Obligația de a face. Decizia 951/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - revizuire -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 951
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Bratu Ileana
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuentul cu domiciliul în com., județul S, împotriva deciziei nr. 489 din 12 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimată fiind Primăria Comunei - prin Primar cu sediul în com., județul
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 30 aprilie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu disp. art.156 alin.2 Cod proc. civilă, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 7 mai 2009 și apoi dată fiind lipsa din instanță a doamnei judecător - - - membru al completului de judecată, pentru astăzi 14 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cererii de revizuire de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr- din 17.03.2009, numitul a solicitat revizuirea deciziei nr. 489/12.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
În motivarea cererii, revizuientul a arătat, în esență, că prin decizia sus-menționată, instanța nu s-a pronunțat și asupra excepției de neconstituționalitate invocată conform art. 146 lit. d din Constituția României.
Astfel, revizuientul a arătat că la data de 03.10 2008 invocat excepția de neconstituționalitate și a precizat faptul că prima instanță nu s-a pronunțat în recursul formulat împotriva hotărârii nr. 3077/09.10.2008, iar la data de 05.03.2009, când a avut loc dezbaterea recursului formulat, a subliniat faptul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată în fața completului de judecată.
În drept, revizuientul a invocat dispozițiile art. 322 al. 2 Cod procedură civilă și art. 29 al. 1 din Legea nr. 47/1992.
În cauză s-a dispus atașarea dosarului nr-.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 16 mai 2008, reclamantul a solicitat să se dispună obligarea Primarului - reprezentant al Primăriei comunei - să convoace ședința extraordinară a Consiliului Local având ca ordine de zi: dezbaterea proiectului de hotărâre privind înființarea unui dispensar cu activitate sanitar - veterinară la nivelul comunei, județul S și dezbaterea proiectului de hotărâre cu privire la evidențierea proprietarilor ce au domiciliul în alte localități și dețin suprafețe de teren pe teritoriul acestei localități în vederea stabilirii unei evidențe clare asupra impozitului datorat.
Prin sentința nr. 3077 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins - ca nefondată - acțiunea reclamantului reținând - în esență - în motivarea soluției că, cererea acestuia nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 39 din Legea nr. 215/2001, iar convocarea unei astfel de ședințe este o chestiune de oportunitate, ce poate fi apreciată exclusiv de primar iar instanța de judecată nu se poate subroga în drepturile acestuia.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul și a arătat că pentru problematica inițiată de reclamant primarul localității, avea obligația să convoace adunarea generală extraordinară a Consiliului local, iar asupra oportunității și legalității celor solicitate, putând să se pronunțe doar consilierii locali în adunarea generală astfel constituită, așa încât, a apreciat că acțiunea sa este întemeiată și promovată cu respectarea art. 39 (2) din Legea nr.215/2001.
Prin decizia nr. 489/12.03.2009 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 3077/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, s-a modificat sentința sus-menționată și s-a admis acțiunea, primarul comunei fiind obligat să convoace adunarea extraordinarăa Consiliului Local având ca ordine de zi: înființarea unui Dispensar cu activitate sanitar - veterinară la nivelul comunei.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Articolul 121 din Constituție definește: "Autoritățile comunale și orășenești", sens în care se stipulează că, autonomia locală în comune și orașe se realizează de către consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii, și rezolvă treburile publice din comune și din orașe, categoriile de atribuțiuni fiind prevăzute și specificate în art. 36 din Legea nr.215/2001 - republicată.
Potrivit art. 39 din Legea nr. 215/2001 - republicată, în realizarea atribuțiunilor acordate prin lege, autoritatea deliberativă locală se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului (alin. 1) precum și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului [alin.2].
Convocarea Consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ - teritoriale cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței ordinare sau cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare.
Cu excepția art. 93 (2) din Legea 215/2001 - care cuprinde o reglementare explicită a motivelor pentru care se impune convocarea unei ședințe extraordinare a activității deliberative județene, pentru consiliul local, legea nu prevede o astfel de distincție între motivele care impun convocarea unei astfel de ședințe comparativ cu ședințele ordinare.
În speță, reclamantul recurent care are calitatea de consilier local, a avut inițiativa unui proiect de hotărâre ce viza: necesitatea înființării unui dispensar sanitar - veterinar pe raza localității (solicitările sale fiind restrânse numai la acest proiect - conform motivării recursului declarat) -sens în care a solicitat primarului localității convocarea unei ședințe extraordinare a deliberativului local în vederea dezbaterii acestei inițiative (art. 39 alin. 2 teza I din Lege).
Instanța de recurs a apreciat că, problema inițiată de reclamantul recurent (dreptul la inițiativă pentru proiecte de hotărâri aparținând și primarului, sau chiar cetățenilor comunității locale) pot face obiectul unei ședințe extraordinare a deliberativului loca, așa încât, în condițiile în care cel care inițiază o astfel de propunere, procedează la redactarea proiectului, însoțit fiind de expunerea de motive - toate acestea redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă - (aceste categorii de proiecte de hotărâri fiind exceptate de la avizare și raportul compartimentului de resort - art. 44 alin. 1 din Lege) primarul este obligat să dispună convocarea unei astfel de ședințe având în ordinea de zi înscrisă solicitarea reclamantului - recurent, dezbaterile consilierilor din cadrul ședinței de consiliu și în final votul acestora fiind cele care hotărăsc asupra oportunității și legalității respectivei solicitări.
Prin urmare, întrucât s-a făcut dovada la dosar că, condițiile formale pentru convocarea ședinței extraordinare au fost îndeplinite, recursul declarat de reclamantul a fost admis.
Instanța de recurs a mai reținut că articolul 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale impun anumite obligații procedurale pentru partea litigantă care ridică o excepție de neconstituționalitate, obligații pe care reclamantul recurent nu și le-a îndeplinit, așa încât, în mod legal prima instanță nu a procedat la analiza excepțiilor invocate.
Examinând motivele invocate prin cererea de revizuire de către numitul, Curtea constată că acestea nu se încadrează în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute în mod expres și limitativ de art. 322 Cod procedură civilă.
Astfel, prin motivele de recurs depuse la dosarul nr- al Curții de Apel Suceava, recurentul a solicitat să fie luată în dezbatere și excepția de neconstituționalitate invocată, pe baza faptului că Legea nr. 215/2001 nu precizează explicit calea proiectelor de hotărâre întocmite de către cei prevăzuți de art. 45 al. 6 și art. 118 din Legea 215/2001 nu prevede sancțiuni în cazul în care proiectele de hotărâre inițiate și propuse nu sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare lunare a Consiliului local, solicitând sesizarea Curții Constituționale a României.
Potrivit disp. art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare."
Prin urmare, având în vedere faptul că reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate în fața instanței de fond, rezultă că Tribunalul Suceava, iar nu Curtea de Apel Suceava era instanța care urma să analizeze condițiile de admisibilitate a excepției invocate, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, respectiv să verifice dacă s-a invocat neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei și dacă legea sau ordonanța respectivă a mai fost declarată ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
În cazul în care erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Tribunalul urma să sesizeze Curtea Constituțională printr-o încheiere care să cuprindă punctele de vedere ale părților, precum și opinia instanței asupra excepției, și care să fie însoțită de dovezile depuse de părți.
Din considerentele deciziei nr. 489/12.03.2009 a Curții de Apel Suceava, a cărei revizuire s-a solicitat, rezultă că instanța de recurs a analizat inclusiv motivul invocat de către recurentul, în sensul că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Astfel, instanța de recurs a reținut că articolul 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale impun anumite obligații procedurale pentru partea litigantă care ridică o excepție de neconstituționalitate, obligații pe care reclamantul recurent nu și le-a îndeplinit, așa încât, în mod legal prima instanță nu a procedat la analiza excepțiilor invocate.
Având în vedere cele reținute, Curtea constată că motivele invocate de către revizuientul nu se încadrează în nici unul dintre cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de art. 322 Cod procedură civilă.
În consecință, Curtea constată că cererea de revizuire formulată de către revizuientul apare ca fiind inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul cu domiciliul în com., județul S, împotriva deciziei nr. 489 din 12 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimată fiind Primăria Comunei - prin Primar cu sediul în com., județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored. M:
2ex/15.06.2009
Președinte:Hîncu CezarJudecători:Hîncu Cezar, Grosu Cristinel, Bratu Ileana