votare din municipiul C-N și dotarea acestora cu telefoane, în vederea desfășurării referendumului național din data de 19.05.2007.

În susținerea celor solicitate reclamantul a arătat că pentru desfășurarea referendumului s-au efectuat lucrări de confecționare, reparare și amplasare a panourilor cu numărul de secție, a panourilor de afișaj electoral, a săgeților indicatoare, confecționarea și repararea cabinelor de vot și a urnelor, montarea, demontarea și transportul acestora, precum și dotarea secțiilor de vot cu telefoane, iar sumele necesare acestor lucrări nu au fost achitate de la bugetul de stat.

Pentru acoperirea sumelor se arată de reclamant prin adresele nr. 69315/414.11.04.2008 și nr. 91711/414/21.05.2008 a solicitat pârâților plata însă nici unul dintre aceștia nu au dat curs solicitării.

Tot astfel se arată că raportat la dispozițiile nr.HG 373/2007, ce statuează că sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, al Ministerului Afacerilor Externe este îndreptățit la obligarea la plata sumelor cheltuite.

Răspunzând celor invocate rin p. întâmpinarea formulată intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor ( fila 15, 208 dosar ) a solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive și respingerea acțiunii față de minister.

În susținerea celor solicitate Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului din 19.05.2007 în condițiile hotărârii mai sus arătate au fost alocate din fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului Ministerului Administrației și Internelor fiind virate instituției prefectului și structurilor ministerului în domeniu. Față de dispozițiile HG nr. 373/2007, singurul rol al Ministerului Economiei și Finanțelor în această procedură a fost acela de a introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor în structura bugetului de stat pe anul 2007 și în structura bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică al Ministerului Afacerilor Externe, al Autorității Electorale Permanente, precum și al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Prin întâmpinarea formulată Ministerul Afacerilor Externe ( fila 22, 56 ) a solicitat respingerea acțiunii fundamentat pe aceea că în conformitate cu Legea nr. 3/2000 și HG 373/2007 ce prevăd organizarea și desfășurarea referendumului, organizarea și dotarea sediile secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, se face de acest minister, și-a îndeplinit obligația.

În consecință arată pârâtul că prin bugetul au fost asigurate de la bugetul de stat sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor referendumului, la secțiile de votare din străinătate, printre acestea nefăcând parte și secțiile municipiului C N, iar ca atare se impune respingerea acțiunii formulate, ca neîntemeiată.

Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin întâmpinare ( filele 24, 52 ) a solicitat admiterea excepției inadmisibilității, a lipsei calității procesuale pasive și respectiv respingerea acțiunii.

În susținerea celor invocate a arătat că reclamantul a invocat ca temei al acțiunii formulate prevederile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform căreia, orice persoană care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.

Față de obiectul acțiunii, se arată că reclamantul nu este în măsură să invoce o vătămare într-un drept sau interes legitim atât cât nu există (și nu indică) un temei legal în baza căruia să solicite recunoașterea dreptului sau a interesului legitim, după cum, nu poate să ateste nici existența unui refuz nejustificat din partea autorităților pârâte, ci eventual a unui refuz întemeiat pe lipsa de temei legal de a da curs solicitării sale.

Ca atare concluzionează pârâtul nu sunt îndeplinite condițiile promovării unei acțiuni pe calea contenciosului administrativ, caracteristicile cererii formulată de reclamant fiind cele ale unei acțiuni în pretenții.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a arată pârâtul că reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată decontarea unor cheltuieli efectuate cu ocazia organizării referendumului din 19.05.2007 pentru demiterea președintelui României. În dreptul intern referendumul este reglementat de Legea nr.3/2000, iar cadrul legislativ este completat de OUG nr.27/2008; HG nr.372/2007, HG nr.374/2007, HG nr.371/2007, HG373/2007, HG375/2007.

Potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 3/2000 cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului se suportă din bugetul de stat.

În temeiul art. 2 din HG nr.371/2007"Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în structura bugetului de stat pe anul 2007 și în volumul și structura bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică al Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și al Ministerului Afacerilor Externe".

Potrivit prevederilor art. 12 din aceeași hotărâre, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezentei hotărâri în structura bugetului pe anul 2007 și în volumul și structura bugetului MIRA, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și al Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit prevederilor art. 1 din aceeași hotărâre sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului 2007 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor publice menționate, ulterior, acestea urmând a fi suplimentate in conformitate cu dispozițiile anexei la hotărâre, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007.

