Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 3081/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A-VIII-A contencios ADMINISRTRATIV FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3081
Ședința publică de la 06.10.2009
Instanta compusa din
PREȘEDINTE: Pătrașcu Horațiu
Grefier: - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții:, G, și în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect refuz acordare drepturi .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință după care Curtea constatând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cpc, apreciază cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamanții, G, și au solicitat obligarea pârâților INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR la plata majorărilor salariale prevăzute de OG nr.10/2007, astfel: 5%, începând cu ianuarie 2007, față de decembrie 2006; 2% începând cu aprilie 2007, față de martie 2007; 11% începând cu octombrie 2007 față de septembrie 2007, la plata dobânzii legale aferente creșterilor salariale pe perioada ianuarie 2007-data plății, indexarea creșterilor salariale pe aceeași perioadă cu indicele de inflație la data plății și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătând că Legea nr.232/06.07.2007 pentru aprobarea OG nr.6/2007 a modificat art.39 alin.2 prevăzând majorări salariale pentru toți funcționarii publici, în concordanță cu prevederile OG nr.38/2003, care stipulează că salariile polițiștilor se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar, în speță OG nr.6/2007, modificată prin Legea nr.232/2007, care se completează cu prevederile Legii nr.188/1999.
În interpretarea pârâților dreptul prevăzut de OG nr.38/2003 ar fi lipsit de conținut, iar prin excluderea polițiștilor, ca funcționari publici cu statut special de la acordarea majorărilor salariale menționate s-a produs o discriminare nejustificată a acestora în sensul dispozițiilor art.2 din OG nr.137/2000, față de ceilalți salariați din sectorul bugetare, fără să existe un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop nu sun adecvate și necesare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.137/2000, Constituția României, OG nr.10/2007, OG nr.16/2007 și OG nr.27/2007.
Prin întâmpinare, pârâtul MAI a invocat excepția de inadmisibilitate, în raport cu Decizia Curții Constituționale a României nr.819/03.07.2008, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
De asemenea, prin întâmpinare, pârâtul IGPR a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Potrivit art.137 din Codul d e procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, în raport cu obiectul cauzei, obligarea pârâților la plata unor sume cu titlu de drepturi salariale, aspectele invocate privind constatarea unor fapte de discriminare și neconstituționalitatea art.1, art.2 alin.3 și art.27 din OG nr.137/2000, privind fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază acțiunea ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
ajorările salariale prevăzute de OG nr.10/2007 au vizat exclusiv personalul contractual din sectorul bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 și personalul care ocupă funcții de demnitate publică prevăzute în anexele II și III la Legea nr.154/1998, iar susținerea că Legea nr.232/06.07.2007 pentru aprobarea OG nr.6/2007, modificând art.39 alin.2 prevede majorări salariale pentru toți funcționarii publici, instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederile OG nr.38/2003, care prevede că salariile polițiștilor se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar, respectiv OG nr.6/2007, modificată prin Legea nr.232/2007, care se completează cu prevederile Legii nr.188/1999, la art.2 din lege prevăzându-se clar că " prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată."
Prin urmare, legiuitorul face o distincție clară în ceea ce privește sfera de aplicare a ordonanței, or reclamanții au fost numiți în funcții publice, în baza art.1 alin.1 din Legea nr.360/2002 fiind salarizați în baza unui alt act normativ cu caracter special, OG nr.38/2003, nefiind posibilă extinderea prin analogie a dispozițiilor OG nr.6/2007, modificată prin Legea nr.232/2007 la alte categorii de funcționari publici numiți și salarizați în baza unor alte acte normative speciale, chiar dacă acestea fac trimitere la prevederile Legii nr.188/1999, privind statutul funcționarilor publici, dreptul comun în materia funcției publice, aceste prevederi completând, în mod corespunzător prevederile din legile speciale, acolo unde acestea nu reglementează.
În speța de față, însă OG nr.38/2003 conține prevederi exprese cu privire la funcționarii publici cu statut special, respectiv polițiștii, nefiind permisă o altă interpretare, pe criteriul discriminării, prin extinderea sferei de aplicare a OG nr.10/2007 și la alți subiecți de drept decât cei prevăzuți de legiuitor.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1325/2008, a constatat că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Față de cele reținute mai sus, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de inadmisibilitate.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, G, și, cu domiciliul ales la Cabinet de avocatură, din B,-,.4, sector 1 în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,- sector 5 și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, ci sediul în B, P-ța - nr.1A, sector 1, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2009.
PREȘEDINTE
Red.HP GREFIER
HP/2ex.
06.11.2009
Președinte:Pătrașcu HorațiuJudecători:Pătrașcu Horațiu