Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 3/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - refuz acordare drepturi -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 3
Ședința publică din 11 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ana Maria Turculeț
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în sat, oraș, jud. S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, jud.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic, pentru pârâtă, lipsă fiind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă soțul reclamantei, care depune la dosar o cerere formulată de reclamantă, prin care aceasta îl împuternicește să o reprezinte în instanță.
Curtea pune în vedere soțului reclamantei să depună împuternicire de reprezentare, autentificată prin notariat.
Numitul arată că se află în imposibilitatea de a prezenta împuternicire autentică de reprezentare a reclamantei.
Întrebat fiind, precizează că reclamanta nu are de depus alte înscrisuri.
Reprezentantul pârâtei, la întrebarea instanței, arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța, constatând probatoriul epuizat și acțiunea în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pentru considerentele expuse în întâmpinare, cu precizarea subsidiară că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de Legea nr. 189/2000, reclamanta nefiind evacuată pe motive etnice, ci pentru a fi protejată de război.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ introdusă și înregistrată la Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 7 decembrie 2009, contestatoarea a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii S, să se anuleze Hotărârea nr. 5428 din 2 noiembrie 2009, emisă de intimată și să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivare, contestatoarea a arătat că la emiterea hotărârii contestate nu s-a avut în vedere faptul că îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000, situația sa fiind asimilabilă cu situația refugiaților de război și a celor strămutați în alte zone cu ocazia înaintării Armatei Roșii peste.
Contestatoarea a anexat cererii de chemare în judecată copii după hotărârea nr. 5428 din 2 noiembrie 2009 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Județene de Pensii
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea hotărârii contestate, întrucât din documentele depuse de contestator nu reiese că acesta ar fi fost refugiat din cauza persecuțiilor etnice, în sensul prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 modificată și completată.
În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 115 - 118 Cod procedură civilă, Legea nr. 189/2000 modificată și completată și ale nr.HG 127/2002.
În vederea soluționării cauzei instanța a dispus din oficiu înaintarea documentației ce a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că prezenta contestație este nefondată.
Prin cererea înregistrată sub nr. 28017 din 12.10.2009 petenta a solicitat stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000, depunând în dovedire copii după actele sale de stare civilă și după adresa nr. 4273 din 3 septembrie 2009 emisă de Direcția Județeană Ba A rhivelor Naționale.
Prin hotărârea nr. 5428 din 2 noiembrie 2009, intimata a respins cererea formulată de petenta, întrucât din înscrisurile depuse nu reiese persecuția etnică drept motiv al evacuării din sat, com., jud. S, în loc., jud. B, condiție imperativă a Legii nr. 189/2000.
Instanța reține că nr.OG 105/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 189/2000 are ca obiect acordarea de drepturi compensatorii persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945din motive etnice.
Astfel, conform art. 1 alin. 1 lit. c din nr.OG 105/1999, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 suferit de persecuție, sub forma refugiului, expulzării sau strămutării în altă localitate, din considerente etnice.
Potrivit art. 61din nr.OG 105/1999, dovedirea situației prevăzute la art.1 se face de către persoanele interesate cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
În speță, contestatoarea nu a probat în niciun fel că s-ar fi refugiat și că refugiul ar fi fost o măsură de persecuție determinată de considerente etnice, astfel încât solicitarea contestatorului de acordare a drepturilor prevăzute de nr.OG 105/1999, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 189/2000 apare ca lipsită de temei și în mod corect a fost respinsă.
Ca urmare, în baza art. 7 alin. 4 din nr.OG 105/1999 raportat la art. 1, 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge prezenta contestație ca nefondată, menținând hotărârea nr. 5428 din 2 noiembrie 2009 emisă de către intimată.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în sat, oraș, jud. S în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, cu sediul în mun. S, str. - -, jud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 ianuarie 2010.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex. - 18.01.2010
Președinte:Ana Maria TurculețJudecători:Ana Maria Turculeț
