Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 393/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 393/R/

Ședința publică de la 17 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE Dr.- -

JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu

JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul în F,-, jud.V, împotriva sentinței nr. 151 din 21.02.2008,pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul lipsă av., lipsind intimații pârâți INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ V și STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că nu a fost achitată taxa de timbru stabilită în cauză, de către recurentul, după care;

Apărătorul recurentului depune la dosar chitanța nr. -/2008, în sumă de 2,00 lei, și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei cu care face dovada achitării taxei de timbru, împreună cu un set de cate care de altfel se regăsesc în conținutul dosarului, dar au fost trimise de către recurent în mod special pentru a fi depuse.

Nemaifiind alte cereri de formulat și alte excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentului arată că nu poate susține decât ce s-a susținut în motivele de recurs depuse la dosar. Prin hotărârea pronunțată Tribunalul Vranceaa respins ca prematur formulată acțiunea reclamantul având ca obiect 118/1990. Pentru considerentele expuse pe larg în motivele de recurs depuse la dosar solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii formulate.

CURTEA

Asupra recursului în contencios administrativ de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată;

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vrancea -secția civilă, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu ITM V și Statul Român, acordarea drepturilor salariale corespunzătoare pregătirii sale în perioada 01.01.1975-01.01.1985 și recunoașterea vechimii în muncă pentru aceeași perioadă.

A mai solicitat acordarea de daune morale în cuantum de 10 milioane lei.

În susținerea acțiunii reclamantul a arătat că a fost inginer la V iar din anul 1971 director la aceea;i unitate.

A mai arătat că în urma refuzului de a raporta date neconforme cu realitatea, a fost obligat de reprezentanții zonali ai regimului comunist să solicite desfacerea contractului de muncă, începând cu 01.01.1975, fără drept de preaviz.

A precizat că cererea respectivă nu a fost semnată nici ștampilată de conducerea unității.

A mai arătat că după desfacerea contractului de muncă la 13.12.1976 în temeiul art.135 codul munciis -a angajat ca zidar și laborant, după care a formulat cerere de emigrare. În urma acestei cereri reclamantul a fost numit șef birou la V, ulterior controlor principal.

În anul 1985 acesta a părăsit țara, fiind constrâns în acest sens și a plecat în SUA, unde a fost nevoit să îndeplinească diferite munci, inferioare pregătirii sale în vederea întreținerii familiei.

Reclamantul a mai arătat că la 26.09.1996 s-a repatriat și a luat cunoștință de dosarul său de la CNSAS din care rezultă că a fost persecutat politic.

La 31.08.2007 reclamantul a precizat acțiunea în sensul ca fiind persecutat și urmărit politic nu a putut să-și exercite profesia conform pregătirii profesionale motiv pentru care a solicitat recunoașterea vechimii în muncă pentru perioada 01.01.1975-01.01.1985. Și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.9 din Legea nr.118/1990.

Față de aceste precizări instanța a dispus prin Încheierea din 22.11.2007 scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la secția contencios administrativ pentru competentă soluționare.

Pentru a dispune astfel instanța a avut în vedere dispozițiile art.11 din Decretul-Lege nr.118/1990 R care prevăd că drepturile prevăzute la art.9 din același act normativ se stabilesc și plătesc de către Direcția generală de muncă și protecție socială, printr-o decizie emisă în acest sens, decizie care poate fi contestată potrivit Legii contenciosului administrativ.

Dosarul a fost înregistrat la secția comercială, contencios administrativ fiscal la data de 10.12.2007 sub nr-.

Prin sentința nr.151/21.02.2008, s-a respins ca prematur formulată acțiunea reclamantului - domiciliat în F,-, jud.V cu domiciliul ales pentru comunicare actelor de procedură la cabinetul av. - F, str.- nr.9,.1 jud.V și Statul Român -Ministerul Finanțelor Publice B, având ca obiect Lg.nr.118/90.

