Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.52/CA
Ședința publică de la 19 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ, declarat de către recurentul reclamant CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI - cu sediul în, jud.T, împotriva sentinței civile nr. 2288/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA - cu sediul în C,-, jud.C, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei conform chitanței Seria - nr.-/ 18.11.2008 și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, și rămâne în pronunțare, având în vedere solicitarea părților, de a se proceda la judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamantul Consiliul Local al comunei, județ Tac hemat în judecată la data de 17.09.2008 pe pârâta SC SA C și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea ordonanței președințiale să se constate că termenul de garanție de bună calitate a lucrării în cazul obiectivului de investiții " și modernizare alimentare cu apă potabilă în localitatea județ T", executată de pârâtă este întrerupt de drept în conformitate cu art.16 al.1 lit.b și 17 din 167/1958, termen la a cărui împlinire ar beneficia această societate de recepția finală în lipsa unei hotărâri de suspendare a acestui termen de garanție, înainte de soluționarea litigiului ce face obiectul dos- al Tribunalului Tulcea cu privire la acest obiectiv de investiții.
Reclamanta apreciază că termenul de garanție se întrerupe începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată a SC SA C la Judecătoria Babadag, începând cu data de 10.10.2007.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a executat o serie de lucrări reprezentând obiectivul de investiții sus desemnat și că deși la încheierea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor din 21.09.2006 comisia de recepție nu a evidențiat lucrări restante, în urma verificărilor ulterioare efectuate de Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurale și Pescuit C, s-au constatat lucrări ascunse neexecutate, fiind întocmit raportul nr.3445/ 17.07.2007.
Cum potrivit art.XIII din Condițiile generale ale contractului de lucrări încheiat de părți, raportat la art.32 din Regulamentul de recepție aprobat prin HG nr-273/1994 termenul de garanție de calitate a lucrării este de 2 ani și se împlinește la data de 22.09.2008, convocarea de către investitor care este Consiliul Local al comunei trebuie făcută în perioada 22.09.2008 - 07.10.2008 (în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție conform art.32 din regulament).
S-a mai arătat de către reclamantă că cererea sa îndeplinește condițiile art. 581 Cod pr.civilă, privind urgența și nerezolvarea fondului cauzei.
Cu privire la urgență - condiția este îndeplinită prin aceea că în lipsa unei hotărâri judecătorești care să constate întreruperea termenului de garanție, reclamanta s-ar afla în situația de a convoca recepția finală înainte de soluționarea pricinii ce formează obiectul dos- și s-ar putea ajunge și la respingerea recepției finale.
În ce privește nerezolvarea fondului pricinii, prin soluționarea cererii sale, nu se soluționează litigiul în fond.
Prin sentința civilă nr.2280/13.10.2008 Tribunalul Tulceaa respins cererea reclamantului Consiliul Local al comunei împotriva pârâtei SC SA C, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în cauză, condiția urgenței, una din cele trei condiții de admisibilitate a cererii întemeiate pe dispozițiile art.581 Cod pr.civilă nu este îndeplinită, întrucât perioada garanției de bună execuție s-a împlinit la 22.09.2008, iar acțiunea pe fondul cauzei ce face obiectul dos- are ca obiect " pretenții" în sumă de 158.202,84 lei, actualizate cu inflație, reprezentând sumă refuzată la plată pentru neexecutare lucrări de către pârâtă, fără a se cere și o constatare a deficiențelor și remedierea lor.
Nefiind îndeplinită această condiție, cererea întemeiată pe dispozițiile art. 581 Cod pr.civilă, a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Consiliul Local al Comunei, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 și 3041Cod pr.civilă.
În motivarea recursului se arată că greșit prima instanță a respins cererea sa prin care solicită să se constate că termenul de garanție de bună calitate a lucrărilor efectuate de pârâtă este întrerupt de drept, deoarece potrivit art.16 și 17 din 167/1958, "prescripția termenului de garanție se întrerupe de drept prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească necompetentă", prescripția termenul de garanție a lucrării întrerupându-se de drept prin introducerea cererii de chemare în judecată nr.6644/20.09.2007 a SC SA C la Judecătoria Babadag la data de 10.10.2007, nefiind necesară îndeplinirea nici unei alte condiții decât cea a introducerii cererii.
Se mai exprimă apoi, considerații asupra situației de fapt, în referire la consecințele determinate de respingerea cererii și se mai arată că este îndeplinită condiția urgenței, fiind aplicabile dispozițiile art.16 și 17 din 167/1958, pentru constatarea urgentă a existenței faptului că termenul de garanție a lucrării este întrerupt de drept.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.581 Cod pr.civilă, "instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Aceste dispoziții legale stabilesc două condiții de admisibilitate a cererii, anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii ce se cere a se lua pe această cale, iar din aceasta din urmă decurge și oat reia condiție și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată formulat de reclamanta recurentă, respectiv să se constate prin hotărârea dată pe calea ordonanței președințiale că termenul de garanție de bună calitate a unei lucrări executate de pârâtă este întrerupt în conformitate cu art.16 al.1 lit.b și 17 din 167/1958, se constată că prima instanță corect și legal, a reținut că în cauză, condiția urgenței măsurii ce se cere a fi luată nu este îndeplinită, prin raportare la situația de fapt din care rezultă că perioada garanției de bună execuție s-a împlinit la 22.09.2008, fiind necesar ca urgența să persiste pe tot parcursul judecății și nu ca ea să existe la data introducerii cererii.
Cererea recurentei însă, nu poate fi primită, mai ales, pentru considerentul că prescripția, în reglementarea cuprinsă în 167/1958 se referă la "Dreptul la acțiune, având un obiect patrimoniul și care se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege " și care, la rându-i, poate fi întreruptă prin introducerea unei cereri de chemare în judecată și nu termenul de garanție de bună calitate a unei lucrări.
Mai mult decât atât, cum cererea de chemare în judecată pe calea ordonanței președințiale se formulează în situațiile în care, datorită urgenței, nu se poate aștepta soluționarea pricinii pe fond, în cauză, se constată că acțiunea ce formează dosarul - o reprezintă "pretenții" o altă acțiune pe rol nefiind în curs de judecată.
Pentru aceste considerente, se constată că toate criticile aduse hotărârii recurate sunt nefondate și conform art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ, declarat de către recurentul reclamant CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI - cu sediul în, jud.T, împotriva sentinței civile nr. 2288/ 13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA - cu sediul în C,-, jud.C, având ca obiect ordonanță președințială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
20 Februarie 2009
Jud.fond-
Jud.red--/27.02.2009
Dact.gref.CV/27.02.2009
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
