Persecutați politic - Acordare drepturi. Sentința 526/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 526
Ședința publica de la 11.02.2009
Instanța compusa din
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, având ca obiect "refuz acordare drepturi".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pârâții reprezentați de consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prin serviciul Registratură la data de 03.02.2009, pârâtul MAI a depus întâmpinare, iar la data de 06.02.2009 reclamantul a depus adeverință și cerere pentru judecarea cauzei în lipsă.
Curtea comunică reprezentanților autorităților pârâte un exemplar al cererii de chemare în judecată și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se discuta excepția inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare.
La adoua strigare a cauzei au răspuns pârâții reprezentați de consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul.
Curtea acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare.
Consilierul juridic al autorităților pârâte depune la dosar delegație de reprezentare și solicită admiterea excepției de inadmisibilitate a acțiunii pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 819/03.07.2008 a Curții Constituționale s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin 1 din OG 137/2000 sunt neconstituționale; cum reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe aceste dispoziții, solicită să se constate că acțiunea este inadmisibilă. Pe fond solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât reclamantul solicită acordarea unor drepturi care se acordă unor categorii de salariați - categorii din care reclamantul nu face parte.
Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepția inadmisibilității acțiunii și pe fond.
CURTEA
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 16.12.2008 reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Direcția Generală Anticorupție a solicitat să se constate că este discriminat de către pârâți în raport cu demnitarii, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și cu funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și să fie obligat la înlăturarea pentru viitor a discriminării.
Ca urmare neacordării unui salariu egal cu al magistraților, demnitarilor, funcționarilor publici ori salariaților contractuali ai statului prin acordarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007, 2% începând cu 01.04.2007 și cu 11% începând cu 01.10.2007 și repararea prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării prin neacordarea acestor majorări salariale, obligarea pârâților la plata dobânzilor legale, indexarea sumelor datorate și efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, tuturor categoriilor profesionale menționate, statul român la începutul anului 2007, le-a majorat salariile sau indemnizațiile cu 5% începând cu 1 ianuarie 2007, în raport de nivelul lunii decembrie 2006, cu 2% începând cu 01.04.2007, față de nivelul lunii martie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul lunii septembrie 2007.
Reclamantul susține că, singurii salariați ai statului cărora nu le-au fost majorate în nici un mod salariile în decursul anului 2007 până în prezent sunt polițiștii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Menționează că majorările salariale au fost dispuse prin OG nr. 10/2007 (art. 1-4), OG nr. 16/2007 pentru personalul și OG nr. 27/2007 pentru controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi și Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea OG nr. 6/2007(care modifică art. 39 alin. 2).
Consideră că restrângerea adusă prin neacordarea dreptului aduce atingere exercițiului acestui drept, cu încălcarea art. 14, 20 și 53 din Constituția României, a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Legea nr. 30/1994 de ratificare), art. 7 din Declarația Universală a drepturilor omului () și Directivei 2000/78/CE cu privire la crearea unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, fiind incident art. 1-6 din OG nr. 136/2000, art. 154 alin. 3 și art. 238 alin. 1 lit. c) din Codul Muncii și art. 1084 din Codul Muncii.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.137/2000, OG nr. 10/2007, OG nr. 16/2007, OG nr. -, Legea nr. 232/2007 și Legea nr. 360/2002.
Pârâții au depus întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității acțiunii și în subsidiar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, pe excepția inadmisibilității și în subsidiar pe fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul exercită funcția publică de inspector principal de poliție în cadrul pârâtei și a exercitat această funcție începând cu anul 2007 astfel cum rezultă din adeverința nr. -/504 din 11.12.2008 emisă de și depusă la dosarul cauzei ( 7).
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii motivată de pârâta pe împrejurarea că, prin Decizia nr. 819/2008 a Curții Constituționale s- constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2007 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau prevederi cuprinse în alte acte normative, se constată că este neîntemeiată, întrucât aspectele menționate țin de fondul cauzei și nu de admisibilitatea acțiunii în justiție.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii.
Pe fond, se constată că reclamantul în calitate de funcționar public cu statut de polițist formulat acțiune în temeiul art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000, republicată, întrucât se consideră discriminat și solicită despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Mai exact, reclamantul promovat acțiunea invocând faptul că discriminarea este rezultatul prevederilor OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007 și OG nr. 16/2007 prin care s-au prevăzut anumite creșteri salariale pentru anumite categorii de salariați bugetari.
Salarizarea reclamantului se face potrivit normelor cuprinse în OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar acest act normativ nu prevede creșterile salariale reglementate de OG nr. 6, 10 și 16/2007.
Polițiștii, au beneficiat de creșteri salariale ca urmare majorării coeficienților de ierarhizare funcțiilor, conform Legii nr. 491/2006 de aprobare OG nr. 57/2006 și de modificare OG nr. 38/2003.
Reclamantul însă, invocă discriminarea în raport cu ordonanțele de Guvern menționate anterior și solicită practic instanței să aplice dispoziții legale neprevăzute în actele normative aplicabile polițiștilor.
Prin Decizia nr. 819/03.07.2008 Curții Constituționale, art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000, în înțelesul prin care se conferă instanței de judecată să substituie norme legale cu alte norme cuprinse în alte acte normative, a fost declarat neconstituțional, deoarece încalcă principiului separației puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituție, iar un asemenea atribut aparține Parlamentului ca unică putere legiuitoare a țării.
Întrucât prin declararea art. 27 alin. 1, cu acest înțeles, ca neconstituțional, în temeiul art. 147 din Constituție normele declarate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la pronunțarea deciziei Curții Constituționale.
Văzând că acțiunea fost întemeiată pe disp. art. 1, art. 2 și art. 27 (1) din OG nr. 137/2000, care au permis reclamantului să formuleze acțiunea în justiție, în raport de împrejurarea că aceste articole în înțelesul arătat sunt neconstituționale, se constată că acțiunea nu mai are temeiul de drept, sau temeiul juridic pe care fost fundamentată.
Urmare a acestui fapt, în baza OUG nr. 127/2000, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B,-,. 20,. 2,. 6,. 55, sector 5, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, nr. 1A, sector 1 și DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B, șos. - nr. 4. sector 4, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Tehnored. CB/5ex.
04.03.2009
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
