Obligația de a face. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 88

Ședința publică de la 18 August 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vera Stănișor

Grefier - -

La ordine a venit în pronunțare acțiunea promovată de reclamanta OPERATORILOR ÎN REGIM DE taxi - P

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 august 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.

CURTEA

-deliberând-

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Neamț și înregistrată pe rolul instanței sub nr-, reclamanta - Asociația Operatorilor în Regim de Taxi - PNa chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Administrației și Reformei Administrative, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (pentru C), Autoritatea Rutieră Română, Consiliul Local și Primăria P N, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de art. 62 din Legea 265/2007, respectiv - să acorde despăgubiri sau să soluționeze favorabil toate cererile depuse de agenții economici, persoane fizice, asociații familiale și persoane juridice, până la data elaborării și publicării în Monitorul Oficial a normelor de aplicare și a regulamentelor prevăzute de Legea 265/2007.

Reclamanta a arătat că își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 1 din Legea 554/2004, invocând vătămarea dreptului agenților economici de a desfășura activitatea de transport public de persoane în regim de taxi, de a se autoriza și funcționa legal.

Astfel, reclamanta a arătat că potrivit dispozițiilor art. 62 alin. 1, pct. a, b,c și d din Legea nr. 265/2077, pârâții aveau obligația ca până la data de 19 octombrie 2007 să modifice sau să completeze normele metodologice de aplicare a legii, respectiv regulamentul privind transportul în regim de taxi și activitatea de dispecerat taxi, obligație ce nu a fost îndeplinită până la data promovării acțiunii, consecința fiind imposibilitatea aplicării dispozițiilor Legii 265/2007.

De asemeni, Consiliul Local și Primăria Municipiului PNa veau obligația de a modifica regulamentul privind transportul public de persoane în regim de taxi și activitățile conexe acestuia, obligație ce nu a fost respectată, încălcându-se astfel dispozițiile art. 62 al. 1 pct. (e) din Legea 265/2007.

Pârâții și-au precizat poziția față de acțiunea reclamantei prin întâmpinări depuse la dosar, după cum urmează:

1. Ministerul Internelor și Reformei Administrative (A)a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului, în raport de dispozițiile art. 3 pct. 1 Cod procedură civilă, iar pe fondul cauzei a susținut că acțiunea este neîntemeiată, întrucât și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. VII al. 1 lit. (a) din Legea 265/2007, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 820/2007 a Ordinului nr. 356/2007 prin aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 38/2003.

2. Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informației (I)a invocat pe cale de excepție necompetența materială a instanței, netimbrarea acțiunii și lipsa calității sale procesuale pasive, susținând, cu privire la acest ultim aspect, că Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile comunitare de Utilități Publice (C) nu se află în subordinea sa, ci a

3.Ministerul Transporturilora invocat, la rândul său,excepția necompetenței materiale a tribunalului, precum și inadmisibilitatea acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile prevăzută de art. 7 al. 1 din Legea 554/2004.

4. Consiliul Local al municipiului Pa susținut că acțiunea reclamantei este prematură și neîntemeiată.

5. Autoritatea Rutieră Română (R) a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului și excepța lipsei calității procesuale pasive (întrucât legea nu stabilește în sarcina sa vreuna din obligațiile invocate prin acțiune), precum și inadmisibilitatea acțiunii, atât sub aspectul lipsei procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea 554/2004, cât și în raportat de dispozițiile art. 1, 8 și 11 din legea 554/2004, ce nu au aplicabilitatea în speță.

Prin sentința civilă nr. 319/CA/14 decembrie 2007, pronunțată în dosarul -, Tribunalul Neamța admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BACĂU.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.

În acest dosar, reclamanta a depus precizări la acțiune și înscrisuri (fila 32 - 57), prin care a arătat că a formulat plângere prealabilă, adresată Guvernului României, și Ministerului Transporturilor, iar vătămarea într-un drept sau interes legitim există, atâta vreme cât autoritățile pârâte nu și-au îndeplinit obligațiile de a modifica și completa legea, aspect de natură a influența direct pe toți cei ce desfășoară activități în domeniul taximetriei.

Totodată, prin adresa A/147/16.02.2008, reclamanta a invocat 3 excepții de neconstituționalitate (cu referire la art. VII și art. 54 din Legea 265/2007, art. 45 - 51 din Ordinul nr. 356/007), arătând că (1) A nu avea competența de a modifica dispozițiile Legii 265/2007, prin derogări de la termenele de elaborare a normelor metodologice și de implementare a legii, că (2) Legea 265/2007 se suprapune reglementărilor conținute în OG26/2000 privind asociațiile și fundațiile și că (3) ministerele nu au competența de a stabili prin norme metodologice alte reglementări decât cele prevăzute prin lege.

În concluzie, reclamanta solicită să se constate nulitatea actelor normative elaborate sau în curs de elaborare după data de 06 noiembrie 2007 în contradictoriu cu dispozițiile art. VII din Legea 265/2007, să se constate nulitatea Regulamentului de aplicare a Legii 265/2007 aprobat de Consiliul local P N, să se constate neconstituționalitatea derogării termenelor de aplicare a Legii 265/2007, precum și a dispozițiilor art. 54 din Legea 265/2007 și a Cap. VII din Ordinul nr. 356/2007.

La termenul din 17 martie 2008, având în vedere precizările reclamantei din adresa A/150/27 februarie 2008 (fila 44 dosar), instanța a dispus scoaterea din cauză a pârâților Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informației și Autoritatea Rutieră Română și introducerea în cauză a pârâtei Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

La termenul din 13 mai 2008, reclamanta a depus la dosar alte precizări (filele 126 - 131), în care a reiterat aspecte invocate anterior și a solicitat introducerea în cauză a Prefecturii N, pentru un nou capăt de cerere, privind refuzul acestei instituții de a răspunde la adresa A 151/27 februarie 2008 (prin care se invoca nelegalitatea nr. 58/14.02.2008).

