Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 4191/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.4191
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27 XI 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
GREFIER- - -
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU handicap, având ca obiect refuz acordare drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de datele din sistemul Ecris rezultă că dosarul nr- a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29 04 2009, dosarul nr- având aceleași părți și obiect cu dosarul de față a fost înregistrat la 25 05 2009, cu termen la 02 02 2010, astfel încât judecata în această cauză urmează a continua.
Pârâta prin consilier juridic solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, în temeiul art.167 pr.civilă încuviințează pârâtei proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, prin consilier juridic, învederează că reclamanta solicită drepturi salariale pentru perioada 1 06 2004-30 06 2007. Conform actelor depuse la dosar reclamanta a avut raporturi de serviciu cu autoritatea pârâtă începând cu data de 15 10 2004 și nu de la 1 04 2004.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că acordarea acestor sporuri suplimentare nu sunt prevăzute în legislație.
CURTEA:
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 29.04.2009 sub nr- reclamanta, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PERSOANE CU HANDICAP, a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază pe perioada cat a avut raporturi de serviciu cu parata, drepturi salariale actualizate in raport cu rata inflatiei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada pentru care solicită drepturile bănești a avut raporturi de serviciu cu autoritatea pârâtă, deținând statutul de funcționar public iar, potrivit art. 29 alin. 1 lit. c) și d) în prezent art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 avea dreptul la acordarea drepturilor privind suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procente de 25% din salariul de bază.
Reclamanta mai arată că aplicarea acestor drepturi a fost suspendată în anii 2004, 2005 și 2006 prin art. 50 indice 1 din OUG nr. 123/2003, art. 44 din OUG nr. 92/2004, și, art. 48 din OG nr. 2/2006.
Susține că, deși în anii 2007 și 2008 aplicarea acestor drepturi nu mai fost suspendată, iar drepturile aferente anilor 2004, 2005 și 2006 si pana in iunie 2007 au devenit actuale, autoritatea pârâtă nu le-a acordat drepturile de care beneficiază în temeiul legii.
S-a mai sustinut ca suspendarea drepturilor salariale legale prin acte normative succesive poate fi asimilata, in opinia reclamantului, abuzului de drept tinand seama de disp. art. 53 alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei, cat timp restrangerea unor drepturi si libertati cetatenesti trebuie sa se realizeze numai prin lege si numai in situatii exceptionale, determinate de cauzele expuse de textul constitutional mentionat si sa fie, totodata, proportionala cu situatia ce a determinat masura restrangerii, cat si aplicata in mod nediscriminatoriu. In aceasta ordine de idei, sustine reclamantul, cele doua suplimente solicitate constituie drepturi de remunerare a muncii, ce nu poate fi restrans, normele de suspendare contravenind si prev. art. 16 alin. 1 din Constitutie prin discriminarea reclamantului fata de alte categorii sociale si art. 15 alin. 2 din Constitutie, cat timp normele de suspendare se aplica retroactiv cu privire la un drept castigat sub imperiul Legii nr.188/1999.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Constituției României, art. 3 si 38 si urm. Codul Muncii, art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 rep. art. 1 si 8 din Legea nr.554/2004.
În dovedirea acțiunii reclamantele au depus la dosar înscrisuri.
Pârâta depus întâmpinare in cauza, solicitaand respingerea actiunii.
In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.
Analizând actele și lucrările din dosar, pe fond, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
In fapt, reclamanta a avut calitatea de funcționar public in cadrul autoritatii pârâte în perioada noiembrie 2000-iunie 2007.
Întrucât la instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile în legătură cu raporturile de serviciu ale funcționarilor publici conform art. 109 din Legea nr. 188/1999, în speță urmează a se analiza raportul de serviciu al reclamantei cu privire la existența drepturilor la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în perioada solicitata.
In drept, sunt incidente urmatoarele ispoziții legale: Potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în 2004 (art.29 a devenit art.31 în forma republicată a legii în anul 2007): Art.29 alin.(1) lit.c) și d): " Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul gradului". Art.31 alin.(3):"Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici" Art.29 din Legea nr.188/1999 a fost introdus prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la cele doua suplimente au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin nr.OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006. Potrivit Legii nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici: "Art. XIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 29, 56, 57, 581și ale art. 601alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Potrivit OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007: Art.3:"Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii" În aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, text introdus prin Legea nr.161/2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici. roiectul reglementa mod unic de stabilire a salariilor funcționarilor publici, instituind, conform dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri. Astfel, conform proiectului, atât salariul de baza cât și suplimentul postului se calculau în puncte. Însă acest proiect de act normativ elaborat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului gradului. Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999. Or, sub acest aspect, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004, cererea de chemare în judecată prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special ( Decizia nr.1257 din 28 februarie 2007, în Jurisprudența Secției pe anul 2007 - Semestrul I, p. 17-20). Asadar, in condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă. Curtea mai are in vedere ca si ractica p. judiciara este unitara la nivelul ICCJ, in sensul ca este neintemeiata solicitarea acordarii suplimentului postului si suplimentului corespunzator treptei de salarizare. In acest sens sunt deciziile nr. 1832 din 31 martie 2009, nr. 1835 din 31 martie 2009 si nr. 1848 din 31 martie 2009. Ori, este necesar ca instanta sa urmeze aceasta practica stabilita de instanta suprema, tinand seama si de jurisprudenta CEDO ( cauza Beian contra Romaniei, cauza Stefan si Stef contra Romaniei, cererile conexate nr. 24428/03 și 26977/03, Hotărârea din 27 ianuarie 2009 ), potrivi careia atunci când practica neunitar apare și se menține în cadrul celei mai înalte autorități judiciare din țară, care are atribuții in unificarea practicii judiciare și care, contrar acestor atribuții devine ea însși sursa insecuritții juridice, situația aduce atingere principiului securitți juridice și reduce înscrederea publicului în sistemul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge actiunea formulata de reclamanta, domiciliata in B,-,. 501,. A,. 1, jud. B, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP, cu sediul in B,-, sector 1 ca neintemeiata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunțată în sedință publică, astazi, 27.11.2009.
PRESEDINTE
- - -
GREFIER
- -
RED. ( 4 EX)
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel
