Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 626/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 626/
Ședința publică din 04 iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul, cu domiciliul în satul orașul M nr.97 județul M, împotriva sentinței civile nr.278/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde recurentul-reclamant, lipsă intimata-pârâtă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind scutit de plata taxei de timbru, iar intimata-pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242.2 Cod procedură civilă.
Recurentul-reclamant declară că nu are alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului astfel cum este formulat în scris, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond, a se dispune anularea deciziei nr.2291/2008 emisă de. privind acordarea unor drepturi prevăzute de Decretul-Lege nr.118/1990.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr.278 din 25 aprilie 2008, Tribunalul Mureș, Secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta M, acțiune prin care reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr.2291/2008 privind acordarea unor drepturi prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990.
Instanța de fond a reținut că prin sentința nr.299/15.10.1954 a Tribunalului Militar Constanța, petentul a fost condamnat pentru delictul de insubordonare pe motiv că aparține unor secte religioase, că a refuzat în mod repetat să participe la programul ordonat și să ia parte la acele ședințe asemănătoare cu caracter cultural, educativ. De asemenea, petentul a refuzat să depună jurământul militar și să îmbrace uniforma militară, motivând că religia îl oprește să facă acest lucru. Sentința nr.299 a fost menținută prin decizia nr.1169/14.12.1954 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, prin care s-a reținut că petentul, alături de alți soldați, au refuzat și refuză să depună jurământul militar, să primească și să îmbrace uniforma militară.
Instanța, având în vedere prevederile Decretului-lege nr.118/1990, a apreciat că petentul a fost condamnat pentru infracțiunea de insubordonare, care constituie o abatere de la ordinea și disciplina militară și, deci, nu pentru o faptă de natură politică îndreptată împotriva orânduirii de stat comuniste, prin urmare nu se poate reține că petentul a fost persecutat politic.
Impotriva hotărârii primei instanțe a formulat recurs petentul, care a solicitat casarea și rejudecând cauza, să se dispună anularea Deciziei nr.2291/2008, emisă de M, cu cheltuieli de judecată.
Recurentul a precizat că i se aplică Decretul-lege nr.118/1990, art.1 lit."a", fiind o persoană persecutată politic datorită convingerilor sale religioase, iar instanța a apreciat în mod eronat că textul legal invocat nu i se aplică. S-a mai învederat că fapta pentru care a fost condamnat era considerată acțiune de neacceptare a organizării politice a statului comunist.
Intimata Maf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, deoarece recurentul a fost condamnat pentru delictul de insubordonare, care nu intră în aria acelor infracțiuni considerate ca fiind săvârșite din motive politice, ci, mai degrabă, o abatere de la ordinea și disciplina militară, incriminată și de legislația în vigoare în perioada respectivă, art.488 Cod penal.
S-a mai subliniat că, în perioada respectivă, Constituția garanta libertatea conștiinței, dar, în același timp, prevedea și obligativitatea serviciului militar, iar satisfacerea serviciului militar era obligatorie pentru toți cetățenii apți pentru efectuarea acestuia, fără vreo discriminare pe criterii religioase.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art.3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
In sarcina recurentului, în baza sentinței nr.299/1654, s-a reținut delictul de insubordonare, prin aplicarea art.503 alin.3, pentru că a refuzat să depună jurământul militar și să îmbrace uniforma militară, a refuzat în mod repetat să participe la programul ordonat, motivând că religia îl oprește să servească două forțe deodată, recurentul aparținând sectei religioase "Martorii lui ".
"" se regăsește incriminată și de Codul penal adoptat prin Legea nr.15/1968 în art.334 - fapta constând în "refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu", cu mențiunea că delictul de insubordonare pentru care a fost condamnat reclamantul recurent a fost reglementat prin Codul justiției militare din martie 1937, care a fost abrogat prin intrarea în vigoare a Codului penal din 21 iunie 1968.
Prevederile art.334 Cod penal, care incriminează "insubordonarea", se regăsesc a fi în vigoare și în Codul penal republicat în temeiul art.III din Legea nr.140/1996, deci și după 1989, în perioada postcomunistă.
Astfel, relațiile sociale apărate și vătămate prin fapta recurentului nu erau legate de valorile politice ale perioadei comuniste, ci de capacitatea de apărare a țării, de respectarea exigențelor serviciului militar obligatoriu în perioada respectivă și o bună parte din perioada postcomunistă, valoare apărată indiferent de regimul politic și fără nicio discriminare.
Condamnarea suferită de recurent nu poate fi înțeleasă ca o afectare a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, din rațiuni politice, deoarece și în perioada respectivă Constituția garanta libertatea conștiinței, dar, în același timp, prevedea obligativitatea serviciului militar cu toate exigențele sale, pentru toți cetățenii apți pentru efectuarea acestuia, indiferent de religie, fapta recurentului fiind posibil de a fi pedepsită și după 1989, până la intrarea în vigoare a dispozițiilor privind posibilitatea de a opta pentru forme alternative de îndeplinire a îndatoririlor militare.
Scopul urmărit de legiuitor în contextul strict determinat și reglementat de Decretul-lege nr.118/1990 a fost acela de reparator pentru persecuțiile regimului comunist, or, fapta pentru care a fost condamnat recurentul nu ținea strict de regimul dictatorial și nu poate fi considerată o formă de neacceptare politică a statului comunist, serviciul militar obligatoriu și disciplina militară regăsindu-se nu numai în orânduirea comunistă. In esență, prejudicierea celor care pretind că nu au avut libertate de conștiință și religie prin obligarea satisfacerii serviciului militar ține de modul în care a fost legiferată obligația constituțională pentru toți cetățenii, fără nicio discriminare, iar pentru a-i fi analizat modul de exprimare, de exteriorizare a dreptului la conștiință și religie, recurentul ar fi putut uzita de prevederile nr.OUG214/1999. Acesta este cadrul normativ care, în condițiile și termenele de exercitare reglementate, ar fi permis să se facă o analiză prin prisma prevederilor art.2 a caracterului infracțiunii pentru care a fost condamnat.
In cazul în speță și în cadrul procesual reglementat de Decretul-lege nr.118/1990, practic, nu se aduce nici un argument juridic plauzibil în susținerea caracterului de infracțiune politică a faptei pentru care recurentul a suferit o condamnare, considerent pentru care văzând și prevederile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul în localitatea, nr.97, județul M, împotriva sentinței civile nr.278/25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 iunie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, fiind în CO, semnează Grefier-șef secție |
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
2 ex./22.07.2009
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
