Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 2282/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.2282
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.05.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta CAMERA DEPUTAȚILOR, prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei de 14889 lei ce reprezintă diferența dintre salariile brute pe care pârâta trebuia să le plătească reclamantei și salariile de încadrare pe care le-a plătit. Susține că pârâta a făcut confuzie între salariu brut și salariu de bază și depune la dosar practică judiciară în sensul că cele 7 salarii cuvenite la încetarea raporturilor de serviciu sunt salarii brute, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii arătând că Legea nr.7/2006, inițial, a avut o problemă legată de acordarea celor 7 salarii, însă, ulterior, datorită faptului că ÎCCJ a stabilit că cele 7 salarii sunt salarii brute, a fost modificat textul de lege. Susține că în cadrul procedurii prealabile i s-a comunicat reclamantei că urmează să-și primească drepturile conform legii.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 11.02.2009, reclamanta.a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaților solicitând:
1. Obligarea pârâtei la plata diferenței între indemnizația la încetarea raportului de serviciu prin pensionare în condițiile Legii nr.7/2006, art.62, lit. d și art.71 alin.1 și Legea nr.221/2007, care i se cuvenea în mod legal și cea care i-a fost plătită, diferența fiind în valoare de 14.889 lei.
2. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a lucrat în cadrul Parlamentului României Camera Deputaților până la data de 1 noiembrie 2007 când i-a încetat raportul de muncă prin Ordinul Secretarului General al Camerei Deputaților nr. 1019 din 18 octombrie 2007, fiind pensionată în conformitate cu Legea nr.7/2006 coroborată cu Legea nr.221/2007 prin Decizia de pensionare nr.2 16376 din 4 octombrie 2007 emisă de Casa Locală de Pensii a Sectorului 3, urma să beneficieze de drepturile prevăzute la art.71 alin.1 respectiv de o indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute care se impozitează conform legii. Ulterior a constatat prin extragerea de numerar de pe cardul său Post că indemnizația plătită este mai mică decât cea cuvenită. Pentru a rezolva problema, a luat legătura cu Camera Deputaților - printr-o cerere de conciliere înregistrată la data 30.10.2008, prin care a rugat să i se comunice din ce este alcătuită suma calculată și acordată de către Camera Deputaților în conformitate cu prevederile art.71 alin.1 din același act normativ, la încetarea activității și de asemenea să i se comunice și detalierea calculului pe componentele indemnizației prevăzută de textul de lege invocat (funcționarii publici parlamentari al căror raport de serviciu a încetat pentru motive neimputabile în condițiile art. 62 lit. d și art. 64, beneficiază de o indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute, care se impozitează potrivit legii).
La data de 25.11.2008 a primit răspunsul la contestația sa de la Cabinetul Secretarului general al Camerei Deputaților înregistrat cu nr.5 1/3.449/5.11.2008, răspuns care în fapt repeta ceea ce scrie în Legea nr.7/2006 folosind termenul de salariu lunar brut impozitat, arătând baza de calcul, dar care se referea de fapt la salariul de bază brut evitând nejustificat și cu rea credință să răspundă de fapt la contestația sa.
A revenit cu o nouă contestație la data de 14.01.2009 în baza acelorași acte normative la care în răspunsul primit la data de 26.01.2009, se menționa că au avut în vedere la calculul drepturilor cuvenite,salariul brut de bază întrucât actuala legislație în domeniu nu oferă o definiție a noțiunii de salariu brut".
În consecință, în loc să primească 7 salarii lunare brute impozitate, respectiv 22.988 lei, a primit 7 salarii de bază brute 7 x 1157 lei lună în sumă de 8.099 lei care s-a impozitat potrivit legii. Rezultă o diferență impozabilă de 22.988 - 8.099 = 14.889 lei, sumă de care a fost păgubită nejustificat.
Salariul este foarte clar definit în Legea CODUL MUNCII nr.53/2003 art.155 unde textual se stabilește că, Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adausuri".
