Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 707/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA Nr.707
Ședința publică din data de 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu Maria Stoicescu
- - -
Grefier - - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtaSC &- FILIALA ROMÂNIA SRL, cu sediul în P- șiSC & ITALIA, cu sediul ales în P- județul P, împotriva sentinței nr. 191 din 26 martie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cuMUNICIPIUL P-prin primar, cu sediul în P, Bd. - nr. 2-4 județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentele-pârâte SC & Citta S.- Filiala România SRL și SC & Citta Italia reprezentate de avocat din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosarul cauzei și intimatul-reclamant Municipiul P-prin primar, reprezentat de consilier juridic conform împuternicirii depuse la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este netimbrat, după care,
Avocat, apărătorul recurentei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 11.00 lei conform chitanței nr. - din 15 mai 2008 si timbru judiciar de 0,15 lei ce, au fost anulate de instanță și depuse la dosarul cauzei, arătând că nu mai are alte cererii de formulat.
Curtea, luând act că în cauză nu se mai formulează alte cererii, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei, avocat, având cuvântul, critică hotărârea instanței de fond atât pentru nelegalitate cât și pentru încălcarea procedurii, susținând că deși intimata de astăzi solicitase instanței să se pronunțe asupra unei clauze contractuale, contractul respectiv nu se afla la dosar și nici pretinsa dovadă că pe rolul aceleiași instanțe ar fi existat un dosar cu obiectul rezilierea contractului în cauză.
Totodată, recurenta susține, că prin acțiunile întreprinse magistratul ce a soluționat fondul a încălcat principiul imparțialității, având față de intimata reclamantă o atitudine mai mult decât părtinitoare.
În continuare arată că în opinia proprie nu erau întrunite la data judecății condițiile legale de admisibilitate a ordonanței președințiale, respectiv urgența și vremelnicia, atâta timp cât crescătorii de cai, pe baza procedurilor desfășurate au solicitat rezolvarea problemelor apărute pe cale amiabilă, la momentul judecății cauzei problema fiind rezolvată e principiu. Mai mult decât atât, astfel cum a fost rezolvata problema de către instanța de fond, măsura dispusă are un caracter permanent și nu vremelnic de vreme ce a fost dispusă până la rămânerea definitivă a hotărârii privind rezilierea.
Față e cele susținute mai sus, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței e fond și respingerea cererii de ordonanță președințială ca inadmisibilă având în vedre că lezează fondul cauzei.
Consilier juridic pentru intimata reclamantă Municipiul P-prin primar solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței e fond, arătând că susținerile recurentelor sunt nefondate, așadar nu poate fi reținută critica cu privire la faptul că la dosar nu se afla contractul de concesiune și nici dovada existenței pe rolul Tribunalului a unui dosar cu obiectul rezilierea respectivul contract, atâta timp cât la concilierea dintre Municipiul P și recurentele de astăzi, acestea din urmă au fost reprezentate iar dosarul despre care se vorbește a avut două termen de judecată în el aflându-se și contractul de concesiune care a fost încheiat cu aproximativ trei ani în urmă, deci nu se poate invoca necunoașterea acestui înscris.
Solicită a fi respins și cel de-al doilea motiv de recurs în ceea ce privește susținerile că nu erau întrunite la data judecății condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, atâta vreme cât interzicerea accesului pe pistele de trap pun în pericol creșterea cailor, aducând prejudicii iremediabile în dezvoltarea sistemului de pregătire și competițional al cailor de trap.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul Municipiul P, reprezentat prin primar, a solicitat pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâtelor & a -Italia și & a Filiala România, să respecte prevederile art. 8.2.4, art. 8.2.11 și art. 8.2.19 din contractul de concesiune nr. 08979/2005, respectiv să perimită accesul pe de trap a hipodromului P în vederea desfășurării antranementelor și curselor pe hipodrom.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin contractul precizat s-a concesionat pârâtelor din P, situat pe-, cu obligația menținerii de către concesionar a activității de bază pentru toată durata concesiunii, pârâtele fiind obligate, conform dispozițiilor contractuale menționate, să mențină și să dezvolte activitatea hipică, să asigure exploatarea eficientă și în regim de continuitate și permanență a bunurilor, activităților sau serviciilor publice care fac obiectul concesiunii, pe toată durata acesteia, însă pârâtele au interzis accesul pe pistele de trap din incinta hipodromului, aducând prejudicii iremediabile în
dezvoltarea sistemului de pregătire și competițional al cailor de trap, care își desfășurau activitatea sportivă în acest hipodrom.
La termenul de judecată din data de 25.03.2008, pârâtele au invocat, cu ocazia cuvântului pe fond, excepția lipsei procedurii prealabile- motivat de faptul că reclamantul nu a urmat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitând respingerea acțiunii, ca inadmisibilă.
Prin sentința nr. 191/26.03.2008 Tribunalul Prahova a respins excepția lipsei procedurii prealabile, admis cererea formulată pe cale de ordonanță președintială și a obligat pârâtele să permită accesul pe de trap din incinta ui P în vederea desfășurării antrenamentelor și a curselor de la hipodrom până la rămânerea definitivă și irevocabilă hotărârii ce urmează a se pronunța în dosarul nr- al Tribunalului Prahova -Secția Comercială și de Contencios Administrativ II.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că potrivit dispozițiilor 720 ind. 1 alin. 1 proc. civ. obligația parcurgerii procedurii concilierii este prevăzută în situația proceselor și cererilor în materie comercială al căror obiect este evaluabil în bani, condiție care nu este îndeplinită în cauză, obiectul acțiunii ( obligarea pârâtelor să permită accesul pe de trap) nefiind evaluabil în bani.
În plus, procedura plângerii prealabile (a concilierii), având în vedere procedura și termenele de soluționare, este incompatibilă cu natura și obiectul ordonanței președintiale, care se caracterizează, în esență, prin urgența, particularitate ce rezultă, de altfel, și din procedura de soluționare, în cadrul căreia toate termenele sunt extrem de scrute.
Pe fondul cauzei s-a reținut că începând cu data de 18.02.2008, pârâtele au interzis accesul crescătorilor de cai pe pistele de trap din incinta ui, inclusiv pentru antrenamente, măsură care a determinat Asociația Societatea Română de, SC SA și Regia Natională a Pădurilor- Romsilva să solicite sprijin reclamantului în vederea soluționării situatiei, respectiv reluării activității hipice în incinta hipodromului. De asemenea, în urma sistării furnizării energiei electrice, electric a fost sigilat, pârâtele punând în vedere crescătorilor de cai (ex. SC SA) ca încercarea de a se reconecta la tablou constituie fraudă.
Tribunalul apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonață președintială, considerând că urgența este rezultată din paguba iminentă care nu s-ar mai putea recupera.
Astfel, se reține că paguba menționată constă în faptul că, prin interzicerea accesului pe pistele de trap s-a pus în pericol creșterea cailor de trap ( ai proprietarilor menționați anterior, dar și a celor dizolcați de la hergheliile Romsilva), aducându-se prejudicii iremediabile în dezvoltarea sistemului de pregătire și competitional al acestora, care își desfășoară activitatea sportivă pe P, aspect care rezultă din adresele proprietarilor de cai, depuse la dosar.
Or, este de netăgăduit faptul că prin imposibilitatea cailor de a se antrena pe hipodrom este afectată, atât condiția lor fizică, cât și rezultatele lor sportive, astfel că paguba invederată este una iminentă, care se va produce cu certitudine și se va accentua odată cu creșterea timpului de inactivitate cailor (cât
aceștia nu sunt antrenați corespunzător), urgența permiterii accesului pe de trap fiind evidentă.
Au fost analizate și celelalte două conditii:vremelnicia si neprejudecarea fondului, reținându-se că ordonanța președintială urmează să își producă efecte doar pe perioadă de timp limitată, reclamantul invederând în mod expres în cuprinsul acțiunii că solicită ca măsura să-și producă efectele până la data soluționării definitivă și irevocabile a litigiului de fond, respectiv a acțiunii de reziliere a contractului de concesiune, ce formează obiectul dosarului aceleiasi instante nr-.
În ceea ce privește neprejudecarea fondului, tribunalul a apreciat că este îndeplinită si această condiție de admisibilitate, intrucât măsura permiterii accesului proprietarilor de cai pe de trap ui P, pentru desfășurarea antrenamentelor și a curselor, nu prejudecă fondul litigiului dintre părți, tribunalul nepronunându-se asupra raporturilor contractuale ale acestora, raporturi care urmează a fi examinate în cadrul acțiunii în rezilierea contractului.
Împotriva încheierii din 25 martie 2008 și a sentinței au declarat recurs pârâtele & a -Italia și & a Filiala România, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, într-un prim motiv de recurs s-a susținut că au fost încălcate dispozițiile art. 581 pr. civ. privind condițiile de admisibilitate a unei ordonanțe președintiale, precum și dispozițiile procedurale privind cercetarea judecătorească și dezbaterea cauzei în fond.
În susținerea acestui motiv de recurs s-a arătat că instanța s-a pronunțat asupra unei clauze contractuale fără ca să existe la dosar contractul și nici nu există la dosar dovada că pe rolul Tribunalului Prahova ar exista pretinsul dosar privind rezilierea contractului.
O altă critică privește faptul că nu erau întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonantei președintiale, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, precizându-se că nu poate fi vorba de existența unei pagube iminente atâta timp cât crescătorii de cai, în baza proceduriilor desfășurate cu recurentele au solicitat rezolvarea problemelor apărute cu exploatarea pistei pe cale amiabilă, demarând în acest sens procedurile prevăzute de art. 720 proc. civ. la momentul judecății cauzei problema fiind rezolvată de principiu.
Cu privire la vremelnicie recurentele au sus susținut că în realitate măsura are caracter permanente din moment ce se dispune a fi exercitată până la rămânerea definitivă hotărârii privind rezilierea contractului.
Ultima critică privește faptul că în mod greșit s-a reținut că prezenta ordonantă președintială este legală indespensabil de cererea de revizuire.
Se solicită admiterea recursului, desființarea sentinței atacate si pe fond respingerea cererii ca inadmisibilă.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Este nefondat motivul de recurs privitor la neîndeplinirea conditiilor de admisibilitate ordonantei presedintiale, prev. de art. 581 proc. civ.
.//.
Referitor la condiția urgenței s-a apreciat în mod corect de către instanța de fond că prin interzicerea accesului pe pistele de trap recurentele pun în pericol cresterea cailor de trap, aducându-se prejudicii iremediabile în dezvoltarea sistemului de pregătire si competițional al cailor de trap, care își desfăsurau activitatea sportivă pe
În mod întemeiat reținut prima instanță și că este necesară prevenirea unei pagube iminente, care nu s-ar putea repara, întrucât prin imposibilitatea cailor de a se antrena este afectată condiția lor fizică și rezultatele sportive.
În ce privește condiția vremelniciei, aceasta este limitată sub aspectul temporal, întrucât prin dispozitivul sentinței recurate, instanța a obligat pe recurentă să permită accesul pe de trap din incinta ui P în vederea desfășurării antrenamentelor și a curselor de hipodrom, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii ce urmează a se pronunța în dosarul - al Tribunalului Prahova.
Și condiția neprejudecării fondului este îndeplinită întrucât prin măsura obligării la accesul pe de cai pentru antrenamente și curse tribunalul nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, care este rezilierea contractului.
Este nefondată susținerea recurentei privind încălcarea unor dispoziții procedurale privind cercetarea judecătorească și dezbaterea cauzei în fond.
Recurentele au fost în culpă prin invocarea excepției lipsei procedurii prealabile, după închiderea dezbaterilor, încălcându-se condițiile procedurale referitoare la invocarea excepțiilor, judecătorul fondului fiind nevoit să repună cauza pe rol pentru a pune în discuția părților excepția lipsei procedurii prealabile.
În ce privește lipsa constractului de la dosar sau a dovezii privind existența pretinsului dosar, Curtea va reține susținerile intimatei din întâmpinare, necontrazise de recurente, din care rezultă că recurentele au fost prezente la concilierea desfășurată între Municipiul P și recurente privind rezilierea contractului de concesiune, iar în dosarul nr- au formulat două cereri pentru lipsă de apărare, astfel încât nu pot invoca faptul că nu aveau cunoștință de existența acestui dosar.
Sunt nefondate și criticile privind modul de soluționare a excepției lipsei procedurii prealabile, judecătorul fondului apreciind în mod corect că obligația parcurgerii procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004 subzistă în situația contestării unui act administrativ individual sau în ipoteza contractelor administrative, iar obligația parcurgerii concilierii este prevăzută de art. 720 ind. 1 proc. civ. în cazul proceselor și cererilor în materie comercială al căror obiect este evaluabil în bani.
În cauză obiectul cauzei este o cerere formulată pe calea ordonanței președințiale, procedura plângerii prealabile fiind incompatibilă cu natura și obiectul căii procedurale folosite.
Prin urmare, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 proc. civ. în temeiul art. 312 proc. civ. se va respinge ca enfondat recursul, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtaSC &- FILIALA ROMÂNIA SRL, cu sediul în P- șiSC & ITALIA, cu sediul ales în P- județul P, împotriva sentinței nr. 191 din 26 martie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantulMUNICIPIUL P-prin primar, cu sediul în P, Bd. - nr. 2-4 județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu Maria Stoicescu
- - - - - -
Fiind în concediu de odihnă
Se semnează de
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
GREFIER,
- -
Red. MP
Dact.MC
2 ex/3.06.2008
f- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu Maria Stoicescu
