Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 487/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR 487/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ B împotriva sentinței civile nr. 387/CA/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi persecutați politic DL nr. 118/1990.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării, în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 23 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că;
La data de 17 martie 2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Direcția de Muncă și Socială solicitând admiterea acțiunii în contencios administrativ, în sensul admiterii contestației formulate de aceasta împotriva Deciziei nr. 1371/04.08.2008 și a Deciziei nr. 1409/07.11.2008 emise de pârâtă în baza DL 118/1990 și Ordonanța de Urgență a Guvernului 214/1999, solicitând acordarea drepturilor începând cu data de 01.04.2008.
Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov.
În acest dosar, prima instanță a pronunțat sentința civilă nr. 387/CA/06.04.2009 prin care a dispus următoarele:
S-a admis in parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta in contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOLIDARITATE, in consecință, s-a anulat Decizia Nr. 1409/07.11.2008 și, in parte, Decizia Nr. 1371/04.08.2008, ambele emise de pârâta Direcția de Muncă și Socială; s-a constatat că reclamanta beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de art. 6 din DL 118/1990, și de drepturile prevăzute de art. 7 din același act normativ și de art. 7 al. 1 din OUG 214/1999, începând cu data de -; s-au respins celelalte pretenții ale reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin Decizia nr. 2644/08.11.2007 s-a recunoscut reclamantei calitatea de luptător in rezistența anticomunistă. Având in vedere această calitate și dispozițiile OUG 214/1999, reclamanta s-a adresat pârâtei pentru acordarea drepturilor conferite de acest act normativ, cerere soluționată prin Decizia nr. 1371/04.08.2008. Prin această decizie s-a constatat că reclamanta beneficiază de dispozițiile art. 6 din DL 118/1990.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație, soluționată de pârâtă prin. nr. 1409/07.11.2008, in sensul respingerii.
Conform dispozițiilor art. 7 din OUG 214/1999, persoanele care au calitatea de luptător in rezistența anticomunistă - calitate pe care reclamanta a dobândit-o prin. 2644/08.11.2007 - beneficiază de:
"a) restituirea, în condițiile legii, în natură sau, dacă aceasta nu este posibilă, prin echivalent a bunurilor confiscate. Decizia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă poate fi folosită ca probă în fața instituțiilor abilitate a dispune restituirea în natură sau prin echivalent a bunurilor confiscate, în ceea ce privește aprecierea caracterului politic al infracțiunilor a căror săvârșire a atras măsura confiscării;
b) drepturile prevăzute în Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare;
c) acordarea de ordine și medalii prevăzute de legislația în vigoare;
d) atribuirea, în condițiile legii, a numelui persoanelor prevăzute la art. 1 unor străzi, parcuri, piețe și altor asemenea locuri publice;
e) orice alte drepturi prevăzute în legi speciale."
Prin Decizia nr. 1371/2008, reclamantei i-au fost recunoscute doar drepturile prevăzute de art. 6 din DL 118/1990, deși art. 7 al. 1 lit. b din OUG 214/1999, citat anterior, prevede in mod expres că persoanele care au calitatea de luptător in rezistența anticomunistă beneficiază de drepturile prevăzute de DL 118/1990, ceea ce înseamnă că reclamanta trebuie să beneficieze și de drepturile prevăzute de art. 7 din acest act normativ, referitoare la: "a) prioritate la repartizarea de către consiliile locale a unei locuințe din fondul locativ de stat și b) prioritate la acordarea, prin unitățile, de credite avantajoase pentru cumpărarea, construirea sau repararea de locuințe proprietate personală; acordarea creditului se va face în condițiile prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996."
Având in vedere considerentele de fapt și de drept expuse, in temeiul dispozițiilor art. 18 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004, raportat la dispozițiile art. 7 al. 1 din OUG 214/1999 și art. 6 și 7 din DL 118/1990, tribunalul a admis in parte acțiunea formulată și precizată de reclamantă și, pe cale de consecință, a anulat Decizia 1409/2008 - prin care a fost soluționată greșit contestația reclamantei - și, in parte, Decizia Nr. 1371/04.08.2008 in sensul că s-a va constatat că reclamanta beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de art. 6 din DL 118/1990, și de drepturile prevăzute de art. 7 din același act normativ și de art. 7 al. 1 din OUG 214/1999, începând cu data de -.
Tribunalul respins celelalte pretenții ale reclamantei, respectiv cele referitoare la recunoașterea dreptului prevăzut de art. 6 lit. g din DL 118/1999 și aceasta deoarece prin Decizia 1371/04.08.2008 i s-au recunoscut reclamantei toate drepturile prevăzute de art. 6, deci inclusiv cel de la lit. g), referitor la acordarea, la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci, urmând ca reclamanta, in baza Deciziei 1371/2008 să-și valorifice acest drept de la instituția care are in administrare astfel de locuri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând instanței de judecată admiterea recursului și casarea sentinței civile atacate, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
În dezvoltarea criticilor de recurs se arată următoarele:
În fapt, reclamanta a depus la pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială B 2 cereri, respectiv nr. /27.03.2008 și /13.05.2008, însoțite de înscrisuri, printre care și Decizia nr. 2644/8.11.2007 a Comisiei de constatarea calității de luptător în lupta anticomunistă conform Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999.
Față de cererile reclamantei. Comisia de aplicare a DL nr. 118/1990 de pe lângă Direcția de Muncă și Protecție Socială B a emis Decizia nr. 1371/04.08.2008, admițându-i cererea și reținând faptul că beneficiază de prevederile art. 6 din DL 118/1009, decizie pe care reclamanta a contestat-o, iar prin Decizia nr. 1409/07.11.2008 pârâta i-a respins contestația, astfel încât aceasta s-a adresat instanței de judecată.
Recurenta a susținut că în fapt și în drept a emis corect Decizia nr. 1371/04.08.2008 și că urmează a fi pusă în aplicare.
Referitor la facilitățile acordate de restul dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999, recurenta a susținut că ele exced competenței acestei comisii și că urmează a fi respinse.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 6 DL 118/1990, art. 7 alin. 1 lit.b și art. 3 lit.g din Ordonanța de Urgență a Guvernului 214/1999 li 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În cauză, față de recursul declarat de Direcția de Muncă și Protecție Socială B, intimata reclamantă a formulat Întâmpinare (filele 7-8) prin care a susținut respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii Tribunalului Brașov ca legală și temeinică.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă nr. 387/CA/06.04.2009 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor formulate în recursul declarat în cauză și raportat la prevederile legale aplicabile în cauză, se constată Recursul ca nefundat.
Astfel, din verificarea întregului probatoriu depus la dosar rezultă că reclamanta a făcut mai multe demersuri către pârâtă pentru a-i emite o decizie în care să i se recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor DL 118/1990 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999.
Cu multă întârziere și după acționarea în instanța de judecată, pârâta doar în recurs afirmă că Decizia nr. 1371/04.08.2008 privind drepturile prevăzute la art. 6 din DL nr. 118/1990 urmează a fi pusă în executare.
Ca atare, doar în Recurs pârâta invocă lipsa ei de competență de a emite hotărâri privind recunoașterea drepturilor prevăzute de lege, aspect neinvocat la fondul cauzei.
Acest lucru excede cadrului procesual, sens în care va fi înlăturată această critică de Recurs.
De altfel, din actele dosarului rezultă că instanța de fond a soluționat corect cererea reclamantei raportat la prevederile DL 118/1990 și la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999 în sensul că reclamanta este beneficiara prevederilor art. 6 din DL 118/1990 și a art. 7 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 214/1999.
Din conținutul DL 118/1990 sau al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 214/1990 nu rezultă că ar mai fi și alte instituții îndreptățite a acorda drepturile prevăzute de cele două acte normative, mai mult, art. 8 (4) din DL 118/1990 prevede "organele prevăzute la art. 3, sunt obligate să se pronunțe asupra cererilor în termen de 30 de zile, printr-o decizie motivată, iar la alin. (3) al art. 8 prevede că cererile pentru stabilirea drepturilor titularilor se pot depune la direcțiile generale de muncă și protecție socială județene, respectiv a mun.
Ca atare, competența soluționării cererilor reclamantei în revenea pârâtei recurente conform prevederilor legale sus menționate.
Așa fiind, instanța de recurs constată că în cauză criticile formulate împotriva sentinței civile nr. 387/06.04.2009 a Tribunalului Brașov sunt nefondate, urmând a fi înlăturate.
În concluzie, se constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
În cauză, nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă aspect invocat de recurentă.
În consecință, se va respinge recursul, și se va menține sentința civilă atacată, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială împotriva sentinței civile nr. 387/CA/06.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Mirena Radu
- - - - - -
Grefier
Red. / 2.07.2009
Dact. VP / 2.07.2009/3.ex.
Jud. fond.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Mirena Radu, Maria Ioniche