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile: art.71 alin.1 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar coroborat cu art. 155 din Legea - CODUL MUNCII nr.53/2003; pe art.998 și art.999 din Codul Civil și pe art.8 alin.1, art.12 și art.18 din Legea nr.554/2004.
La 17.04.2009, pârâta a depus întâmpinare arătând că în conformitate cu prevederile art.38 alin.3 din Legea nr.7/2006, până la adoptarea unei legi speciale, salariile de bază ale funcționarilor publici parlamentari s-au acordat în cuantumul și în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare.
În calculul indemnizației cuvenite funcționarilor publici parlamentari și persoanelor care ocupă funcții contractuale, s-a avut în vedere salariul brut lunar de bază al persoanei avut la data încetării raportului de serviciu/de muncă.
În salariul lunar brut de bază s-a inclus și salariul de merit, respectiv indemnizația de conducere, acolo unde este cazul, potrivit prevederilor art.7 alin.1 din legea nr.53/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare precum și ale nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.
Ca atare, Ordonanța de urgență nr.24/2000 astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 (ulterior, Ordonanța Guvernului nr. 10/2008), a constituit actul normativ special aplicabil salarizării funcționarilor publici parlamentari și nu conținea dispoziții care să prevadă includerea în salariul de bază a altor sporuri decât cel privind salariul de merit și indemnizația de conducere.
Prin urmare, calculul indemnizației cuvenită la pensionare în baza prevederilor art.71 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare, s-a făcut de către compartimentul de specialitate - Direcția de salarizare, în mod unitar pentru toți funcționarii publici parlamentari, respectiv personalul contractual din structurile Camerei Deputaților, al căror raport de serviciu/de muncă a încetat în condițiile art.62 lit. d din lege, luându-se în calcul salariul de baza brut lunar, incluzând, după caz, salariul de merit sau indemnizația de conducere, astfel cum este prevăzut în Legea nr.53/1991 și în nr.OUG24/2000.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Din probele administrate, Curtea reține că reclamanta a lucrat în cadrul Parlamentului României, Camera Deputaților, până la data de 1 noiembrie 2007 când i-a încetat raportul de muncă prin Ordinul Secretarului General al Camerei Deputaților nr. 1019 din 18 octombrie 2007, fiind pensionată în conformitate cu Legea nr.7/2006 coroborată cu Legea nr.221/2007 prin Decizia de pensionare nr.2 16376 din 4 octombrie 2007 emisă de Casa Locală de Pensii a Sectorului 3.
Potrivit art. 71 alin. I din Legea nr. 7/2006, reclamanta trebuia să primească o indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute, impozabile.
În baza art. 155 din CODUL MUNCII, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
De asemenea, art. 55-57 din Legea nr. 571/2003 și punctul 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, aprobate prin HG nr. 44/2004, stabilesc că venitul brut lunar din salarii este format din totalitatea veniturilor realizate într-o lună de o persoană, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
Din aceste reglementări rezultă că salariul lunar brut, prevăzut de art. 71 alin. 1 din Legea nr. 7/2006 este diferit de salariul de bază lunar brut, care este doar o componentă a sa.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, Curtea va admite cererea și va obliga pe pârâtă la plata sumei de 14 889 lei reprezentând diferența dintre indemnizația cuvenită (7 salarii lunare brute) și cea primită (7 salarii lunare de bază).
De asemenea, în baza art. 274. proc. Civ. Curtea va obliga pe pârâtă la plata sumei de 1 000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT Ǎ ǍȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta domiciliată în B,-, -. 1,. 6,. 16, sector 3 împotriva pârâtei CAMERA DEPUTAȚILOR cu sediul în B,--4, sector 5.
Obligă pe pârâtă la plata sumei de 14 889 lei reprezentând diferența dintre indemnizația cuvenită (7 salarii lunare brute) și cea primită (7 salarii lunare de bază).
Obligă pe pârâtă la plata sumei de 1 000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./12.06.2009
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
