Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 1340/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 1340
Ședința publică din 14.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Diana Iuliana Pasăre
JUDECĂTOR 2: Horațiu Pătrașcu
JUDECĂTOR 3: Vasile
Grefier: -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă DGPMB, reprezentată de consilier juridic, cu delegație pe care o depune la dosar, lipsind recurentul-reclamant și intimatul-pârât MAI.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că obiectul pricinii este recurs împotriva sentinței civile nr. 523/10.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-, căprocedura de citare este legal îndeplinităși că intimata-pârâtă DGPMB a depus, prin serviciul registratură, la data de 06.05.2009, întâmpinare, în două exemplare.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă DGPMB prin întâmpinare, și, în subsidiar, pe fondul cererii de recurs.
Intimata-pârâtă DGPMB, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției nulității recursului, motivând că, astfel cum prevede art. 3021alin. 1 lit. b) civ.Cod Penal, cererea de recurs trebuie să cuprindă și numărul hotărârii atacate. Pe fondul cererii de recurs, solicită respingerea acestuia, ca nefondat, instanța de fond reținând, în mod corect, diferența dintre sintagmelestructurășisubordine.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamantul PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR,PRO ", în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâtele la plata echivalentului bănesc reprezentând norma de hrană 12 B începând cu anul 2005 până la data rămânerii irevocabile a sentinței, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data efectuării plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în calitate de polițist în cadrul, avea dreptul la norma de hrană nr. 12 B, care însă nu i s-a acordat, împrejurare în care, în raport de prevederile art. 6 alin. 1 din Ordinul Ministerului d e Interne nr. 440/2003, i se cuvine valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană, actualizată la data efectuării plății.
Prin sentința civilă nr. 523/10.02.2009, Tribunalul Bucureștia admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MIRA, a respins acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive și față de celălalt pârât a respins-o ca neîntemeiată.
În motivare, instanța de fond a arătat că reclamantul nu a avut raporturi de serviciu directe cu MIRA, fiind angajat al DGPMB.
Potrivit art.28 alin. 1 lit. c din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului cu modificările și completările ulterioare, polițistul are dreptul la,uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite,în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului".
Prin urmare, textul de lege stabilește, cu caracter de principiu, că dreptul pe care îl prevede (inclusiv dreptul la alocații pentru hrană) se acordă cu respectarea anumitor condiții, iar nu în mod uniform pentru toți polițiștii.
HG nr.65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, prevede la art. 2 că,normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute de Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre".
Ori, în Anexa la HG65/2003 sunt reglementate un număr de douăzeci de norme de hrană, dintre care doar norma nr. 1 (de bază) se acordă întregului personal căruia i se aplică statutul polițistului (care nu beneficiază de alte norme de bază).
În schimb, celelalte nouăsprezece norme de hrană se acordă numai dacă sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute pentru ele.
În cazul normei 12 B (supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale) se prevede că se acordă gratuit în 14 (paisprezece) ipoteze riguros reglementate dintre care: personalului căruia i se aplică statutul polițistului, precum și elevilor și studenților din instituțiile de învățământ de formare a agenților și ofițerilor, care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale (misiuni, aplicații, trageri, tabere, instrucție sau alte activități de pregătire, când se deplasează cu unități sau subunități în alte localități decât cele de reședință pe o durată mai mare de 12 ore); polițiștilor din structurile aparținând Poliției de Frontieră Române, aflate în zone de frontieră, stabilită potrivit legii, și celor care deservesc punctele de trecere a frontierei de stat, cu excepția polițiștilor de frontieră din unitățile de învățământ aflate în acea zonă; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care deservește stațiile radiotehnice sau punctele de comandă în ture sau care lucrează în ture numai pe timpul lucrului efectiv; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, ce încadrează poligoanele de tragere cu activitate permanentă; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care încadrează unitățile și subunitățile din structura Inspectoratului General al Poliției Române; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care execută dresajul sau îngrijirea cailor ori câinilor de serviciu.
Dispozițiile din Anexa la nr.HG65/2003 sunt reiterate în Ordinul Ministrului de Interne nr.440/2003 privind hrănirea efectivelor Ministerului d e Interne pe timp de, care, la punctul 8 din tabelul nr. 1 cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de supliment de hrană prevăzut de norma nr. 12 B, menționează polițiștii care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române.
Pentru a stabili categoria polițiștilor care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române, trebuie avut în vedere actul normativ care definește noțiunea de structură a Inspectoratului General al Poliției Române.
Conform art.5 din legea nr.218/2002 Poliția Română are următoarea structură organizatorică: Inspectoratul General al Poliției Române; unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului B și inspectoratele județene de poliție; instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului; alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii.
Potrivit art. 11 din Lega nr.218/2002, Inspectoratul General al Poliției Române are în structura sa organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului de interne, în limita fondurilor la dispoziție.
Art. 12 din Legea nr.218/2002 este inclus în secțiunea a 11-a (unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române) a Capitolului 2 și prevede la alineatele 1 și 2 că în Municipiul B se organizează și funcționează ca unitate cu personalitate juridică Direcția generală de poliție a municipiului B, condusă de un director general, ajutat de adjuncți; iar în județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector - șef, ajutat de adjuncți."
Din coroborarea acestor dispoziții legale se desprind următoarele concluzii esențiale:
În primul rând, legea distinge clar între unitățile și subunitățile aflate în structura și cele aflate în subordinea În al doilea rând, reprezintă doar o structură a Poliției Române, distinctă de celelalte structuri ale Poliției Române, între care și unitățile teritoriale aflate în subordinea. în categoria acestora din urmă intrând și pârâta
În structura intră, printre altele după cum corect susține și pârâta prin întâmpinare, direcții generale și direcții înființate prin ordin al ministrului de interne (de ex. Direcția Generală de Combatere a Organizate, Direcția de Inspecție Internă etc.). deci altele decât pârâta care este înființată prin lege. Unitățile teritoriale ( și inspectoratele județene de poliție, printre altele) se află în structura Poliției Române, iar nu în structura (care, la rândul său, se află în structura Poliției Române).
Diferența dintre unitățile aflate în structura.și unitățile aflate în subordinea este esențială, întrucât între primele și cele din urmă există raporturi de subordonare, caracteristică care nu este incidentă în cazul primelor, în principiu. Totodată, unitățile aflate în structura au o competență generală (la nivelul întregii țări). Noțiunea de,unități și subunități aflate în structura " este diferită de cea de,unități și subunități aflate în subordinea ".
Prin urmare, ipoteza conform căreia norma de hrană nr. 12 B se acordă,personalului căruia i se aplică Statutul polițistului, care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române" nu vizează și pe polițiștii care sunt încadrați la unitățile teritoriale aflate în subordinea
De altfel, acesta este soluția care se impune și în urma analizei logico-sistematice (nu numai literale) a prevederilor nr.HG65/2003.
Norma nr. 12 B este o normă de hrană specială, fiind denumită,supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale".
Or, dacă în cazul unităților și subunităților din structura denumirea s-ar mai putea justifica din punct de vedere obiectiv, prin răspunderea mai mare și competența generală a acestora, în situația în care norma 12 B s-ar acorda și personalului căruia i se aplică Statutul polițistului care încadrează unitățile teritoriale, statutul acesteia de normă de hrană specială nu s-ar mai justifica sub nici o formă.
De asemenea, nu ar mai exista nici o rațiune să se prevadă paisprezece ipoteze de aplicare a ei sau să nu se acorde celorlalte persoane cărora li se aplică Statul polițistului.
În altă ordine de idei, aspectul că reclamantul nu are dreptul la norma de hrană 12 B nu echivalează cu privarea sa de dreptul la alocație de hrană, deoarece, după cum s-a arătat anterior, acesta a primit în perioada de referință, cel puțin norma de bază.
Emiterea unei dispoziții a DGPMB prin care se acordă acest drept în anul 2009 unor categorii de polițiști ai DGPMB nu este de natură să justifice admiterea acțiunii, ca efect al emiterii dispoziției respective neputând fi acordate drepturi salariale neprevăzute de actele normative aplicabile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul arătând că este greșită soluția instanței de fond prin care a admis excepția lipsei calității procesual pasive a MIRA (în fapt MAI la momentul pronunțării soluției), întrucât acesta deși nu se afla într-un raport juridic direct cu salariatul, este ordonator terțiar de credite, față de Direcția Generală de Poliție a Municipiului
Mai mult, ministerul este organul emitent al actului administrativ, care în aplicarea HG 65/2003, conferă în mod expres și explicit drepturile solicitate și ne referim la Ordinul MIRA 440/2003, așa încât prezența în dosar, ca parte, a ministerului este o consecință obligatorie și esențială.
Pe de altă parte, și salariații din cadrul DGPMB au dreptul la norma de hrană, în natură sau în echivalent. Atâta timp cât pentru anii ce fac obiectul cererii de chemare în judecată acest drept nu a fost satisfăcut în natură, pentru ca acesta să nu rămână fără conținut, angajatorul trebuie obligat la achitarea contravalorii acestuia.
Referitor la reținerea instanței că acest drept la norma de hrană nu se cuvine polițiștilor din cadrul DGPMB întrucât în HG 65/2003 se specifică că se acordă doar personalului din structura IGPR, aceasta este întrutotul nelegală și netemeinică.
Instanța nu are nici un fundament în motivarea la care a recurs, făcând o aplicare restrictivă a legii, doar la semnificația terminologică, fără a urmări finalitatea legii. Este adevărat că se folosește expresia,structura", iar în legea privind organizarea poliției, DGPMB se încadrează în unitățile din subordinea IGPR, însă trebuie avută în vedere finalitatea legii - aceea de a acorda polițiștilor dreptul la norma de hrană.
Cele două acte, respectiv HG 65/2003 și Ordinul MIRA 440/2003, datorită caracterului lor subsecvent legii 360/2002, nu pot restrânge categoriile de polițiști care beneficiază de acest drept, întrucât legea 360/2002 stipulează clar că toți polițiștii au dreptul la alocații pentru hrană, condițiile de acordare (în sensul modalităților concrete de distribuire) fiind stabilite prin hotărâre de guvern.
PE DE ALTĂ PARTE, CHIAR DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNCIPIULUI BAS TATUAT CĂ PENTRU ANUL 2009 ACEST DREPT SE ACORDĂ ȘI POLIȚIȘTILOR ÎN CADRUL ACESTEIA.
Prin art.28 alin. 1 lit. c din Legea 360/2002 privind Statutul Polițistului, cu modificările și completările ulterioare, s-a instituit dreptul polițistului la uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 1 din nr.HG65/23.01.2003 privind stabilirea drepturilor de hrană în timp de al personalului aparținând structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative căruia i se aplică Statutul Polițistului, publicat în Of. nr.81/07.02.2003. prevede că aceste categorii de personal beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană.
În anexă, ce face parte integrantă din nr.HG65/23.01.2003 sunt prevăzute norme de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă alocația de hrană zilnică, arătându-se că norma 12 B (supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale acordă gratuit și. personalului căruia i se aplică Statutul Polițistului, care încadrează unitățile - subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române Conform art.4 din nr.HG65/2003, normele de aplicare ale acestei hotărâri precum și structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
De altfel, Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.440/05.05.2003, prin hrănirea efectivelor în timp de, la art.6 prevede următoarele:,cadrele militare în activitate, polițiștii, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili care au dreptul la hrană potrivit normelor, atunci când nu beneficiază de alimente, primesc în locul produselor agroalimentare prevăzute de norme valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul ʺ.
Art.24 din Ordinul AI. nr.440/05.05.2003 stipulează în mod expres că:. alocarea la drepturi de hrană a personalului care beneficiază de norme de hrană, se face în toate situațiile, nominal, prin ordin de Zi pe unitate/dispoziție zilnică a șefului unității.
Același Ordin conține tabelul nr. 1 cuprinzând categoriile de efective care beneficiază de suplimentul de hrană prevăzut de norma nr. 12 tabel în care figurează la poziția nr.8 și polițiștii care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române pentru care modul de acordare al normei este stabilit,în tot cursul anului".
Mai mult prin adresa nr.-/06.08.2007 Inspectoratul General al Poliției Române a recunoscut dreptul la suplimentul de hrană 12 B în conformitate cu prevederile pct.2 din Tabelul nr.1 al nr.440/2003 pentru polițiștii care lucrează în ture, pe timpul efectiv lucrat.
Având în vedere prevederile nr.316/2002 privind programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repaosului săptămânal, cu modificările și completările ulterioare, polițiștii care au dreptul la suplimentul de hrană 12B fac parte de regulă, din: Poliția de Ordine Publică, Poliția Rutieră, Poliția Transporturi, Combaterea Organizate, Supravegheri Operative și Investigații, Investigații Criminale, Criminalistic, Poliția de Intervenție Rapidă.
În cuprinsul motivării hotărârii atacate, prima instanță, preluând o susținere a pârâtelor, reține că din cuprinsul Legii 218/2002, mai exact ale dispozițiilor art. 5 din această lege ar reieși o distincție structurală între Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Generală de Poliție a Municipiului B, ca instituții distincte, motivându-si soluția pe această distincție, ca argument esențial în fundamentarea soluției.
În concret, prima instanță apreciază că cele două instituții menționate, respectiv Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția Generală de Poliție a Municipiului B sunt două instituții total distincte una de cealaltă, aflate în structura și subordonarea instituției numite,Poliția Română" și ca atare, cum din analiza dispozițiilor Normei 12 reiese că beneficiază de norma de hrană personalul Inspectoratului General al Poliției Române, concluzia este că reclamantul, ca salariat al Direcției Generale de Poliție a Municipiului B, nu beneficiază de această normă în ceea ce privește cele reținute de către prima instanță în motivarea hotărârii, în sensul celor de mai sus, apreciem că această concluzie a instanței este una eronată, bazată pe reținerea greșită a situației de fapt și o distorsionare în interpretarea și aplicarea normelor legale relevante menționate.
În realitate, art. 5 din Legea 218/2002 nu face o distincție dihotomică între cele două instituții menționate, ci dimpotrivă reglementează întreg ansamblul instituțional într-o manieră înglobatoare, de tip concentric sau piramidal, reglementând Inspectoratul General al Poliției Române, ca instituție cadru, care le înglobează pe celelalte, inclusiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului
Este adevărat că legea creează impresia, și aceasta o putem privi ca o imperfecțiune, că ar exista o altă instituție numită,Poliția Română", care ar îngloba, la rândul ei Inspectoratul General al Poliției Române.
Trebuie făcută, însă, distincția între noțiunea de sorginte constituțională, care denumește generic un sistem instituțional, fără a avea o existență materială, și denumirile instituțiilor concrete, care o materializează.
Sub acest aspect, instituția, cu gradul cel mai mare de extensie, care materializează însăși denumirea generică,Poliția Română ʺ este Inspectoratul General al Poliției Române, între cele două noțiuni existând o echivalență. Situația este similară cu cea a de,Putere Judecătorească", instituție care nu exista ca atare materialmente, ci prin instituțiile sistemului judiciar.
La concluzia că,Poliția Română" nu există ca instituție distinctă de Inspectoratul General al Poliției Române conduce și simpla constatare că nimeni nu poate indica sediul unei asemenea ipotetice instituții sau conducătorul acesteia.
Într-adevăr, art. 3021alin. 1 lit. b proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă inclusiv hotărârea care se atacă. . nulitatea ce derivă din lipsa acestui element este condiționată de producerea unei vătămări, în condițiile art. 105alin. 2 proc. civ. În speță, această vătămare nu s-a produs, ca urmare a faptului că recurentul a indicat numărul de dosar in care s-a pronunțat hotărârea atacată, ceea ce a permis înaintarea dosarului la Curtea de APEL BUCUREȘTI și judecarea recursului. Din acest motiv, în baza textelor de lege menționate, Curtea va respinge excepția nulității recursului.
Pe de altă parte, reclamantul este angajat în cadrul DGPMB și nu MIRA. De aceea, pârâtul Mira nu are calitate procesuală pasivă, fiindcă nu este titularul obligației corelative dreptului dedus judecății, această eventuală obligație având-o celălalt pârât.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că potrivit art.28 alin. 1 lit. c din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului cu modificările și completările ulterioare, polițistul are dreptul la,uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite,în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului".
Legea nr. 360/2002 stabilește că dreptul prevăzut se acordă așadar în condițiile ce se vor stabili prin hotărâre de Guvern.
HG nr.65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, prevede la art. 2 că,normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute de Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre".
În Anexa la HG65/2003 sunt reglementate un număr de douăzeci de norme de hrană, dintre care doar norma nr. 1 (de bază) se acordă întregului personal căruia i se aplică statutul polițistului (care nu beneficiază de alte norme de bază).
În schimb, celelalte nouăsprezece norme de hrană se acordă numai dacă sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute pentru ele.
În cazul normei 12 B (supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale) se prevede că se acordă gratuit în 14 (paisprezece) ipoteze riguros reglementate dintre care: personalului căruia i se aplică statutul polițistului, precum și elevilor și studenților din instituțiile de învățământ de formare a agenților și ofițerilor, care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale (misiuni, aplicații, trageri, tabere, instrucție sau alte activități de pregătire, când se deplasează cu unități sau subunități în alte localități decât cele de reședință pe o durată mai mare de 12 ore); polițiștilor din structurile aparținând Poliției de Frontieră Române, aflate în zone de frontieră, stabilită potrivit legii, și celor care deservesc punctele de trecere a frontierei de stat, cu excepția polițiștilor de frontieră din unitățile de învățământ aflate în acea zonă; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care deservește stațiile radiotehnice sau punctele de comandă în ture sau care lucrează în ture numai pe timpul lucrului efectiv; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, ce încadrează poligoanele de tragere cu activitate permanentă; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care încadrează unitățile și subunitățile din structura Inspectoratului General al Poliției Române; personalului căruia i se aplică statutul polițistului, care execută dresajul sau îngrijirea cailor ori câinilor de serviciu.
Reclamantul nu se află in nici una din aceste 14 cazuri astfel că u se justifică acordarea acestei norme de hrană în cazul său.
În al doilea rând, dispozițiile din Anexa la nr.HG65/2003 sunt reiterate în Ordinul Ministrului de Interne nr.440/2003 privind hrănirea efectivelor Ministerului d e Interne pe timp de, care, la punctul 8 din tabelul nr. 1 cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de supliment de hrană prevăzut de norma nr. 12 B, menționează polițiștii care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române.
Pentru a stabili categoria polițiștilor care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române, trebuie avut în vedere actul normativ care definește noțiunea de structură a Inspectoratului General al Poliției Române.
Conform art.5 din legea nr.218/2002 Poliția Română are următoarea structură organizatorică: Inspectoratul General al Poliției Române; unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului B și inspectoratele județene de poliție; instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului; alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii.
Potrivit art. 11 din Lega nr.218/2002, Inspectoratul General al Poliției Române are în structura sa organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri, înființate prin ordin al ministrului de interne, în limita fondurilor la dispoziție.
Art. 12 din Legea nr.218/2002 este inclus în secțiunea a 11-a (unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române) a Capitolului 2 și prevede la alineatele 1 și 2 că în Municipiul B se organizează și funcționează ca unitate cu personalitate juridică Direcția generală de poliție a municipiului B, condusă de un director general, ajutat de adjuncți; iar în județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector - șef, ajutat de adjuncți."
Din coroborarea acestor dispoziții legale se desprind următoarele concluzii esențiale:
În primul rând, legea distinge clar între unitățile și subunitățile aflate în structura și cele aflate în subordinea În al doilea rând, reprezintă doar o structură a Poliției Române, distinctă de celelalte structuri ale Poliției Române, între care și unitățile teritoriale aflate în subordinea. în categoria acestora din urmă intrând și pârâta
În structura intră, printre altele după cum corect susține și pârâta prin întâmpinare, direcții generale și direcții înființate prin ordin al ministrului de interne (de ex. Direcția Generală de Combatere a Organizate, Direcția de Inspecție Internă etc.). deci altele decât pârâta care este înființată prin lege. Unitățile teritoriale ( și inspectoratele județene de poliție, printre altele) se află în structura Poliției Române, iar nu în structura (care, la rândul său, se află în structura Poliției Române).
Diferența dintre unitățile aflate în structura.și unitățile aflate în subordinea este esențială, întrucât între primele și cele din urmă există raporturi de subordonare, caracteristică care nu este incidentă în cazul primelor, în principiu. Totodată, unitățile aflate în structura au o competență generală (la nivelul întregii țări). Noțiunea de,unități și subunități aflate în structura " este diferită de cea de,unități și subunități aflate în subordinea ".
Prin urmare, ipoteza conform căreia norma de hrană nr. 12 B se acordă,personalului căruia i se aplică Statutul polițistului, care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române" nu vizează și pe polițiștii care sunt încadrați la unitățile teritoriale aflate în subordinea
De altfel, acesta este soluția care se impune și în urma analizei logico-sistematice (nu numai literale) a prevederilor nr.HG65/2003.
Norma nr. 12 B este o normă de hrană specială, fiind denumită,supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale".
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, a art. 3041și 312 proc. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " împotriva sentinței civile nr. 523/10.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IX-a în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,14.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECǍTOR JUDECǍTOR
- PASǍRE PǍ
Tribunalul București GREFIER
Secția a IX-a Contencios -
Administrativ și Fiscal
Jud. fond
Red. jud. /2 ex./27.05.2009
Președinte:Diana Iuliana PasăreJudecători:Diana Iuliana Pasăre, Horațiu Pătrașcu, Vasile