Pentru a pronunța această sentință s-a avut în vedere următoarele:

Prin adresa nr. 1776/134.02.2008 Direcția de Muncă și Protecție Socială V comunică instanței la 20.02.2008 că numitul nu a depus la această instituție cerere în vederea acordării drepturilor prevăzute de Decr.Lege nr.118/90.

S-a avut în vedere și disp.art.11 din 118/90.

IMPOTRIVA sentinței nr.151/2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând sentința instanței de fond sub aspectul nelegalității și netemeiniciei solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

Prin motivele de recurs recurentul reclamant a învederat instanței că prima instanță a interpretat greșit actul dedus judecății ignorând disp.art.3 lit.g din OU 6214/1999 și art.9 din 118/90.

În mod greșit susține recurentul prima instanță a considerat că cererea formulată de recurent este de competența V, această instituție nu este organ jurisdicțional care să constate dacă recurentul beneficiază - de drepturile unui persecutat ci singura instanța este competentă.

Recursul este nefondat.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile pronunțată de instanța de fond prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu se constată că prima instanță a efectuat în cauză o corectă cercetare a probelor dosarului aplicând prevederile legale în vigoare speței dedusă judecății.

Prin cererea introductivă reclamantul își întemeiază cererea pe prev.art.3din OUG nr.214/99 si art.9 din 188/90.

Art.3 din OUG nr.214/99 se referă la o serie de situații care în viziunea legiuitorului înseamnă măsuri abuzive - enumerarea acestor situații se oprește la lit.f lit.g indicată de recurent nu există.

Potrivit OUG nr.214/99 art.1 alin.1 - se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrativ abuzive în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989.

Deci actul normativ sus indicat stabilește procedura pe care trebuie să o urmeze o persoană care se consideră îndreptățită, pentru a primi calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.

Recurentul reclamant nu a îndeplinit această procedură dar solicită instanței de judecată, acordarea unor sume de bani.

Potrivit art.9 din.lege.118/90 - persoanele care fac dovada prin hotărâre judecătorească de constatare că nu au putut să-și exercite profesia sau după caz ocupația pe perioada pe care au fost persecutate sau urmărite din motive politice beneficiază de vechime în muncă pe perioada în care s-au aflat în atare situație.

Potrivit acestui text de lege recurentul trebuia să facă dovada că are hotărâre judecătorească prin care se constată că acesta a fost în imposibilitate de a-și exercita profesia din motive politice.

Potrivit art.11 al.3 din.Lege nr.118/90 stabilirea și plata acestor drepturi revine Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială care potrivit al.4 sunt obligate să se pronunțe asupra cererii de dobândire a acestor drepturi prevăzute de actul normativ în termen de 30 zile printr-o decizie.

Împotriva acestei decizii persoana interesată poate face contestație potrivit Legii Contenciosului Administrativ așa cum rezultă din alin.4 al aceluiași articol.

La dosarul cauzei se află adresa nr.1776/13.02.2008 emisă de Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială V care comunică instanței că la 20.02.20208, numitul nu a depus la această instituție cerere în vederea acordării drepturilor prev.de Decr.Lege nr.118/90 -aspect reținut corect de instanța de fond.

De asemenea, prin acțiunea introductivă recurentul reclamant nu contestă o măsură dispusă de printr-o decizie ci solicită recunoașterea vechimii în muncă pentru perioada în care din motive politice nu a putut să-și exercite profesia, deci corect a reținut ca prematură acțiunea formulată de recurentul reclamant -prima instanță - această cerere este de competența V conform prevederilor legal invocate.

Potrivit art.312 pr.civ. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.151/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul în F,-, jud.V, împotriva sentinței nr. 151 din 21.02.2008,pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 17 iunie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Angelica Ciobotaru

Dr.- - - - - -

GREFIER

- -

Red. /26.06.2008

Tehnored./2ex./27.06.2008

Fond - /

Președinte:Ioan Apostu
Judecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Angelica Ciobotaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 393/2008. Curtea de Apel Galati