Prin încheierea din 13 mai 2008, instanța, față de dispozițiile art. 135 și art. 165 Cod procedură civilă, a invocat excepția necompetenței materiale și a pus în discuție disjungerea acestui nou capăt de cerere și trimiterea la instanța competentă.

Cu privire la acest aspect, pârâții au precizat prin înscrisurile depuse la filele 152 și 163 dosar că sunt de acord cu disjungerea și trimiterea la instanța competentă a capătului de cerere sus-arătat.

La termenul din 10 iunie 2008, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor (prin B) a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Analizând acțiunea de față, în raport de susținerile părților și de probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

1. Cu privire la capătul de cerere formulat în completarea acțiunii inițiale (prin precizările depuse la filele 126 - 131), prin care reclamanta a înțeles să atace refuzul Prefecturii N de da răspuns adresei nr. 151/27 februarie 2008, instanța constată că sunt incidente dispozițiile art. 135 și 165 Cod procedură civilă.

Întrucât această cerere este formulată în contradictoriu cu Prefectura Județului N, care este reprezentantul Guvernului în plan local, având în vedere dispozițiile Legii 340/2004 și ale art. 10 al. (1) din Legea 554/2004, curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 165 Cod procedură civilă, va dispune disjungerea acestui capăt de cerere și declinarea competenței în favoarea Tribunalului Neamț, (în acest scop se vor înainta Tribunalului Neamț în copie înscrisurile ce privesc această cerere, respectiv filele 125 - 131, 144 - 145, 152, 163, 164, 174, 175,precum și o copie a prezentei decizii).

2. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, instanța apreciază că această excepție este neîntemeiată.

Astfel, acțiunea reclamantei privește nerespectarea - de către instituțiile pârâte - a obligațiilor impuse de dispozițiile Legii 265/2007, de reactualizare și elaborare a normelor metodologice de aplicare a legii.

Potrivit art. VII pct. (1) lit. (d) din Legea 265/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația de a elabora norme metodologice de aplicare a legii, astfel că există identitate între această parte chemată în judecată și titularul obligației invocate prin acțiune.

3. În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate a acțiunii reclamantei, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 1 pct. l din Legea 554/2004 "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică,printr-un act administrativsau prinnesoluționarea în termen legal a unei cereri,se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".

Art. 2 lit. (c) defineșteactul administrativca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică,în vederea executării legiisau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Potrivit art. 2 lit. (h) din aceeași lege, nesoluționarea în termen legal a unei cereri este definită drept "faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen".

Reclamanta a precizat în acțiunea inițială că temeiul de drept al acțiunii sale este reprezentat de dispozițiile art. 1, 8 și 11 din Legea 554/2004.

Prin precizările la acțiune, reclamanta a arătat că acțiunea formulată "este îndreptată împotriva Legii 265/2007", prin care i s-ar vătăma drepturi interese legitime.

Trecând peste modul confuz de precizare a obiectului acțiunii, instanța constată că dispozițiile legale sus-invocate nu pot fi aplicate în speță.

Aceasta, întrucât reclamanta face confuzie între actul legislativ, care conține norme juridice primare și actul administrativ cu caracter normativ, care este emis în vederea executării legii.

În speță, reclamanta nu a atacat un act administrativ în accepțiunea sus-arătată și nu a precizat concret care este dreptul sau interesul legitim care să-i fie afectat în mod direct, ceea ce duce la reținerea inaplicabilității dispozițiilor art. 1 pct. 1 din Legea 554/2004.

Nici dispozițiile art. 8 din lege nu au incidență în speță, întrucât, deși a susținut că s-a adresat instituțiilor pârâte cu plângeri prealabile, aceste plângeri nu vizau un act administrativ unilateral emis de pârâți și care să producă o vătămare a reclamantei într-un drept sau interes legitim.

Pe de altă parte, atâta vreme cât Legea 265/2007 (modificată) prevedea anumite obligații în sarcina instituțiilor pârâte, referitoare la normele metodologice de aplicare a legii, îndeplinirea acestor obligații într-un anumit termen era impusă de lege, fără a fi supusă cenzurii instanței de judecată.

Față de considerentele expuse, instanța apreciază că acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Disjunge capătul de cerere formulat de reclamanta Asociația Operatorilor în Regim de Taxi P N în contradictoriu cu Prefectura județului N, având ca obiect refuzul instituției pârâte de a răspunde la adresa reclamantei nr. A 151/27.02.2008.

Admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BACĂU în soluționarea acestui capăt de cerere și declină competența de soluționare în favoarea Tribunalului Neamț - Secția Comercială și Contencios Administrativ.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Respinge ca inadmisibilă acțiunea precizată de reclamantaAsociația Operatorilor în Regim de Taxi Pcu sediul în-, -. C,. 4,. 71 în contradictoriu cu MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în P-ța - nr. 1A, Sectorul 1, MINISTERUL TRANSPORTURILOR B cu sediul în-, Sectorul 1,MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR,-, Sectorul 5,AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE B,-, Sectorul 2,CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PșiPRIMĂRIA MUNICIPIULUI Pambele cu sediul în-, județul

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la11 august 2008.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

pt. -

PRIM GREFIER

Red.

tehnored. 9 ex.

18/19 august 2008

Președinte:Vera Stănișor
Judecători:Vera Stănișor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: