Obligația de a face. Decizia 923/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIE Nr. 923/CA/2008

Ședința publică de la 10 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.797/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al recurentului, avocat, lipsă fiind recurentul și intimatul

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul a depus la dosar prin Serviciul Registratură, întâmpinare, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și delegația de reprezentare.

Reprezentantul recurentului arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate, pentru motivele expuse în scris. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A obligarea la restituirea ui de conducere reținut ilegal, plata de daune cominatorii și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii se arata ca reclamantul a fost implicat într-un accident de circulație ce a avut ca urmare rănirea și decesul victimei, iar de conducere i-a fost reținut în temeiul art. 111 al. 4 din OUG nr. 195/2002.Reclamantul susține că nu există un act în care să se consemneze încălcarea unei reguli de circulație, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru reținerea ui, în situația în care există prezumția de nevinovăție.

Secția de contencios administrativ a Tribunalului Alba prin sentința nr. 797/CAF/2008 a respins acțiunea în contencios administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse că până la data condamnării, situație în care se anulează de conducere, în cauză funcționează prezumția de nevinovăție,nefiind necesara stabilirea de către instanța de contencios administrativ a vinovăției. de conducere se retine ca o măsura complementara, iar în dovada eliberata de poliție se arata ca s-a încălcat regula de circulație, nemaifiind posibila încheierea procesului-verbal de contravenție, deoarece răspunderea contravenționala si penala se exclud. Pentru a fi luata această măsură este suficient ca agentul de poliție să constate încălcarea regulii de circulație.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii. Prin motivele de recurs se arata ca în condițiile în care nu s-a încheiat un proces-verbal de contravenție, iar reclamantul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă fără a fi trimis în judecata, nu are cine să constate încălcarea unei reguli de circulație, decât în baza unei hotărâri judecătorești de condamnare. Măsura reținerii ui este dispusă automat de politie și este considerata ca fiind legala, în condițiile în care aceasta nu poate fi contestata la organul ierarhic superior sau la instanța de judecată. În cauză este necesară emiterea unui act justificativ pentru că simpla apreciere din partea agentului constatator nu este suficientă pentru a se dispune această măsură. Este inadmisibil să se ia o măsură contravenționala împotriva unei persoane, atâta timp cât nu s-a stabilit săvârșirea faptei. În cauza se încalcă prezumția de nevinovăție și dreptul la libera circulație.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat, deoarece măsura a fost dispusa în temeiul Codului rutier,iar reclamantul nu a respectat regulile privind traversarea străzii prin loc marcat. Reclamantul a comis fapta penala, caz în care intervine măsura tehnico-administrativă a reținerii ui de conducere.

Curtea, analizând sentința atacata sub aspectul recursului declarat, constata următoarele:

În data de 15 09 2007 reclamantul a fost implicat într-un accident de circulație, împrejurare în care a intervenit rănirea și decesul unei persoane.

Prin dovada eliberata de IPJ Aaf ost reținut de conducere fără drept de circulație si s-a menționat ca reclamantul a condus autoturismul fără a acorda prioritate la trecerea de pietoni și astfel s-a produs un accident de circulație grav.

Reclamantul a solicitat prin cerere adresata paratului restituirea ui de conducere, dar cererea i-a fost respinsa pe motiv ca reținerea actului este legala si are dreptul de a beneficia de prelungirea dreptului de circulație din 30 în 30 de zile, la propunerea procurorului ori a instanței de judecata.

<LLNK 52002 195183 31 0> Ordonanța de urgenta nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice prevede prin art. 111(4) ca de conducere al conducătorului de autovehicul sau tramvai, implicat într-un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se retine de către poliția rutiera dacă autorul accidentului a încălcat o regula de circulație dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3), eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulație. Dacă regula de circulație încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 100 alin. (3) și la art. 101 alin. (3), dovada înlocuitoare a ui de conducere se eliberează cu drept de circulație pentru o perioada de 15 zile.

Analizând conținutul normei legale se constata ca aceasta încalcă dreptul fundamental privind accesul liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție, potrivit căruiaorice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

În același sens, Convenție Europeana a Drepturilor Omului prin art. 6 stabilește Dreptul la un proces echitabil în sensul căOrice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independenta și imparțiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În speță se constata că organul de poliție a luat măsura de reținere a de conducere al reclamantului fata de împrejurarea că a constatat încălcarea unei reguli de circulație, în condițiile în care reclamantul este lipsit de garanțiile procedurale enunțate în dispozițiile anterioare de a contesta încălcarea unei reguli de circulație, fapt ce-i afectează interesul legitim de a deține și folosi de conducere obținut în mod legal, respectiv de a conduce un autoturism sau autovehicul pe drumurile publice. Reclamantul nu are posibilitatea de a contesta cele reținute de organul de politie, situație în care pana la data la care în procesul penal se va constatata vinovăția sau nevinovăția reclamantului, împrejurarea ce implică trecerea unui anumit interval de timp, concluziile organului de poliție și măsura dispusă s-ar impune cu putere absolută. Simpla menționare în dovada de ridicare a ui că s-a încălcat o regulă de circulație, instituie prezumția că acestea sunt întotdeauna credibile în condițiile în care reclamantul nu are posibilitatea legală la data constatării sa se apere.

În același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 4 octombrie 2007 în Cauza Anghel împotriva României în care Curtea reține că nerespectarea garanțiilor fundamentale, printre care și prezumția de nevinovăție, care protejează indivizii în fața eventualelor abuzuri ale autorităților, impune în privința aceasta o încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenție. O astfel de garanție este chemată să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze.

În cadrul legal instituit se constata ca nu există acest echilibru între autorul prezumat și autoritățile desemnate să-l sancționeze, iar în acest cadru legal măsura reținerii ui apare ca nelegala.

Prin întâmpinarea depusă Inspectoratul Județean de Politie afirmă că ridicarea ui de conducere a intervenit ca urmare a faptului că reclamantul a comis fapta penala de ucidere din culpă, argument ce încalcă în mod evident prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil.

Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativ stabilește prin art.1 că orice persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cat si public. Persoana vătămată este orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri. Autoritate publica este orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public. de putere reprezintă exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competentei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor si libertăților cetățenilor. Dreptul vătămat este orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ. Se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului in termenul legal.

În consecință, recursul reclamantului este întemeiat față de dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă și urmează a fi admis, se va modifica în parte sentința atacată în sensul că va fi obligat pârâtul IPJ să restituie reclamantului de conducere reținut la data de 15 09 2007. În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata daunelor-cominatorii se reține de către instanță că această instituție specifică dreptului civil nu are aplicabilitate în materia contenciosului administrativ, deoarece Legea-cadru nr. 554/2004 nu prevede un astfel de mijloc de constrângere.

În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă va fi obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecata la fond reprezentând onorariul avocațial. Cheltuielile de judecata au fost acordate proporțional cu pretențiile admise.<LLNK 52004 554 12 2< 0>

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.797/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință:

Modifică în parte sentința atacată în sensul că obligă pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului A să restituie reclamantului de conducere categoria B-A -B reținut la data de 15.09.2007.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței privind plata daunelor cominatorii.

Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată la fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.GC

Dact./ex.2/9 10 2008

Jud.fond.

Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 923/2008. Curtea de Apel Alba Iulia