Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 2384/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Sentința civilă nr. 2384
Ședința publică din 03.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
Grefier: ---
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 26.05.2009, 02.06.2009 și la data de azi, 03.06.2009.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la 21.01.2009 reclamantul a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lîngă și Direcția Naționala Anticorupție la plata drepturilor salariale reprezentînd "sporul pentru misiune permanentă" aferent perioadei 01.11.2006 până în prezent, la plata sporului de fidelitate pentru aceeași perioadă, actualizate cu indicele de inflație, obligarea pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative să opereze în documentele echivalente carnetului de muncă modificările ce ar surveni ca urmare a admiterii acțiunii, și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor salariale.
Reclamantul a arătat că este polițist cu gradul de comisar șef, iar de la data de 15.06.2007 este detașat în interes de serviciu și încadrat ca ofițer de poliție judiciară la.
Reclamantul a invocat aplicarea dispozițiilor din OG 38/2003 ce reglementează sporul pentru misiune permanentă și sporul de fidelitate.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de împrejurarea că drepturile bănești ale agenților de poliție judiciară care sunt detașați în cadrul sunt plătite din fondurile Direcției Naționale Anticorupție.
Pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a solicitând ca în cazul în care se va admite acțiunea să se dispună prin aceeași hotărâre ca ordonatorul principal de credite - Parchetul de pe lângă și Ministerul Economiei și Finanțelor să ia act de obligativitatea inițierii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009 care să includă alocarea sumelor solicitate de reclamant.
Acest pârât a mai formulat întâmpinare prin care a solicitat motivat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul Parchetul de pe lângă a chemat în garanție și invoca prin întâmpinare inadmisibilitatea acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în raport de disp. art.36 alin.1 din OUG 27/2006.
În ședința publică din 19.05.2009, chematul în garanție a invocat excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe cererea principală.
Analizând excepțiile invocate, Curtea constată următoarele:
Reclamantul justifică îndreptățirea pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative (actual Ministerul Administrației și Internelor), respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor (actual Ministerul Finanțelor Publice), de a sta în judecată în această calitate.
Cei doi pârâți susțin excepția lipsei calității procesuale pasive pe cererea de pretenții, însă cererile formulate împotriva acestor pârâți nu au ca obiect plata vreunei sume de bani, ci sunt obligații de a face, fiind conexe cererii principale.
Astfel, Ministerul Administrației și Internelor a fost chemat în judecată pentru a fi obligat să opereze în documentele echivalente carnetului de muncă modificările ce ar surveni ca urmare a admiterii acțiunii, iar Ministerul Finanțelor Publice pentru a include în buget sumele datorate.
Excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă, nu este întemeiată, având în vedre că reclamantul nu invocă dispozițiile OUG 27/2006, ci susține aplicarea unor prevederi legale din legislația privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Pe fond,
Analizând actele depuse al dosar, susținerile părților și prevederile legale aplicabile în materie, Curtea reține următoarele:
Potrivit anexei 4 la OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, "Polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturicare se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective. Salariul de bază al funcției îndeplinite reprezintă salariul pentru funcția îndeplinită;
b) salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilor;
c) în situația în care drepturile salariale prevăzute la lit. a) și b) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei încauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție. În acest caz drepturile salariale cuvenite conform prevederilor lit. a) se acordă de către unitățile unde sunt detașați, iar diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițiști se acordă de către unitățile de poliție. Prin totalul drepturilor salariale se înțelege salariul de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, precum și celelalte sporuri și indemnizații cuvenite în calitate de polițist, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea salariului de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, va fi luat în calcul și salariul de merit, în condițiile în care polițiștii beneficiază de acest drept la instituțiile unde sunt detașați".
Reclamantul invocă dispozițiile anexei 4 lit. a subliniind că are dreptul potrivit acestor dispoziții la salariul de bază al funcției îndeplinite, salariu în care este inclus și sporul pentru misiune permanentă, conform Statutului Polițistului și art. 2 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Curtea constată că din prevederile Anexei 4 rezultă fără echivoc faptul că "salariul de bază al funcției îndeplinite" se referă la cel care se acordă personalului civil din unitatea unde este detașat polițistul, și nu la salariul de bază reglementat de prevederile legale speciale aplicabile polițiștilor.
Astfel se explică faptul că, potrivit lit. c din anexă, dacă salariul de bază, sporurile și toate drepturile primite la unitatea la care e detașat agentul de poliție judiciară sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție.
Concluzia exprimată de reclamant în sensul că este în afara logicii juridice să se considere că beneficiază de drepturile stabilite printr-o anexă la un act normativ fără a lua în considerare actul normativ însuși, nu este corectă.
Anexa nr. 4 la OG 38/2003 cuprinde dispoziții de excepție, ce derogă de la regulile stabilite în ordonanța privind salarizarea polițiștilor. Aceste norme derogatorii, aplicabile unei anumite categorii de personal (olițiștii p. detașați să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne), fac trimitere la alt cadru legal de stabilire a drepturilor salariale, și anume la cel aplicabil personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea polițistul (unde acesta este detașat).
Polițistul detașat nu poate alege decât în bloc aplicarea legii de salarizare a polițiștilor, cu excluderea totală a celei aplicabile personalului DNA.
Conform art. 11 alin. 3 din OUG nr. 27/2006 rivind p. salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, "Salariul de bază se stabilește potrivit nr. crt. 31 de la lit. A dinanexăpentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, -. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute înanexa nr. 4la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prinLegea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare".
Având în vedere că nici sporul de misiune permanentă și nici sporul de fidelitate nu sunt reglementate în anexa nr. 4, ci în OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, Curtea constată că acțiunea nu este întemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
Pe cererile de chemare în garanție, Curtea constată că excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Finanțelor Publice nu este întemeiată, chemarea în garanție fiind formulată în vederea asigurării executării obligației de plată a sumelor de bani de către ordonatorii de credite.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice pe cererile de chemare în garanție, având ca obiect obligarea la inițierea și adoptarea unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, nu este întemeiată.
În susținerea cererilor de intervenție forțată au fost invocate dispozițiile legii privind finanțele publice nr. 550/2002, conform cărora Ministerul Finanțelor Publice are printre atribuții aceea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție (art. 19 lit. a).
Cererile de chemare în garanție vor fi respinse în fond, având în vedere că pârâții care le-au formulat nu au căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor și excepția inadmisibilității.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în T,-,.B,.2,.12, județul T și cu reședința în B,- -56,.1,.8, sector 1 în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B-- 14, sector 5, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B- - 81, sector 1, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B nr.1, sector 1.
Pe cererea de chemare în garanție:
Respinge excepțiile inadmisibilității cererii de chemare în garanție și a lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge cererile de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B-,sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
7 ex.
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu
