Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 2117/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2117
Ședința publică de la 29.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR 2: Bîcu Vasile
JUDECĂTOR 3: Canacheu
GREFIER
...
Pe rol soluționarea recursului declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI T împotriva sentinței civile nr.1782/ 01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Civilă - Complet Specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții, și și cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea, constatând că prin cererea de recurs recurentul - chemat în garanție a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alineat 2.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1782/01.04.2008, pronunțată de Tribunalul Teleormans -a admis în parte acțiunea, au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN să plătească reclamatelor prima de vacanță aferentă anilor 2005 și 2006, actualizată cu indicele de inflație, a respins ca nefundat capătul de cerere privind plata primei de vacanță și în continuare, a fost obligat MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate de reclamante.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI
În motivarea recursului său, chematul în garanție a arătat că Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
1. În mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în această cauză.
Pentru a decide în astfel, instanța a reținut că excepția este nefondată, întrucât în raport de prevederile Legii nr. 500/2002 are atribuții și de elaborare a actelor normative de rectificare a bugetului anual, la propunerea ordonatorului principal de credite, iar ulterior îi revine obligația de a vira de la bugetul de stat fondurile necesare achitării sumelor solicitate și aprobate (fila 4, paragraful 4).
Considerăm că respingând această excepție, instanța a făcut o greșită aplicare a Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat la raportul juridic dedus judecății, reclamantul trebuind să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă.
Întrucât drepturile solicitate de intimatele reclamante și acordate de instanță sunt drepturi de natură salarială, potrivit art. 282 din Codul muncii, într-o asemenea acțiune părți în proces sunt numai intimatele reclamante și intimații pârâți MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman care au atribuții în salarizarea acestora.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul economiei și finanțelor cât și procurorul general al României sunt ordonatori principali de credite.
Conform art. 28 lit. e din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Economiei și Finanțelor pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite.
Potrivit art. 70 alin. 4 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară cu modificările și completările ulterioare Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție este ordonator principal de credite.
În conformitate cu prevederile art. 125 alin. 1 din Legea nr. 304/2004:, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic".
economic are obligația de a organiza elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Parlamentul adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
Ministerul Economiei și Finanțelor întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu (art. 35 alin. 1 din Legea nr. 500/2002).
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. A 2. din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta,elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările ulterioare".
Cum între Ministerul Economiei și Finanțelor și intimatele reclamante nu există raporturi de serviciu, având în vedere cele expuse, instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
2. În mod greșit și cu încălcarea prevederilor nr.OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, instanța a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor reprezentând prime de vacanță.
Ministerul Economiei și Finanțelor cât și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite iar conform art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, "creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite".
Guvernul este răspunzător de realizarea prevederilor bugetare, de repartizare a ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat, conform destinațiilor bugetare stabilite în conformitate cu legea bugetară anuală.
Conform dispozițiilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Art. 1 din nr.OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 110/2007, prevede "Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, cele la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă".
Potrivit art. 4 din nr.OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, modificată și completată prin Legea nr. 110/2007 prevede:
"1. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
2. de credite bugetare prevăzute la alin. 1 se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale."
Având în vedere cele expuse, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la alocarea respectivelor fonduri deoarece nu are calitatea de subiect pasiv al vreunui raport juridic întrucât nu are calitatea de debitor față de intimatele reclamante și este de obligația ordonatorului principal de credite, să dispună toate măsurile care se impun pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
3. În mod greșit instanța a admis acțiunea intimatelor reclamante.
Conform art. 411alin. 1 din Legea nr. 50/1996, așa cum a fost introdus prin art. 1 din nr.OG 83/2000,Magistrații și celelalte categorii de personal salarizate în baza prezentei legi au dreptul pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu indemnizația de încadrare lunară brută, din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat."
Aceste prevederi au fost suspendate până la data de 1 ianuarie 2002 prin art. 3 alin. 2 din nr.OG 33/2001 care prevede:, Pe perioada suspendării aplicării prevederilor legale menționate - redevin aplicabile dispozițiile legale în materie existente la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 -".
Prin art. 12 alin. 4 din Legea nr. 743/2001 termenul de suspendare a aplicării acestui articol a fost prelungit până la data de 31.12.2006.
Art. 411alin. 1 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat prin art. 50 alin. 2 din OUG nr. 177/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 347/2003.
de a dispune suspendarea aplicării unui act normativ sau a unei dispoziții dintr-un act normativ aparține în mod exclusiv legiuitorului, fiind expres reglementată de lege tocmai pentru a nu se aduce atingere drepturilor sau libertăților persoanelor.
Potrivit art. 56 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea."
Conform art. 64 alin. 1 din același act normativ, "în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. În această situație se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată.
2. La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
3. Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării."
Întrucât, așa cum rezultă din Constituția României, măsurile de protecție socială sunt stabilite prin lege, tot legiuitorul are posibilitatea de a suspenda acordarea acestor măsuri pentru o anumită durată determinată, fără ca acest eveniment legislativ să conducă la restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ce decurg din statutul de salariat al persoanelor, drepturi ce sunt expres prevăzute în Codul muncii (supus controlului de constituționalitate încă de la intrarea în vigoare).
Pentru a pronunța această decizie, Curtea Constituțională a reținut că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este prima de concediu, nu constituie un drept constituțional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în privința reglementării lor. În consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada în care le acordă.
Pe de altă parte, s-a arătat că dreptul la concediul de odihnă plătit, ca măsură de protecție socială garantată de prevederile constituționale, nu se confundă cu dreptul la prima de concediu, astfel că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Constituție care prevede că salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, printre care se află și dreptul la concediul de odihnă plătit.
Potrivit art. 145 alin. 1 din Codul muncii,pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul colectiv de muncă."
Dacă legiuitorul ar fi calificat-o astfel, nu ar fi reglementat-o prin prevederi distincte față de cele referitoare la indemnizația de concediu și doar pentru anumite categorii de salariați. Nu se poate susține că suspendarea s-a răsfrânt asupra unei componente a dreptului salarial la prima de concediu, având ca efect fragmentarea plății concediului de odihnă în integralitate salariu + prima de concediu), și, prin aceasta încălcarea obligației angajatorului de a asigura plata concediului de odihnă în integralitate.
Constituția enumeră drepturile fundamentale, conținutul acestora fiind reglementat prin legi speciale în acord cu prevederile constituționale, deoarece legea fundamentală a unui stat nu poate cuprinde o reglementare exclusivă a acestora. Pe de altă parte, art. 56 din Legea nr. 24/2000 reglementează posibilitatea suspendării unui act normativ printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. Conform art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, la expirarea duratei de suspendare, actul normativ afectat de suspendare reintră de drept în vigoare, dacă nu a intervenit prelungirea suspendării cu aplicare de la data expirării. Suspendarea aplicării acestor dispoziții legale nu echivalează cu o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, posibilă doar în condițiile art. 53 din Constituția României.
Legea bugetului de stat constituie norma specială în ceea ce privește finanțarea resurselor bugetare și repartizarea acestora, iar dispozițiile referitoare la primele de concediu sunt suspendate prin legea bugetului de stat, motiv pentru care, aceste dispoziții nu își produc efectele pe perioada suspendării. În acest context, vă rugăm să aveți în vedere și dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, care stabilește pe de o parte că, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, iar pe de altă parte că, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Admițând acțiunea intimatului reclamant, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, deoarece numai legiuitorul - deci puterea legislativă - poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Instanțele judecătorești nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente care au girul puterii legislative respectiv Parlamentului sau, în anumite cazuri, pe cel al puterii executive - reprezentate de Guvern.
Prin încheierea din 12.12.2008, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a trimis cauza spre competentă soluționare la Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Din probele administrate, Curtea reține că reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului d pe lângă Tribunalul Teleorman.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul economiei și finanțelor cât și procurorul general al României sunt ordonatori principali de credite.
Conform art. 28 lit. e din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Economiei și Finanțelor pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite.
Potrivit art. 70 alin. 4 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară cu modificările și completările ulterioare Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție este ordonator principal de credite.
În conformitate cu prevederile art. 125 alin. 1 din Legea nr. 304/2004:, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic".
Ministerul Economiei și Finanțelor întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu (art. 35 alin. 1 din Legea nr. 500/2002).
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. A 2. din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta,elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările ulterioare".
Cum între Ministerul Economiei și Finanțelor și intimatele reclamante nu există raporturi de serviciu, având în vedere cele expuse, instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, a art. 3041și 312. proc. civ. Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a MFP și va respinge acțiunea formulată împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive, menținând celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI T cu sediul în A,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1782/01.04.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Civilă - Complet Specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și cu domiciliile procesuale alese la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman în A,-, județul T și cu intimații pârâți CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B,--3, sector 1, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI cu sediul în B,--3, sector 3 și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN cu sediul în A,-, județul
Modifică sentința civilă recurată în sensul că admite admite excepția lipsei calității procesuale pasive a MFP.
Respinge acțiunea formulată împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECǍTOR JUDECǍTOR
- - - - - - -
Tribunalul Teleorman GREFIER
Secția Civilă
Jud. fond și
Red. jud. /10 ex./13.11.2009
Președinte:Patraș Bianca LauraJudecători:Patraș Bianca Laura, Bîcu Vasile, Canacheu