Conform aceluiași text de lege "repartizează instituțiilor prefectului fondurile necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor(.)", iar, potrivit art. 12 din hotărâre," sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziție" poziția Guvernului pentru desfășurarea procesului electoral se virează cu această destinație în bugetul fiecărei instituții a prefectului și structurilor ministerului cu atribuții în domeniu, iar decontarea cheltuielilor respective se efectuează cu respectarea prevederilor legale".

În conformitate cu prevederile art. 10 din nr.HG 373/2007,"sumele puse la dispoziția-,neutilizate, se restituie în vederea refinanțării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării rezultatului referendumului în Monitorul Oficial al României. Partea I".

Față de aceste dispoziții se arată, la momentul actual, nu mai dispune de fonduri pentru asigurarea cheltuielilor efectuate cu ocazia referendumului, sumele neutilizate fiind returnate, conform prevederilor legale invocate. Prin urmare se arată având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor este structura abilitată prin lege să stabilească modul de asigurare a mijloacelor materiale și financiare necesare organizării și desfășurării referendumului acțiunea reclamantului este greșit îndreptată atât împotriva, cât și împotriva celorlalte structuri.

Cât privește fondul se arată că acțiunea este neîntemeiată, întrucât: prin actele normative anterior enunțate, sunt reglementate clar atribuțiile fiecărei autorități în privința organizării și desfășurării referendumului din 19.05.2007, precum și obligația ordonatorilor de credite de a efectua cheltuieli în acest sens numai în cadrul bugetelor aprobate.

Mai mult, conform nr.HG373/2007, în vederea reducerii cheltuielilor necesare desfășurării procesului electoral, primarii au obligația de a utiliza bunurile materiale aflate în stare corespunzătoare, recuperate de la alegerile anterioare.

În acest context se arată legiuitorul a intenționat ca intervenția autorităților publice locale să contribuie la diminuarea cheltuielilor ocazionate de aceste alegeri, și nu să împuternicească autoritățile publice locale să angajeze cheltuieli din bugete care nu le-au fost repartizate. Singura autoritate publică abilitată să efectueze astfel de cheltuieli era instituția prefectului, căreia i s-a alocat un buget în acest sens.

Tot astfel se arată prin art. 9 din nr.HG 373/2007 s-a prevăzut că"achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare bunei organizări și desfășurări a referendumului-se face de către fiecare autoritate contractantă responsabilă în condițiile prevederilor art. 122lit. c din Legea nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006."

Din această perspectivă se arată nu există nicio prevedere legală în materia referendumului din anul 2007 care să acorde dreptul primăriilor de a efectua cheltuielile necesare organizării și desfășurării procesului electoral și, cu atât mai mult, care să permită angajarea unor cheltuieli peste limita bugetului alocat cu această destinație județului C, respectiv Instituției Prefectului - Județul

Fondurile alocate Instituției Prefectului Județului C au fost de 360.000 lei pentru bunuri și servicii pentru 590 secții de votare, sumele cheltuite au totalizat 183.800 lei, iar sumele necheltuite au fost returnate Fondului de rezervă, conform prevederilor HG373/2007.

Suma pretinsă de reclamant, de 333.038,65 lei, depășește cu mult suma alocată întregului județ la acest capitol de cheltuieli și nici o altă primărie din județul C nu a solicitat fonduri pentru amenajarea și dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare, ceea ce denotă că au dat o interpretare corectă și unitară aplicării actelor normative care reglementau organizarea și desfășurarea referendumului din 19.05.2007.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul ecretariatul General al Guvernului, solicită admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive ( fila 59 ).

n susținerea celor solicitate a arătat că din modul în care este formulată cererea introductivă de instanță reiese că obiectul solicitării constă în acordarea unei sume care constituie contravaloarea cheltuielilor întreprinse de unitatea administrativ - teritorială, cu ocazia desfășurării referendumului. De altfel, chiar reclamantul precizează că pretenția sa concretă se raportează la cheltuieli întreprinse cu amenajarea corespunzătoare a secțiilor de vot.

Or, având în vedere că unul dintre temeiurile de drept ale prezentei acțiuni îl constituie Hotărârea Guvernului privind cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului, din interpretarea dispozițiilor art. l al acesteia reiese că Secretariatul General al Guvernului este ordonator principal de credite exclusiv pentru activități desfășurate în domeniu de către Institutul Național de Statistică, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu atribuții și competențe determinate, stabilite prin norme de organizare și funcționare, aflat în subordinea Guvernului și în coordonarea secretarului general al acestuia.

Este, deci, evident că în speță Secretariatul General al Guvernului nu poate avea calitate procesuală pasivă, nu poate fi obligat la plata sumei pretinse de reclamant, nici în nume propriu, nici în solidar cu ceilalți pârâți, întrucât nu sunt solicitate și probate despăgubiri corespunzătoare unor cheltuieli acoperite din bugetul acestei entități din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Instanța de judecată, fiind interesată în pronunțarea unei soluții legale și temeinice, are obligația să verifice calitatea procesuală a fiecărei părți, în privința pârâtului trebuind să constate că este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății.

Astfel, în cauză, rezultă că reclamantul trebuie să-și poată obține recunoașterea sau realizarea dreptului pretins în contradictoriu cu persoana chemată în judecată sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport de dreptul reclamantului (a da, a face sau a nu face).

Reclamantul nu doar că nu justifică prezența în cauză a Secretariatului General al Guvernului, prin indicarea concretă a tipului de activitate asupra cărei a se impune răspunderea despăgubirii, ci solicită și obligarea acestei entități la plata solidară a sumei precizate, fără a face dovada efectuării cheltuielilor pretinse.

De altfel, chiar dacă s-ar admite, contrar dispozițiilor legale, motivarea formală a reclamantului, potrivit căreia răspunderea Secretariatului General al Guvernului poate fi angajată în condițiile dreptului comun, regula generală în materia obligațiilor este aceea a divizibilității, solidaritatea apărând ca o excepție și trebuie să fie întotdeauna expresă, iar nu prezumată (art. 1041 Cod civil).

Este evident, astfel, că Secretariatul General al Guvernului nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății - respectiv plata efectivă a sumei solicitate de reclamant, întrucât, potrivit prevederilor legale invocate, acesta este ordonator principal de credite exclusiv pentru activitățile prestate de Institutul Național de Statistică, nu pentru cele menționate de reclamant.

Astfel, această structură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului nu are competențe efective în aplicarea dispozițiilor legale în discuție, decât pentru o anumită categorie de acțiuni, cele invocate în speță revenind în sarcina exclusivă a autorităților administrației publice centrale și locale de specialitate. Prin urmare, reclamantul poate obține recunoașterea drepturilor sale doar în contradictoriu cu aceste autorități.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 405/2007 privind reorganizarea Secretariatului General al Guvernului, atribuțiile acestei structuri din aparatul de lucru al Guvernului sunt reglementate expres prin dispozițiile art. 3 ale acesteia.

Prin întâmpinarea formulată Serviciul de Telecomunicații Speciale a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj, excepția necompetenței materiale, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii introductive ca neîntemeiată.

În susținere pârâtul a arătat că în conformitate cu prevederile art. 5.pr.civ. cererea de chemare în judecată se face la instanța domiciliului pârâtului; că Judecătoria Sectorului VI B, ca instanță civilă, are competența de a soluționa cauza.

În privința excepției lipsei calității sale procesuale pasive a arătat că este întemeiată prin prisma că nu există identitate între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul substanțial. Astfel dispozițiile HG373/2007 reglementează expres domeniul pentru care se alocă sumele, iar dispozițiile Legii nr. 92/1996 delimitează atribuțiile instituției.

Referitor la fond pârâtul arată că în conformitate cu nr.HG373/2007 Serviciului de Telecomunicații i-a fost suplimentat bugetul aferent anului 2007 cu sumele prevăzute în anexe; că în privința reclamantului sumele se asigură din bugetul acestei instituții pentru reducerea în conformitate cu hotărârile menționate se utilizau bunurile aflate în stare corespunzătoare recuperate de la alegerile anterioare, iar în plus în conformitate cu prevederile legii finanțelor publice, cheltuielile au o destinație precis aprobată prin legile bugetare și nici o cheltuială nu poate fi angajată dacă nu are prevederi bugetare.

Ca atare concluzionează pârâtul că cheltuielile efectuate respectiv pentru acestea reclamantul este direct responsabil.

Ulterior față de poziția mai sus menționată Ministerul Internelor și Reformei administrative a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestei din urmă entități la suplimentarea bugetului cu suma pretinsă de reclamant întemeiat pe dispozițiile Legii nr.3/2000, nr.HG371/2007, nr.HG373/2007 și Legea nr.500/2002.

În motivarea cererii incidentale a arăta că la momentul actual ministerul nu mai dispune de fonduri, sumele puse la dispoziția sa fiind restituite în vederea reîntregirii fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului așa încât, ținând seama de faptul că bugetul de stat este gestionat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în ipoteza admiterii acțiunii chematul în garanție va trebui să vireze Ministerului Internelor și Reformei Administrative sumele necesare efectuării acestor plăți.

Raportat la cererea incidentală Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție, întemeiat pe aceea că această cerere constituie o modalitate de extindere a cadrului procesual față de alte persoane decât cele ce au avut calitatea de părți originare, în speță Ministerul Economiei și Finanțelor a fost inițial chemat în judecată de către reclamant, în calitate de pârât.

Prin întâmpinarea formulată Instituția Prefectului ( fila 175 ) solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă.

În argumentarea celor solicitate s-a arătat că reclamantul și-a motivat în drept acțiunea invocând prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, deși acțiunea astfel cum a fost formulată reprezintă o veritabilă "acțiune în pretenții"; că reclamantul nu a uzat de calea plângerii prealabile administrative prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care este o condiție specială de exercitare a dreptului la acțiune în contencios administrativ, în termenele și condițiile prevăzute de lege, nerespectarea de către reclamant a procedurii prealabile, atrăgând în mod implicit respingerea acțiunii introductive ca inadmisibilă.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive arată că este întemeiată raportat la competențele instituției referitor la gestionarea fondurilor destinate proceselor electorale aferente anului 2007. Sub acest aspect sunt relevante dispozițiile art. 1 alin. 1-3, art. 10 și art. 11 di n HG 373/2007, art. 2 alin. 3 din Legea nr. 340/2004, art. 25 din Legea nr. 500/2002.

Pe fond arată că instituția a beneficiat la capitolul cheltuieli materiale în sumă de 360.000 lei la nivel de județ, iar suma solicitată este 333.038,65 lei; că nici o altă unitate administrativ-teritorială nu a solicitat fonduri pentru recuperarea sumelor avansate în amenajarea și dotarea corespunzătoare ce denotă că au avut o interpretare corectă și unitară a aplicării actelor normative asumându-și în mod direct obligațiile legale ce le reveneau. În acest context, arată pârâtul că în conformitate cu HG373/2007 pentru reducerea cheltuielilor primarii urmau a utiliza bunurile aflate în stare corespunzătoare recuperate de la alegerile anterioare, iar asigurarea sediilor, birourilor electorale se făcea cu sprijinul prefecturilor, acest sprijin referindu-se la asigurarea locațiilor prin implicarea tuturor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

Instituția, mai arată pârâtul a asigurat decontarea integrală a cheltuielilor generate de desfășurarea procesului electoral în condițiile respectării actelor normative și în limita bugetului, în acest sens fiind și prevederile art. 3 alin. 2, art. 4 alin. 2 -4, art. 14 din Legea 500/2002.

Plecând de la aceste prevederi se arată solicitările de natură financiară ale Municipiului Cluj-N pentru decontarea cheltuielilor ocazionate sunt neîntemeiate, dotarea și amenajarea secțiilor de votare aflându-se în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în speță a Municipiului C-

Răspunzând celor invocate prin înscrisurile depuse, reclamantul a solicitat respingerea excepției necompetenței materiale și teritoriale, raportat la obiectul pricinii și a dispozițiilor legii contenciosului; excepției lipsei inadmisibilității fundamentat pe aceea că s-a adresat entităților cu privire la restituire și nu i s-a răspuns; unirea excepției lipsei calității procesuale pasive a, . cu fondul în contextul reținerii obligațiilor acestor entități instituite prin HG373/2007, Legea nr. 500/2002.

Față de cele invocate prin întâmpinările depuse la 10.12.2008, Curtea a pus în discuție excepțiile invocate procedând la analiza acestora în parte considerentele avute în vedere regăsindu-se în încheierea de ședință, iar altele le-a unit cu fondul.

În acest context examinând excepția lipsei calității procesuale pasive unite cu fondul a se reține că acest pârât nu are calitate procesuală pasivă în cauză, din perspectiva prevederilor art. 5 din Legea nr. 3/2007, coroborat cu art. 23 din nr.HG 373/2007. Ministerului Afacerilor Externe i-au fost alocate sume pentru organizarea și dotarea secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate și sumele pretinse nu au nici o legătură cu categoria cheltuielilor din secțiile de votare asigurate de reclamant.

Cu toate acestea însă Curtea reține că excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Instituția Prefectului Județului C, nu sunt întemeiate și urmează a fi respinse.

În acest sens se reține că în ceea ce privește Guvernul României, calitatea procesuală pasivă a acestei instituții derivă din prevederile art. 1 alin. 1 din nr.HG 373/2007, art. 18 lit. e din Legea nr. 500/2002, art. 30 alin. 1, 2 și 3 din același act normativ, art. 2 pct. 6, 2, 24 și 33, art. 47 și art. 52 din Legea nr. 500/2002, raportat la art. 1 alin. 1, 2, 5 lit. e din Legea nr. 90/2001, art. 11 alin. 1 lit. a, h, l din Legea nr. 90/2001, art. 22 alin. 1, 2, art. 28 din Legea nr. 90/2001 și nr.HG371/2007. Potrivit actelor normative arătate Secretariatul General al Guvernului face parte din aparatul de lucru al Guvernului asigură derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice ale activității guvernului, precum și reprezentarea guvernului în fața instanțelor judecătorești, după cum reprezintă în mod legal interesele autorității publice a puterii executive, în calitatea sa de aparat de lucru cu atribuțiile sale specifice stabilite prin art. 22 alin. 2 din Legea nr. 90/2001.

Evident se susține că Secretariatul General al Guvernului nu are calitate din perspectiva prevederilor HG373/2007. Acest aspect nu poate fi reținut deoarece se omite a se avea în vedere nominalizarea sa în procedura judiciară din perspectiva reprezentării intereselor autorității publice executive centrale și anume, Guvernul României.

În privința calității procesuală pasivă a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, se reține că această apărare nu poate fi primită, Ministerului Internelor și Reformei Administrative are calitate procesuală pasivă din perspectiva prevederilor nr.HG 373/2007, art. 34, art. 35 din Legea nr. 90/2001.

Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor se reține de asemenea că derivă din prevederile HG nr. 373/2007, coroborat cu prevederile Legii nr. 500/2002, din perspectiva atribuțiilor instituite de actele normative arătate cu privire la sistemul bugetar pregătirea proiectelor de legi bugetare, a legilor de rectificare, ordonare și virare. Aceste responsabilități cu caracter special și particularitățile procedurii de întocmire a bugetului de stat, modificarea cheltuielilor propuse de Ministere pe considerente ce țin de necesitatea menținerii echilibrului financiar, conferă legitimitate procesuală pasivă acestei instituții.

Cât privește Instituția Prefectului Județului C se reține că are calitate procesuală pasivă în cauză din perspectiva dispozițiilor nr.HG 371/2007, HG 373/2007 și Legea nr. 340/2004.

Trecând așadar la analiza susținerilor părților prin prisma probelor administrate în cauză și a normelor juridice incidente, Curtea reține următoarele:

În vederea bunei desfășurări și pentru respectarea programului calendaristic necesar referendumului din 19.05.2007 reclamantul a inițiat acțiunea de inventariere a materialelor utilizate la ultimele alegeri, a evaluat lucrările ce se impuneau pentru amenajarea secțiilor de votare ( în număr de 162 ) și constatând necesitatea efectuării unor lucrări de reparare a bazei materiale, a estimat valoarea acestora la suma de 350.000 lei.

În baza celor constate, a referatelor, a notelor justificative, autoritatea a procedat la organizarea achiziției executării lucrărilor pentru amenajarea secțiilor de votare, întocmind documentația corespunzătoare, respectiv - fișă date, caiet sarcini, anunț - și procedând în consecință.

Cu acel prilej reclamantul, prin intermediul autorităților implicate în organizarea referendumului pentru demiterea Președintelui cu adresa nr. 33929/443/24.04.2007 ( fila 146 dosar) a informat Instituția Prefectului județului C cu privire la deschiderea ofertelor pentru contractarea lucrărilor de amenajare și dotare a secțiilor de votare, iar pentru avansarea sumelor estimate mai înainte de repartizarea din fondul de rezervă stabilit prin hotărâre de Guvern a procedat la supunerea aprobării avansării acestora din bugetul local, sens în care a și fost adoptată nr. 296/2007 ( fila 91 dosar ).

Dat fiind demersurile făcute, după finalizarea procedurii și comunicarea făcută societății câștigătoare a rezultatului a fost încheiat acordul, contractul de execuție lucrări ( filele 110, 129, 132 - 145 dosar ).

În baza celor convenite ofertantul câștigător a efectuat lucrările de pregătire, amenajare și reparare a secțiilor de votare, le-a recepționat împreună cu autoritatea contractantă ( filele 97 - 108 dosar ) și a emis factura aferentă ( fila 96 ).

Conform clauzelor contractuale asumate reclamantul, prin intermediul ordonatorului, a procedat la plata lucrărilor executate, iar ulterior s-a adresat pârâtelor în vederea restituirii sumelor avansate din bugetul local în considerarea hotărârilor ce au statuat cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului.

În lipsa unui răspuns, în considerarea că, refuzul restituirii este unul nejustificat, întrucât prin HG 373/2007 sumele se alocă din bugetul de stat, reclamantul s-a adresat instanței.

Față de cele susținute pârâții în raport de care s-a stabilit că au calitate procesuală pasivă au relevat că refuzul nu este unul nejustificat în raport de legea invocată prin demersul introductiv de instanță, de Legea nr. 500/2002., Legea nr. 554/2004.

Din conținutul celor susținute se observă că cererea reclamantului se fundamentează pe refuzul nejustificat al autorităților de a restituii sumele avansate, că prin acest refuz se aduce o vătămare în dreptul recunoscut de lege, de a se efectua cheltuielile referendumului din bugetul de stat; de a dispune de sumele ce au intrat în bugetul local, conform destinației stabilită prin proiectul bugetar.

Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen a unei cereri se poate adresa instanței de contencios pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.

Potrivit aceluiași act normativ se asimilează actelor administrative și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.

În sensul legii termenul de refuz nejustificat de a soluționa o cerere constituie exprimarea explicită de a nu rezolva cererea unei persoane, iar excesul semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităților prin încălcarea drepturilor. În speță, refuzul autorității este unul nejustificat. Astfel actul normativ ce instituie organizarea și desfășurarea referendumului HG 373/2007 prin dispozițiile art. 1 prevede că: "(1) Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale și al Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Pentru acoperirea cheltuielilor necesare în vederea pregătirii și desfășurării în bune condiții a referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României, se suplimentează bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cel al Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și al Ministerului Afacerilor Externe din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(3) Ministerul Internelor și Reformei Administrative repartizează instituțiilor prefectului fondurile necesare pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României".

Același act normativ prin art. 3 prevede că "în cadrul bugetelor aprobate, efectuarea cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României se realizează de către ordonatorii de credite, cu informarea periodică a Comisiei pentru transparență".

Potrivit aceluiași act normativ art. 9 "achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare bunei organizări și desfășurări a referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României se face de către fiecare autoritate contractantă responsabilă în condițiile prevederilor <LLNK 12006 34180 302 122 66>art. 122 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin <LLNK 12006 337 10 201 0 18>Legea nr. 337/2006".

Conform aceluiași act normativ art. 11 "sumele alocate Ministerului Internelor și Reformei Administrative din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru desfășurarea procesului electoral se virează cu această destinație în bugetul fiecărei instituții a prefectului și structurilor ministerului cu atribuții în domeniu, iar decontarea cheltuielilor respective se efectuează cu respectarea prevederilor legale."

Potrivit art. 12 din același act normativ " Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în structura bugetului de stat pe anul 2007 și în volumul și structura bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative, al Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Național de Statistică, al Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și al Ministerului Afacerilor Externe."

Legea 500/2002 prin dispozițiile art. 6 prevede că legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pana la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleași proceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.

Același act normativ prin art. 14 alin. 1, 2, 3 prevede că cheltuielile bugetare au destinație precisa și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajata și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala. Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanța și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Potrivit aceluiași act normativ art. 17 parlamentul adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

Prin art. 18 alin. 1, 2, același act normativ se prevede că Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament. Guvernul asigura: elaborarea raportului privind situația macroeconomica pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani; elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege; exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz; supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție; utilizarea fondului de rezerva bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe baza de hotărâri.

