Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 4357/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4357
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Alina Răescu
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
xxxxxxxxx
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 408 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât - PRIMARUL COMUNEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimatul pârât - PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termenul legal și este scutit de la plata taxei de timbru.
S-a arătata cererea de judecarea cauzei în lipsă formulată de recurentul reclamant în baza art.242 alin.2
Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința sentinței nr. 408 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul - PRIMARUL COMUNEI.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului O l t, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul - Primarul comunei județul O pentru refuzul acestuia de a-i elibera certificatele fiscale cerute prin numerele 4205/18.11.2008; 4206/18.11.2008; 744/10.03.2009 și, de asemenea, contestă legalitatea, veridicitatea și autenticitatea certificatului nr. 744/07.04.2009, solicitând obligarea pârâtului la eliberarea certificatelor pentru fiecare din parcelele menționate în cereri și anularea certificatului nr. 744/07.04.2009.
Reclamantul arată că nelegalitatea este demonstrată de împrejurarea că acest act nu l-a cerut cu acest conținut, că pârâtul nu respectă certitudinea impozitării care este un principiu prevăzut de art. 3 lit.b Cod fiscal și, de asemenea, nu este respectată regula constituirii bazei de impunere și obligația motivării prevăzută de art. 23 și 65 alin.(2) cod procedură fiscală.
În drept a fost invocată Legea 554/2004.
Au fost atașate în copie, actele invocate în acțiune.
Pârâtul - Primarul comunei a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că reclamantul a solicitat în repetate rânduri eliberarea de certificate de atestare fiscală de la Primăria comunei, refuzând să folosească formularele tipizate conform codului fiscal și ale Ordinului nr. 2052 bis /1528 din 30 noiembrie 2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale precum și a altor venituri ale bugetelor locale care stabilește formularul tipizat pentru certificatul de atestare fiscală, lucru cunoscut de reclamant din răspunsul comunicat la cererea acestuia înregistrat sub nr.745 din 6.04.2009.
De asemenea, nu se pot elibera certificate de atestare fiscală numai pe o parcelă solicitată de reclamant, așa cum rezultă din prevederile codului fiscal și ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor acestui cod.
Se arată în întâmpinare că certificatul de atestare fiscală nr.744 din 7.04.2009 a cărui anulare o cere reclamantul, este nul de drept, deoarece și-a pierdut valabilitatea pe data de 31 martie 2009 ca și celelalte certificate de atestare fiscală nr. 4206 /18.11.2008 și nr.4205 din 18.11.2008, valabile până la data de 31.11.2008.
Au fost invocate în drept dispozițiile art. 115-119 cod procedură civilă.
Pârâtul a depus la dosar certificatele de atestare fiscală eliberate reclamantului, răspunsul înregistrat la nr.745 din 6.04.2009, formulare tipizate pentru cerere de eliberare a unui certificat de atestare fiscală și certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local.
În răspunsul la întâmpinare depus la dosar, reclamantul arată că are dreptul de a obține certificatul pentru o parcelă determinată, iar primarul are obligația de a-l elibera, condiționat de plata impozitului datorat în baza art. 256 (1) cod fiscal, orice persoană care are în proprietate teren, datorează pentru acesta un impozit, astfel că voința legiuitorului este ca certificatul fiscal să dovedească plata impozitului.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamantul solicită să-i fie eliberate certificatele fiscale cerute prin cererile nr. 4205 și 4206 din 18.11.2008, nr. 744 din 10.03.2009, pentru fiecare din parcelele menționate în cereri și, totodată, anularea certificatului nr.744 din 7.04.2009.
Din cererea înregistrată la nr.744 din 10.03.2009, pentru eliberarea certificatului de impunere fiscală vizând suprafața de 907 mp., rezultă că certificatul este necesar pentru vânzarea terenului.
Pârâtul, Primarul comunei a eliberat certificatele de atestare fiscală nr. 4205 din 18.11.2008, nr. 4206 din 18.11.2008, nr. 744 din 11.03.2009 și nr. 744 din 7.04.2009, menționând faptul că reclamantul figurează în evidențele fiscale ale comunei cu mai multe terenuri extravilane, mijloace de transport și amenzi, fiind evidențiate toate creanțele bugetare de plată către bugetul local.
Potrivit dispozițiilor art. 259 (6 ind.1) din codul fiscal și a Normelor metodologice pentru aplicarea art. 259 din codul fiscal, certificatul de atestare fiscală reprezintă actul emis de compartimentul de specialitate al administrației publice locale prin care se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare scadente existente în sarcina solicitantului, chiar și cele asupra cărora există un litigiu, cu obligația specificării acestui aspect în cuprinsul certificatului.
În cuprinsul certificatului, se menționează toate bunurile aflate în proprietate /folosință a contribuabilului potrivit declarației fiscale înregistrată în evidențele fiscale ale autorității administrației publice locale.
În acest sens, este obligatorie folosirea unui formular tipizat pentru cererea de eliberare a certificatului de atestare fiscală, cât și a formularului tipizat pentru certificatul de atestare fiscală conform Ordinului nr. 2052bis /1528 din 30 noiembrie 2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale precum și a altor venituri ale bugetelor locale.
Având în vedere prevederile legale menționate, instanța constată că cererea reclamantului pentru eliberarea certificatelor pentru fiecare din parcelele menționate în cereri, nu îndeplinește condițiile de legalitate, astfel încât compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale a refuzat în mod justificat eliberarea certificatelor solicitate, motiv pentru care este neîntemeiată și cererea de anulare a certificatului nr. 744 din 7.04.2009, act administrativ emis cu respectarea dispozițiilor art. 259 (6 ind.1) cod fiscal.
Constatând că reclamantul nu face dovada că a fost vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim de către autoritatea publică pârâtă printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, urmează ca în baza art. 1, 8 și 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, acțiunea formulată de reclamant să fie respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, în termen și motivat, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie și a solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Prin motivele de recurs încadrate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Pr. Civ. s-a susținut că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale.
Astfel, în concepția recurentului instanța de fond prin respingerea acțiunii, cu motivarea că intimata a emis certificatele fiscale și decizia de impunere în mod legal, i-a îngrădit dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv.
Recurentul-reclamant a susținut că actele fiscale emise de către intimată încalcă dispozițiile legale, respectiv art. 258 alin. 6 rap. la art. 251 alin. 5 din. și art. 65 alin. 2 din Pr.. care impun ca în materia terenurilor extravilane, certificatul fiscal și decizia de impunere să individualizeze fiecare teren în conformitate cu criteriile cuprinse în conținutul acestor articole, pentru a permite contribuabilului să fie convins de certitudinea impunerii.
În opinia sa actele fiscale nu au fost motivate și astfel nu i-au permis să înțeleagă și să urmărească sarcina fiscală, în contradicție cu principiul privind certitudine impunerii.
În recurs nu s-a formulat întâmpinare.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și în conformitate cu dispozițiile art. 3041din Pr. Civ. constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Dispozițiile legale din Codul Fiscal și Codul d e Procedură Fiscală și ale Normelor metodologice de aplicare a acestora privind certificatele de atestare fiscală se completează cu dispozițiile Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 2052 bis/1528 din 30 noiembrie 2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale precum și a altor venituri ale bugetelor locale.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din actul normativ susmenționat sunt aprobate un număr total de 26 tipizate, iar la pozițiile 3, 4, 8, și 9 se regăsesc tipizatele ce interesează cauza de față respectiv:
3. Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului pe teren - persoane fizice 4. Decizie de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren - persoane fizice;
8. Cerere pentru eliberarea unui certificat de atestare fiscală privind impozite, taxe locale și alte venituri la bugetul local - persoane fizice;
9. Certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local;
Astfel, activitatea legată de certificatele de atestare precum și de deciziile impunere este reglementată prin norme dispozitive, care impun ca aceste acte fiscale să fie eliberate în forma prevăzută de normele legale, iar în cauza dedusă judecății aceste forme au fost respectate.
Criticile recurentului referitoare la imposibilitatea de înțelege și a urmări sarcina fiscală, sunt neîntemeiate, devreme ce conținutul actelor fiscale solicitate și eliberate de organele fiscale locale recurentului, sunt în concordanță cu actele normative ce reglementează în mod unitar forma și conținutul acestora.
Astfel, în mod corect instanța de fond a apreciat că reclamantul nu a fost vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim, de către autoritatea publică pârâtă prin eliberarea actelor administrativ fiscale, deoarece acestea corespund ca formă și conținut normelor legale.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a Proc.Civ. coroborat cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004 modificată, urmează a fi respins recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 408 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât - PRIMARUL COMUNEI.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. -/2ex.
Jud. Fond O
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Alina Răescu, Carmen Ilie
