Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 314/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 314
Ședința publică de la 24 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în B, sect. 1, nr. 202, împotriva sentinței nr. 371/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul av. lipsind reprezentanții recurentei AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și al intimatei - pârâte CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul intimatului nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri. Apărătorul intimatului susține oral motivele prezentate în întâmpinarea depusă la dosar și în concluzie solicită respingerea atât a excepției prescripției dreptului la acțiune cât și recursul ca nefondat iar pe cale de consecință să se dispună menținerea sentinței civile nr. 371/20.11.2008 ca fiind legală și temeinică, neafectată de vreunul din motivele de modificare sau de casare prevăzute de dispozițiile art. 304.proc.civ.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față:
Examinând actele și lucrările dosarului concluziile orale ale părților, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Brăila, a solicitat obligarea Cancelariei Primului Ministru - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata sumei rezultată ca urmare a actualizării cotei de 60% din totalul compensațiilor bănești ce i-au fost acordate potrivit Legii nr. 9/1998.
Tribunalul Brăila, prin sentința nr. 371//20 noiembrie 2008 admis acțiunea, obligând pârâta la plata sumei de 3670,70 lei cu titlu de actualizare a procentului de 60% din compensația acordată prin Ordinul nr. 4110/01.11.2004.
În motivarea sentinței prima instanță a reținut că prin Ordinul nr.4110/1.11.2004 emis de Cancelaria Primului Ministru s-a validat Hotărârea nr.10/18.03.2004 a Comisiei Județene și s-au acordat reclamantului, compensații bănești în cuantum de 403.125.004 lei, sumă ce urma să fie eșalonată potrivit art.5 din nr.HG286/2004.
Comunicarea acestui ordin - anexa 3 cuprindea mentiunea ca s-a dispus plata sumei de 161.250.002 lei iar diferența de 60% din totalul sumei acordate urma să fie efectuată în cursul anului următor.
Reclamantului i s-a virat în contul personal suma de 161.250.002 lei la data de 17.11.2004 și diferența de 24.908,29 lei la data de 12.12.2006 și nu în cursul anului 2005 așa cum se aprobase prin Ordinul nr.4110/1.11.2004.
In aceste condiții, reclamantul notificat pârâta pentru a dispune actualizarea compensației în procent de 60% potrivit legii însă răspunsul acesteia a fost negativ.
Potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit în cauză de către expertul contabil la care nici una din părți nu a formulat obiecțiuni, reactualizarea sumei de 24.908,29 lei pentru perioada 01.11.2004 - 12.12.2006 în raport de indicele prețurilor de consum raportați de Institutul Național de Statistică, rezultă suma de 28.579 lei.
Art.5 din nr.HG286/2004 arată "compensațiile stabilite prin hotărârea de validare a Comisiei centrale pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.9/1998 se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor. Cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr.9/1998".
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs Autoritatea Națională pentru restituire proprietăților, criticând-o pentru motive de nelegalitate, constând în greșita interpretare și aplicare a legii.
Se susține într-un prim motiv de recurs că instanța trebuia să constate că acțiunea reclamantului era prescrisă în raport de disp. art. 3 din Decretul 167/1958, care prevede că acțiunea trebuia executată în termen de 3 ani de la data când reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și cel ce răspunde de ea.
. despăgubirilor a fost stabilită prin Ordinul nr. 4110 din 1 noiembrie 2004 iar acțiunea a fost depusă la instanță cu depășirea termenului de 3 ani.
Pe fondul cauzei, instanța a greșit de asemenea, dispunând actualizarea diferenței de 60% din suma totală stabilită cu titlu de compensație, conform Legii nr. 9/1998.
Astfel, potrivit art. 5 din nr.HG 286/2004 compensațiile se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi după cum urmează: 40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat.
Cota de 60% din cuantumul compensației achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998.
Dispozițiile citate se coroborează cu prevederile HG nr. 1643/2004 privind normele metodologice pentru aplicarea OG nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsurile de finalizare a aplicării Legii nr. 9/1998, care la art. 4 lit. g stipulează "departamentul are următoarele atribuții principale prevăzute la art. 7 din. nr. 9/1998 coroborat cu art. 30 din OG 94/2004, propune reactualizarea despăgubirilor, conform prevederilor Legii nr. 9 /1998, la data emiterii ordinului de validare.
Ordinul 4110/1 noiembrie 2004 prevede la art. 2 că eșalonarea și actualizarea compensațiilor se face potrivit nr.HG 286/2004- art. 5.
Astfel prin Ordinul de validare este prevăzută posibilitatea actualizării cuantumului compensațiilor, la momentul plății cotei de 60% și orice altă extindere a aplicabilității dispozițiilor citate neavenită.
Recursul s-a declarat în termen legal și este scutit de taxă de timbru, conform art. 17 din. 146/1997 și art. 40 din. nr. 9/1998.
Recursul este nefondat.
În referire la excepția prescripției dreptului la acțiune prin încălcarea art. 3 din Decretul nr. 167/1958, Curtea o va respinge ca nefondată.
Ordinul nr. 4110 din 1 noiembrie 2004 stabilit atât cuantumul compensației la care era îndreptățit reclamantul, dar și modalitatea de plată.
Reclamantul a beneficiat potrivit ordinului citat de plata sumei de 161.250.002 lei reprezentând 40% din compensație pe data de 17 noiembrie 2004.
În ce privește diferența de 60%în sumă de 24.908, 90 lei ea trebuia achitată în cursul anului 2005, în realitate ea fiind achitată la 12 decembrie 2006.
Acțiunea reclamantului a fost depusă la instanță la data de 4 octombrie 2007, astfel că termenul de 3 ani nu a fost încălcat chiar dacă s-ar lua ca dată de referință, data Ordinului nr. 4110, respectiv 1 noiembrie 2004.
Este evident însă că prin plata unei prime tranșe din compensație pe data de 17 noiembrie 2004, cursul prescripției a fost întrerupt, urmând ca de la această dată să curgă un nou termen de prescripție.
Cu atât mai mult raportat la această dată acțiunea reclamantului nu poate fi socotită ca prescrisă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a făcut o analiză corectă a dispozițiilor legale.
Din cuprinsul Ordinului nr. 4110/1 noiembrie 2004 reiese că diferența de 60% din compensația stabilită și cuvenită reclamantului urma a fi pusă la dispoziția acestuia în cursul anului 2005.
Rezultă însă că plata s-a făcut la sfârșitul anului 2006 respectiv 12 decembrie, ceea ce cu drept cuvânt dă posibilitatea părții dezavantajate prin plata în termen, de a solicita reactualizarea sumei respective, în raport și de prevederile legale invocate de recurentă și analizate pertinente și convingător de instanța de fond.
Față de cele expuse, Curtea, văzând și art. 312.proc.civ. va respinge recursul ca nefondat, obligând totodată recurenta la plata sumei de 690 lei cheltuieli de judecată către intimat, în raport de 274.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu sediul în B, nr. 202, sect. 1, împotriva sentinței nr. 371/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă recurenta la plata sumei de 690 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu - - | JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2ex./ 2009
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Vasile Susanu