Tot astfel art. 19 se prevede că în domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora; emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea; solicita rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice; aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora; analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale; asigura monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației; avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare; stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite; blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite; dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externa acordată Guvernului României; colaborează cu Banca Naționala a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar; prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Naționala a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe; participa, în numele statului, în țara și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale si, împreună cu Banca Naționala a României, în probleme financiare, valutare și de plăți; îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale.

Totodată art. 20 din Legea nr. 500/2002, prevede că ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome; ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și condițiile delegării; în cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi; conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.

De asemenea prin art. 21 alin. 1, 2, 3, 4 se prevede că ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. 1, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. 1, creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.

Mai prevede același act normativ prin art. 30, alin. 1, 2, 3, 4, 5 că în bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.

Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, după caz.

Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

In cursul exercițiului bugetar Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.

Conform aceluiași act normativ art. 47 alin. 1-10 prin legile bugetare anuale se prevăd și se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

Alocațiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol.

de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenta fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate, și se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o luna înainte de angajarea cheltuielilor.

Pe baza justificărilor corespunzătoare virările de credite de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.

de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (5) și (6), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virări se efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de rectificare.

Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului.

Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesitați privind execuția, pana la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare de la care se disponibilizează si, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare la care se suplimentează prevederile bugetare.

Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate conform alin. (5), potrivit instrucțiunilor aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit art. 52 din Legea nr. 500/2002 alin. 1-8 în procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituției publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, recepția bunurilor și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semnează de contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost lichidate și ordonanțate potrivit prevederilor art. 24 și 25, după caz.

Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanțelor publice, acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans de pana la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile și limitele care se vor folosi în acest scop.

Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (7) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate pana la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituția publica care a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate. In cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publica se face cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și pana s-au recuperat.

Legea nr. 340/2004 prin art. 1 prevede că Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar prin art. 2 prevede că pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului. Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu. Prefectul este ordonator terțiar de credite.

Același act normativ prin art. 5 prevede că activitatea prefectului se întemeiază pe principiile legalității, imparțialității și obiectivității; transparenței și liberului acces la informațiile de interes public; eficienței; responsabilității; profesionalizării; orientării către cetățean.

Prin art. 6, al aceluiași act normativ se prevede că "capacitatea juridică de drept public a instituției prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect."

Tot astfel art. 7 stipulează că activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și din alte surse legal constituite.

Totodată art. 19 prevede că în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale: asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului B, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice; acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul B, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului.

Conform art. 20, din același act normativ prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială și poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii.

Potrivit art. 25, din același act normativ, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul solicită instituțiilor publice și autorităților administrației publice locale documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod gratuit.

Legea 90/2001 în cuprinsul său prevede că pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita funcția de autoritate de stat, prin care se asigura urmărirea si controlul aplicării si respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice si siguranței naționale, precum si in domeniile economic si social si al funcționării instituțiilor si organismelor care își desfășoară activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Conform art. 11 din același act normativ în realizarea funcțiilor sale Guvernul îndeplinește următoarele atribuții principale: exercita conducerea generala a administrației publice; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inițiate cu respectarea Constituției, si le transmite Parlamentului, in termen de 60 de zile de la data solicitării. Nerespectarea acestui termen echivalează cu susținerea implicita a formei inițiatorului; emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanțe in temeiul unei legi speciale de abilitare si ordonanțe de urgenta potrivit Constituției; asigura executarea de către autoritățile administrației publice a legilor si a celorlalte dispoziții normative date in aplicarea acestora.

Potrivit art. 22 Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si asigura derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activității Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instanțelor judecătorești. Secretariatul general al Guvernului asigura, prin aparatul propriu, continuitatea derulării operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură și stabilitate al guvernării.

Din analiza actelor normative enunțate se desprinde concluzia că în condițiile efectuării de cheltuieli pentru organizarea referendumului sumele se alocă din bugetul de stat; că pentru alocarea, restituirea în condițiile în care nu s- stabilit anumită destinație sau nu au fost avute în vedere sume se poate solicita rectificarea bugetară; că efectuarea cheltuielilor se dispune de ordonatorii de credite, iar sub aceste aspecte și al organizării referendumului instituțiile/ autoritățile publice au o serie de responsabilități.

În speță actele au relevat că reclamantul a avansat din bugetul local sume pentru desfășurarea corespunzătoare a referendumului deși efectuarea se suporta a fi făcută din bugetul de stat. Actele mai relevă însă, faptul că parte din sumele alocate la nivelul județului au fost restituite bugetului de stat. În plus nici un act nu atestă că reclamantului i-ar fi fost alocate sume pentru lucrări în organizarea referendumului în contextul necesității respectării calendarului stabilit deși se afirmă de pârâți că s-ar fi alocat sume cu atare destinație. Ori în aceste circumstanțe ale inexistenței unor acte doveditoare, ale celor rezultate cu privire la demersul electoral din starea de fapt conturată constând în aceea că au fost avansate sume de la bugetul local și de statuările instituite de HG 373/2007 " efectuarea cheltuielilor se face din bugetul de stat " în mod corect se susține de reclamant că refuzul este unul nejustificat raportat la dreptul recunoscut de lege. Și aceasta cu atât mai mult dacă se are în vedere că nici o prevedere legală nu instituie obligația reclamantului să suporte cheltuielile din bugetul local.

Desigur se relevă prin înscrisurile depuse că ar fi fost depășit plafonul. Aceste susțineri nu pot fi reținute întrucât nu sunt acte care să ateste că sumele avansate au fost mai mari decât cheltuielile necesare a fi puse la dispoziție pentru organizarea și desfășurarea referendumului. Cheltuielile efectuate s-au realizat cu informarea autorităților în deplină transparență în contextul achiziționării lucrărilor, după principiile OG 34/2006, așa cum prevede art. 3 și art. 9 din HG 373/2007. Că a existat transparență și o respectare a principiilor statuate de legislație în materia achizițiilor rezultă din anunțurile și comunicările făcute, inclusiv autorităților, a supunerii avansării sumelor necesare pentru aprobare deliberativului, cât și din faptul că din hotărârea adoptată de deliberativul local nu a fost contestată pentru nelegalitate. Așadar în condițiile date, reclamantului nu-i poate fi imputată o nerecunoaștere a dreptului recunoscut prin art. 1 din HG 373/2007 " al asigurării sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și desfășurarea referendumului din 19.05.2007".

Ca atare față de cele arătate, Curtea urmează să admită în parte acțiunea față de autoritățile publice a căror calitate procesuală pasivă fost reținută și a fi obligate fiecare, în limita competențelor stabilite de actele normative mai sus enunțate, să onoreze pretențiile deduse judecății.

Așadar Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să analizeze, să includă și să aloce în bugetul de stat, în limitele competențelor sale, în fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernul României suma de 333.038,65; Guvernul României va fi obligat să reîntregească bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative din fondul de rezervă bugetară la dispoziția sa cu suma de 333.038,65 lei; Ministerul Internelor și Reformei Administrative va fi obligat să repartizeze și să vireze Instituției Prefectului Județului C suma de 333.038,65 lei; iar Instituția Prefectului Județului C va fi obligată să plătească reclamantului suma de 333.038,65 lei.

Totodată, dat fiind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive Curtea va respinge acțiunea față de pârâții Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Cât privește cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Curtea, urmează aor espinge ca devenită inadmisibilă, urmare a respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor. Recunoașterea calității procesuale pasive a pârâtului, care avea calitatea de parte originară, exclude ori face lipsită de interes participarea acestuia în proces în calitate de chemat în garanție. Cererea de chemare în garanție trebuie să privească un terț, așadar o persoană străină de proces, iar această condiție nu este îndeplinită în speță.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României prin Serviciul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Internelor și Reformei Administrative; Instituția Prefectului Județului

Admite în parte acțiunea față de acești pârâți și în consecință:

Obligă Ministerul Economiei Finanțelor să analizeze, să includă și să aloce în bugetul de stat, în limitele competențelor sale, în fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului României suma de 333.038,65 lei.

Obligă Guvernului României să reîntregească bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative din fondul de rezervă bugetară la dispoziția sa cu suma de 333.038,65 lei.

Obligă Ministerul Internelor și Reformei Administrative să repartizeze și să vireze Instituției Prefectului Județului C suma de 333.038,65 lei.

Obligă Instituția Prefectului Județului C să plătească reclamantului suma de 333.038,65 lei.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de Ministerului Internelor și Reformei Administrative ca devenită inadmisibilă urmare a respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Respinge acțiunea față de pârâții Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Afacerilor Externe ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

pronunțată în ședința publică din 22.12.2008.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red.//8 /22.01.2009

Președinte:Floarea Tămaș
Judecători:Floarea Tămaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: