Obligația de a face. Decizia 954/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 954/2008
Ședința publică de la 17 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Lucia Brehar
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și, împotriva sentinței civile nr. 3702/28.11.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul cu nr-, privind și pe reclamanta, și pe pârâții PRIMARUL COMUNEI și CONSILIUL LOCAL, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta personal, asistată de reprezentantul recurenților, avocat, cu delegație la dosar și intimata personal, asistată de avocat, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul recurenților depune la dosar adeverința emisă de către primarul comunei, din care rezultă imobilele cu care figurează recurenții în registrul agricol.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii introductive, ca netemeinică și nelegală, iar în subsidiar, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu recomandarea de a se dispune efectuarea unei expertize în cauză, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3.702, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, pârâtul, Primarul comunei fiind obligat să emită autorizația pentru desființarea construcțiilor cu destinație centrală termică, de fum și bucătărie edificate fără autorizație de către pârâții și, dispunându-se desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Prin aceeași hotărâre a fost respinsă și cererea pentru obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere faptul că pârâții au recunoscut în mod indirect că pentru imobilele enumerate de reclamantă în petitul acțiunii nu a existat autorizație de construire la data edificării acestora în cursul anului 1995 și nici ulterior.
Împrejurarea susținută de pârâții 2 și 3, că aceste construcții au fost intabulate în cartea funciară, instanța de fond a considerat-o ca fiind fără relevanță pentru soluționarea acțiunii, deoarece prin înscrierea în cartea funciară executantul construcțiilor nu a fost scutit în a obține autorizația de construire cerută de Legea 50/1991 modificată și republicată, în fiind înscrisă casa de locuit pentru care a existat autorizația nr. 22/17.07.1975.
Instanța de fond a mai reținut că Primăria prin viceprimar, a constatat construirea fără autorizație a unei anexe gospodărești de 8,5 x 6 D + P și a unei extinderi de 2,6 x 2 fiind încheiat, procesul verbal de contravenție nr. 2/14.12.2005 dispunându-se pe lângă amenda de 1000 lei aplicată în baza art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 și intrarea în egalitate.
Reclamanta a dovedit că are un interes legitim în desființarea construcțiilor iar prin procesul verbal nr. 324/9.08.2006 încheiat de Autoritatea de Sănătate Publică a Județului M s-a recomandat amenajarea unei fose septice de către pârâții 2 și 3, dar aceștia nu au dus la îndeplinire această recomandare.
Tribunalul a reținut că pârâtul Primarul Comunei nu a urmărit aducerea la îndeplinire a celor dispuse chiar de el, motiv pentru care a fost obligat să emită autorizație de demolare, iar pârâții 2 și 3 au fost obligați să desființeze construcțiile executate fără autorizație.
Instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiile art. 28 alin. 3 din Legea 50/1991 republicată, având în vedere că nu a fost obținută autorizația necesară.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, în termenul legal pârâții și solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate cu consecința respingerii acțiunii reclamantei ca netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții au arătat că încă din anul 1995 construcțiile a căror demolare se solicită au fost înscrise în iar în temeiul Legi nr. 50/1991 s-a împlinit termenul de prescripție de 2 ani.
Totodată paratii au solicitat efectuarea unei expertize prin care să se constate efectele negative a foselor septice edificate de către ei, invocând în drept dispozițiile art. 3041din procedură civilă, această expertiză fiind utilă și obligatorie pentru lămurirea cauzei.
Pârâții au mai reiterat faptul că instanța de fond a omis administrarea probelor care erau utile și necesare cauzei, invocând dispozițiile art. 315.pr.civ. care conduc la casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare cu respectarea formelor procedurale privitoare la necesitatea administrării unor anumite probe.
Prin întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii ca fiind temeinică și legală (8).
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, precum și în baza disp. art. 304.pr.civ, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente:
Cauza dedusă judecății implică analiza pretențiilor formulate de către reclamantă dintr-o perspectivă dublă.
Pe de o parte, constatarea efectuării unor lucrări de construcții fără autorizație de construcție și solicitarea de demolare a lor, iar pe de altă parte, determinarea existenței prejudiciului invocat de către reclamantă ce ar rezulta din exploatarea defectuoasă de către pârâți a imobilului proprietatea lor (centrala termică și fosa septică).
Dacă pârâții posedă sau nu autorizație de construire pentru construcția în care a fost instalată centrală termică nu prezintă relevanță în cauză.
Procedura de desființare a unei construcții realizată fără autorizație de construire întemeiată pe prev. art. 32 și urm. din Legea nr. 50/1991, se află la îndemâna organului care a aplicat sancțiunea contravențională și a constatat lipsa autorizației de construire.
În speță însă, reclamanta susține, din perspectiva raporturilor de vecinătate, existența unui prejudiciu rezultat din exploatarea unei centrale termice și evacuarea necontrolată a apei menajere reziduale de către pârâți, din imobilul proprietatea lor.
Autoritatea publică participă în proces în baza dreptului recunoscut legal, de a emite autorizația de desființare a construcțiilor realizate nelegal, sub aspectul normelor de urbanism.
Este necesar a se stabili în cauză dacă prejudiciul invocat de către reclamantă și care decurge din raporturile de vecinătate justifică sau nu justifică refuzul autorității publice de emitere a autorizației de desființare.
Cu alte cuvinte, atitudinea autorității publice poate fi justificată doar în urma administrării probelor necesare prin care se va putea stabili dacă poluarea reclamată este rezultatul ignorării normelor de urbanism și dacă pentru remedierea situației prejudiciabile se impune soluția finală de desființare a construcțiilor sau dimpotrivă, pot fi efectuate lucrări de remediere a instalațiilor deja existente pentru a se evita poluarea.
Astfel, este de stabilit în cauză dacă clădirea în care este montată centrala termică (încăperea propriu-zisă) respectă normele de urbanism în raport de scopul său declarat, respectiv de a adăposti centrala termică destinată încălzirii imobilului și preparării apei calde sau dacă poluarea cu noxe este rezultatul unei defecțiuni a centralei termice propriu-zise, aspect ce ar excede solicitării de demolare a construcției în care se află centrala termică destinată încălzirii imobilului și preparării apei calde sau dacă poluarea cu noxe este rezultatul unei defecțiuni a centralei termice propriu-zise, aspect ce ar excede solicitării de demolare a construcției în care se află centrala termică.
Centrala termică defectă poate fi înlocuită sau reparată.
De asemenea, dacă evacuarea gazelor este sursa prejudiciului invocat de către reclamantă este necesar a se stabili dacă acest neajuns este generat de clădirea în care este instalată centrala, de coșul de fum construit pentru evacuare sau de instalația termică propriu-zisă.
Reclamanta a invocat și poluarea generată de lipsa unei fose septice care să preia apa utilizată provenită de la bucătăria imobilului pârâților.
Sub acest aspect este de stabilit în ce măsură au fost nerespectate normele de urbanism care implică manifestarea de voință a unei autorități publice de emitere a unei autorizații de construire sau de demolare.
Este necesar a se stabili dacă poluarea provine de la o instalație defectă, cum se poate remedia și dacă aceasta impune o manifestare de voință din partea autorității publice, în sensul de a fi necesar să se emită autorizație de desființare.
La prima instanță nu au fost administrate toate probele necesare astfel încât în lipsa acestora judecata pe fond realizata este nerelevantă.în cond. art. 129 alin. 5.pr.civ. instanța de fond trebuia să dispună efectuarea unei expertize de specialitate chiar și împotriva voinței părților, această probă fiind absolut necesară pentru soluționarea cauzei.
Urmează deci, ca în baza art. 20 al. 3 din Legea nr. 554/2004 să se admită recursul formulat și să se caseze hotărârea atacată, cauza urmând a fii trimisă primei instanțe în vederea suplimentării probațiunii, în sensul efectuării unei expertize tehnice care trebuie să urmărească în principal următoarele aspecte: clădirile în care se află montate centrala termică și instalația de evacuare a apei menajere respectă sau nu normele de urbanism și ce măsuri tehnice se impun a fii luate pentru remedierea deficiențelor la partea de construcție propriu-zisă, pentru ca în baza celor constatate de expert la fața locului instanța de fond în rejudecare să stabilească dacă construcția propriu-zisă este sursa prejudiciului invocat de către reclamantă si s-ar impune efectiv demolrea ei sau, dimpotrivă există modalități de remediere a situație prejudiciabile prin intervenții autorizate la construcții.
În același timp, același expert, dacă are competența necesară sau un altul, va stabili dacă prejudiciul invocat de către reclamantă provine doar de la exploatarea defectuoasă a instalațiilor destinate utilizării normale a unei construcții (încălzire si evacuare apa menajeră), dacă se impun modificări de natură să afecteze construcțiile ce adăpostesc partea tehnică a acelor instalații, dacă poluarea cu noxe provenite de la centrală și bucătărie afecteze proprietatea reclamantei și ce măsuri se impun pentru remedierea eventualelor efecte poluante, deci, în principal legătura între încăpere și efect, respectiv prejudicierea reclamantei prin poluare.
Numai după administrarea temeinică a acestui probatoriu va putea determina instanța de fond dacă se impune a fi stabilite obligații în sarcina autorității publice, respectiv de a emite o autorizație de demolaredoarpentru construcții saușipentru instalațiile destinate utilitățiilor, în măsura în care se va stabili că pentru remedierea deficiențelor la instalații, și nu la construcțiile ce le adăpostesc, este nevoie de autorizare din partea pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 3.702 din 28 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
aflată în concediu
semnează pentru
Președintele Curții de APEL CLUJ
Red.
Dact./3ex/.06.05.2008
Jud.Fond.,
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur, Lucia Brehar
