Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 2375/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2375
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 6 februarie 2009, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE,
- să constate că este discriminat în raport demnitarii, judecătorii ÎCCJ, cu funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, întrucât nu beneficiază de majorarea salarial cu 5% începând cu a1 ianuarie 2007, în raport cu nivelul lunii decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul lunii martie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007 față de nivelul lunii septembrie 2007.
Învederează instanței în acest sens că singurii salariați cărora nu le-au fost majorate în nici un mod salariile în decursul anului 2007 și până în prezent sunt polițiștii din cadrul MAI.
- să fie obligați pârâții la înlăturarea pe viitor a discriminării prin acordarea acestor creșteri salariale și reclamantului, majorări egale cu cele acordate prin art. 1,2,3,4 din OUG nr. 10/2007 categoriilor susmenționate
- să fie obligați pârâții la repararea prejudiciului cauzat prin discriminare prin plata acestor drepturi către reclamant începând cu 1 ianuarie 2007, cu dobânda legală până la efectuarea plății, cu indexarea sumelor prin aplicarea coeficienților de inflație,
- efectuarea cuvenitelor mențiuni în dosarul personal al reclamantului.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul critică neacordare prin lege a acestor majorări salariale și funcționarilor publici cu statut special din cadrul MAI, încălcându-se astfel principiul nediscriminării consacrat în art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Acțiunea sa a fost fundamentată pe prevederile OG nr. - privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și pe cele ale Constituției României privind egalitatea în drepturi, egalitatea de tratament și nediscriminarea.
Prin întâmpinarea înregistrată al dosarul cauzei în data de 7 aprilie 2009, pârâta DIRECȚIA GENERLĂ ANTICORUPȚIE a invocat în principal excepția lipsei capacității sale procesuale de exercițiu, având în vedere că este doar o structură specializată în cadrul MAI, fără personalitate juridică.
De asemenea, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, în raport de prevederile art. V din OUG nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, în care s-a stabilit că nu constituie discriminare măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii salariale a personalului din sistemul bugetar.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor nu prevede acordarea majorărilor solicitate de reclamant, drepturile solicitate fiind prevăzute de lege în favoarea altor categorii de bugetari.
La rândul său, prin propria întâmpinare, înregistrată la dosar în data de 15 aprilie 2009, pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, invocând în acest sens Decizia nr. 819/2008 a Curții Constituționale.
Examinând cu precădere excepțiile invocate de pârâți, instanța reține următoarele:
1. Mai întâi se impune menționat că, potrivit adeverinței nr. -/2/16.12.2008 ( 7), reclamantul este angajat al Direcției Generale Anticorupție pe perioadă nedeterminată.
2. Relativ la excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a pârâtei Direcția Generală Anticorupție, instanța reține că, potrivit art. 10 alin. 4 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, "Direcția generală anticorupție este structura specializată a ministerului pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu".
Or, pârâta a fost chemată în judecată în calitatea sa este ordonator terțiar de credite, cu competența - potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice - de a utiliza creditele bugetare ce le-au fost repartizate pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale, iar în considerarea acestei abilitări legale, pârâta are o capacitate de drept administrativ de a sta în judecată în toate acele acțiuni care vizează îndeplinirea acestor atribuții nemijlocite.
Prin urmare, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a pârâtei.
3. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, Curtea o apreciază ca fondată.
Astfel, reclamantul își fundamentează acțiunea pe prevederile OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, invocând nu un temei legal care îi conferă aceste drepturi, ci tocmai lipsa unei atare reglementări legislative, adică o pretinsă discriminare legislativă.
Or, stabilirea politicii salariale a personalului din sistemul bugetar și adoptarea măsurilor legislative în concordanță cu o atare politică, este atributul puterii legislative, instanța neputându-se substitui acesteia fără încălcarea principiului separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României, potrivit căruia "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".
Cenzurând din această perspectivă art. 1, 2 alin. 3 și 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Curtea Constituțională - prin Decizia nr. 819/2008 - a reținut că "prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
În argumentarea acestei decizii, Curtea constituțională a statuat următoarele:
"Un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective".
Reținând considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază acțiunea reclamantului, prin care solicită instanței înlăturarea unei pretinse discriminări legislative în materie salarială, ca inadmisibilă, urmând aor espinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a pârâtei.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul procesual ales în mun. B,-, bloc 86 AB,. A, parter,. 2, sector 5, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în mun. B, nr. 1A, sector 1, și DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în mun. B,-, sector 4.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 iunie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 5 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
