Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 828/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 828/
Ședința publică din 27 August 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantele Comuna, Comuna, Comuna Mari, Comuna, Comuna Secuieni împotriva sentinței nr.1442/30.07.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La apelul nominal se prezintă reclamantele-recurente prin avocat și intimata SC H SALUBRITATE SRL OSp rin avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, fiind timbrat cu 5 lei(6 dosar), iar intimata-pârâtă a depus întâmpinare(8-14 dosar).
Nefiind cereri formulate instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantelor solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, susținând oral motivele de recurs: depune concluzii scrise(22 - 38 dosar).
Reprezentantul intimatei-pârâte arată că dosarul ar fi trebuit trimis la Tribunalul Harghita - Secția contencios administrativ în urma casării cu rejudecare. La întrebarea instanței declară că nu a invocat această excepție și la instanța de fond. Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, susținând oral motivele cuprinse în întâmpinare.
În replică reprezentantul recurentelor reclamante solicită respingerea excepției de necompetență ca neîntemeiată întrucât prezenta cauză a fost soluționată pe fond în contencios administrativ. La întrebarea instanței declară că reclamantele au contractat serviciile altor doi operatori de salubritate dar numai pentru o singură zi, respectiv pentru data de 22 august 2009.
CURTEA,
Prin sentința nr. 1442 pronunțată de Tribunalul Harghita la data de 30.07.2008 în dosarul nr-, s-a respins excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei obiectului invocate de pârâtă, s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele Comuna, Comuna, Comuna Mari, Comuna și Comuna Secuieni în contradictoriu cu pârâta SC H Salubritate SRL, s-a respins cererea reclamantelor de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, s-a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că excepția autorității de lucru judecat este neîntemeiată întrucât cererea de continuare a serviciilor de salubritate a fost formulată în cadrul dosarului nr- și a fost soluționată pe calea excepției nulității, neprimind soluție pe fond. Excepția lipsei obiectului este și ea nefondată, prestarea serviciilor de salubritate și continuitatea acestora fiind două aspecte diferite, iar în prezenta cerere se solicită asigurarea continuității serviciilor.
Pe fondul cauzei s-a reținut că prin prezenta cerere reclamantele au solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei să asigure în condiții de continuitate, serviciile de salubritate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului existent între părți. Instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite două din cele trei condiții specifice ordonanței președințiale, respectiv, vremelnicia măsurii și neprejudicierea fondului. Astfel, se arată că pe această cale nu s-ar putea dispune o măsură, temporară și reversibilă ci, prin obligarea pârâtei să asigure în condiții de continuitate serviciile de salubritate ar reprezenta o soluționare a fondului ceea ce nu este permis în cadrul acestei proceduri. Chiar și invocarea de către reclamante a unor acte abuzive din partea pârâtei nu au putut fi reținute câtă vreme ambele părți susțin nerespectarea clauzelor contractuale iar rezolvarea divergențelor presupune o rezolvare a fondului.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantele considerând soluția primei instanțe ca netemeinică. Se arată astfel că, în privința caracterului vremelnic, măsura nu are caracter definitiv fiind vorba despre un contract cu executare succesivă în timp, cu prestați periodice (săptămânal), la prețul contractual prestabilit. Prin această măsură nu se produce un prejudiciu de neînlăturat cu efecte ireversibile față de pârâtă, dimpotrivă, reclamantele sunt cele prejudiciate ireversibil dacă serviciile de salubritate sunt sistate prin consecințele care se produc asupra sănătății populației, asupra mediului înconjurător. Reclamantele mai arată că, dată fiind urgența situație, păstrarea dreptului și prevenirea pagubei nu se poate realiza pe calea dreptului comun. În privința neprejudicierii fondului se învederează că măsura solicitată se referă la păstrarea unei stări preexistente și nu crearea unei noi stări de fapt iar un examen sumar ar fondului este permis de lege și chiar indispensabil.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. În principiu, pârâta arată că executarea unui contract nu este o măsură deoarece, pentru perioada executată situația de fapt va fi schimbată. Obligația de a face nu poate fi dispusă pe calea ordonanței președințiale decât în măsura în care se tinde la încetarea unor acte abuzive însă în speță nu se pune problema unor asemenea acte întrucât recurenții sunt cei care nu respectă contractul în privința stabilirii tarifului pentru serviciul prestat. Pârâta a prestat și prestează în continuare serviciile de salubrizare iar litigiu dintre părți s-a ivit în momentul în care comunele recurente au decis în mod unilateral stabilirea prețului acestui serviciu, urmărind obligarea pârâtei la prestarea unui serviciu la un preț stabilit de ele și după o modalitate stabilită tot de ele. Se arată că încă din luna ianuarie 2009 pârâta le-a înaintat propunerea de modificare a tarifului și tabelul de calcul al acestuia conform legislației în vigoare. Modificările sunt necesare întrucât s-au modificat atât distanța până la punctul de colectare a deșeurilor cât și condițiile de depozitare prin deschiderea unui Depozit Regional de Deșeuri conform normelor europene. În consecință, majorarea tarifului s-a impus ca urmare a investițiilor pe care pârâta a fost obligată să le realizeze cu acest depozit, fiind totodată obligată să închidă vechiul depozit de deșeuri de la 01.01.2009. Deși prin mai multe adrese a informat consiliile locale că pierderile financiare pe care le suferă societatea îi periclitează asigurarea continuității serviciilor și realizarea investițiilor, consiliile locale s-au opus majorării tarifelor. La începutul lunii aprilie a somat recurentele, dându-le un preaviz de 90 de zile în care acestea să decidă dacă înțeleg să decidă sau nu asupra tarifului majorat.
Prin concluziile scrise depuse la dosar recurentele arată că pârâta a sistat serviciile de salubrizare începând cu data de 15.08.2009.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate dar și în aport de dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 581 Cod procedură civilă,instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intirziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Raportând aceste reglementări incidente, la situația de fapt reținută, în mod legal și temeinic prima instanță a constatat cererea reclamantelor ca nefondată.
Așa cum s-a reținut, din enunțul art. 581 Cod procedură civilă reiese că ordonanța președințială poate fi emisă dacă sunt îndeplinite două condiții: urgența măsurii solicitate și vremelnicia acesteia. Din această ultimă cerință rezultă și o treia condiție și anume, neprejudicierea fondului prin măsura dispusă.
În privința urgenței, Curtea constată că, deși recurentele au fost notificate prin adrese repetate încă de la începutul anului 2009 despre necesitatea majorării tarifului pentru serviciul prestat conform modificărilor intervenite asupra valorilor componentelor prețului de cost, acestea au stat în pasivitate, nu au încercat concilieri cu pârâta și nu au înțeles să formuleze prezenta cerere decât la data de 20.07.2009 și, mai mult, acțiunea pe fondul cauzei a fost introdusă abia la data de 25.08.2009. Cum caracterul urgent al măsurii trebuie să persiste pe întreaga perioadă avută în vedere, în speță se constată că nu este îndeplinită nici această condiție.
Pe de altă parte, în condițiile în care la data pronunțării sentinței atacate reclamantele nu formulaseră acțiunea pe fond, în mod legal și temeinic prima instanță a considerat neîndeplinită nici condiția vremelniciei măsurii, corect apreciindu-se că aceasta constituie, în fapt, o măsură definitivă.
Așa cum rezultă din cerere și din motivele de recurs, problemele ridicate de recurente vizează un act, pretins a fi abuziv, al pârâtei de sistare a furnizării serviciilor de salubritate însă, cum în privința aparenței dreptului pe care recurentele îl consideră a le fi prejudiciat prin acestea, Curtea constată, după o sumară "pipăire a fondului" că acesta este în favoarea pârâtei intimate, nu poate califica măsura pârâtului ca fiind una abuzivă.
Pentru aceste considerente, recursul urmează a fi respins ca nefondat, sentința atacată fiind temeinică și legală, ferită de orice critici.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantele Comuna, Comuna, Comuna Mari, Comuna și Comuna Secuieni, toate situate în județul H, împotriva sentinței nr.1442 din 30 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
trhnored. BI/2ex
jud.fond:
-23.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
