Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 112/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 112
Ședința publică din data de 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul, domiciliat în com., Sat, nr. 29, Cod poștal -, Județ P, în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETAȚILOR, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 202, Cod poștal -, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-, Cod poștal -.
Acțiunea fiind timbrată cu 36,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. - din 20 mai 2009, aflată la fila 10 dosar, timbre judiciare de 0,3 lei, ce au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la dosar s-a depus o întâmpinare prin intermediul serviciului registraturii de către pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
S-a înmânat reclamantului o copie de pe întâmpinarea formulată de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Curtea, din oficiu invocă excepția necompetenței materiale a Curții de APEL PLOIEȘTI, față de dispozițiile art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998 și art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 94/2004.
Reclamantul personal având cuvântul lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 21 mai 2009, sub nr-, reclamantul a solicitat obligarea în solidar pârâților Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 140.467,64 lei, actualizată la data plății, ce i se cuvine în calitate de beneficiar al Legii nr. 290/2003, privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în, de Nord și, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de între România și Aliate și Asociate, semnat la 10 februarie 1047, cu modificările și completările ulterioare, conform Hotărârii nr. 202/05.04.2007 a Comisiei Județene P de aplicare a Legii nr. 290/2003.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin hotărârea nr. 202/05.04.2007 emisă de Comisia Județeană P de Aplicare a Legii nr. 290/2003, i-au fost acordate despăgubiri în valoare totală de 140.467,64 lei. Din această sumă, conform Normelor metodologice, aprobate prin nr.HG 1120/2006, trebuia să încaseze, până la sfârșitul anului 2007, 40% din sumă, diferența urmând să fie achitată în anul 2008.
Susține reclamantul că din răspunsurile, date cu prilejul numeroaselor intervenții, după ce i-au fost cerute, încă odată documentele prin care să probeze bunurile abandonate, calitatea de refugiați a autorilor săi, etc. aceasta cu rea credință refuză plata sumei ce i se cuvine, motivându-i faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor, refuză să aloce fondurile necesare.
Totodată, apreciază ca nelegală și abuzivă, practica, instituție care, arogându-și competențe pe care legea nu i le-a dat, de a verifica sub aspectul legalității, hotărârile comisiei județene de aplicare a Legii nr.290/2003, în condițiile în care aceste hotărâri sunt definitive și executorii potrivit legii.
Se solicită, admiterea acțiunii, obligarea, în solidar a pârâților la plata sumei ce i se cuvine conform Hotărârii nr. 202/2007 a comisiei Județene P de Aplicare a Legii nr. 290/2003.
În temeiul disp.art. 115.pr.civilă, pârâta autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul, ca fiind nefondată.
La termenul de judecată din 10 iunie 2009, Curtea a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale.
Analizând excepția necompetenței materiale prin prisma actelor normative ce au incidență în cauză și având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea reclamantului pentru obligarea în solidar a pârâților Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 140.467,64 lei, actualizată la data plății, ce i se cuvine în calitate de beneficiar al Legii nr. 290/2003, privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în, de Nord și, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de între România și Aliate și Asociate, semnat la 10 februarie 1047, cu modificările și completările ulterioare, conform Hotărârii nr. 202/05.04.2007 a Comisiei Județene P de aplicare a Legii nr. 290/2003.
Potrivit art.8 alin.5 și 6 din Legea nr.290/2003, hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.Hotărârile pronunțate de tribunalsunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
Prin dispozițiile art. 17 alin.3, alin.4 lit.e și alin.6 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 290/2003 aprobate prin HG nr. 1120/2006, s-a prevăzut că deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc conform prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare,la secția de contencios administrativ a tribunaluluiîn raza căruia domiciliază solicitantul.
Pe de altă parte, dispozițiile cuprinse în art. 2 alin.2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au asimilat actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen legal. Ținând seama de obiectul cererii de chemare în judecată și de caracterul derogatoriu al normelor de procedură instituite prin actele normative mai sus enunțate (Legea nr. 290/2003 și HG nr. 1120/2006), Curtea constată că soluționarea cauzei este în competența Tribunalului Prahova - Secția comercială - completele specializate de contencios administrativ, urmând a fi admisă excepția necompetenței materiale.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 123/15 ianuarie 2008, decizie pronunțată în cadrul unui regulator de competență (Jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal pe anul 2008, semestrul I, Editura 2008).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul, domiciliat în comuna, Sat, nr. 29, Cod poștal -, Județ P, în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETAȚILOR, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr. 202, Cod poștal -, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-, Cod poștal -, în favoarea Tribunalului Prahova - Secția comercială - completele specializate de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. DF/CMF
5 ex. /16.06.2009
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina
